Vitamina D, zisa si „vitamina soarelui”, e cunoscuta mai ales pentru faptul ca ne ajuta sa avem oase puternice, dat fiind ca e necesara pentru absorbtia calciului in organism. Ei bine, aceasta are implicatii semnificative si asupra sanatatii cardiovasculare.
Un nou studiu realizat de Institutul National pentru Cercetari Cardiovasculare din Italia vine sa sublinieze importanta evaluarii nivelurilor de vitamina D in dezvoltarea strategiilor personalizate pentru prevenirea si gestionarea bolilor de inima. Publicata in revista „Nutrients”, cercetarea sintetizeaza dovezile privind rolul vitaminei D in sanatatea cardiovasculara, clarificand mecanismele implicate si evidentiind necesitatea suplimentarii adecvate, in special pentru grupurile cu risc crescut.
Rolul vitaminei D in sanatatea inimii
Oamenii de stiinta au stabilit ca vitamina D este implicata in reglarea sistemului renina – angiotensina – aldosteron (RAAS) prin suprimarea expresiei reninei, un hormon care controleaza echilibrul fluidelor si tensiunea arteriala. Studiile anterioare au indicat ca deficienta de vitamina D poate duce la suprareglarea RAAS, cauzand hipertensiune si deteriorarea vaselor de sange.
De asemenea, vitamina D contribuie la reglarea lipidelor si colesterolului. Ajuta si la imbunatatirea sensibilitatii la insulina si sustinerea functiei celulelor endoteliale si musculare. In plus, reduce inflamatia sistemica, un factor-cheie in dezvoltarea aterosclerozei.
Carenta de vitamina D, factor de risc modificabil
Deficitul de vitamina D este tot mai des luat in discutie drept factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare. Potrivit unui studiu publicat in „American Journal of Cardiology”, acesta joaca un rol important in geneza factorilor de risc coronarian si a bolilor cardiovasculare.
Mai exact, deficitul de vitamina D predispune la hipertensiune arteriala, diabet si sindrom metabolic, hipertrofie ventriculara stanga, insuficienta cardiaca congestiva si inflamatie vasculara cronica.
Un pas catre abordari personalizate
Avand in vedere ca dovezile emergente indica faptul ca vitamina D influenteaza riscul cardiovascular si mortalitatea asociata, noul consens este ca strategiile terapeutice si de preventie sa fie adaptate si in functie de aceasta. Mai exact, suplimentarea ar trebui sa fie personalizata, tinand cont de nivelurile initiale de vitamina D si de prezenta comorbiditatilor, precum diabetul si hipertensiunea.
Potrivit expertilor, acest lucru are potentialul de a optimiza rezultatele cardiovasculare mai eficient decat o abordare uniforma a suplimentarii. De asemenea, se recomanda monitorizarea periodica a nivelurilor de vitamina D si ajustarea dozelor, in functie de raspunsul individual al pacientului.
O astfel de abordare ar putea include masuratori serice regulate de 25(OH)D. Aceasta analiza reflecta rezervele vitaminei D din organism si este relevanta pentru a diagnostica deficienta.
Recomandari speciale privind dozajele
Cercetatorii spun ca evaluarea medicala initiala a persoanelor cu risc de boli cardiovasculare ar trebui sa vizeze un interval tinta a 25(OH)D de 30-50 ng/ml. In aceasta categorie sunt incluse persoanele cu expunere limitata la soare, cele cu pielea mai inchisa la culoare, adultii in varsta si persoanele cu obezitate.
Autorii cercetarii sustin ca administrarea dozelor corecte de vitamina D pot ajuta la gestionarea hipertensiunii, a prediabetului si a diabetului. Cercetatorii au aratat ca persoanele cu obezitate prezinta adesea niveluri mai scazute de vitamina D din cauza „sechestrarii” acesteia in tesuturile adipoase, ceea ce le creste riscul cardiovascular. Prin urmare, medicii ar trebui sa monitorizeze indeaproape nivelurile, deoarece pacientii pot necesita doze mai mari pentru perioade indelungate.
Studiul a relevat ca dozele de vitamina D de 1.000 – 2.000 UI/zi pot imbunatati functia musculara cardiaca si pot reduce inflamatia la pacientii cu insuficienta cardiaca cronica. Suplimentarea regulata poate imbunatati rezultatele pentru pacientii cu fragilitate, supusi reabilitarii cardiace.
Oamenii de stiinta noteaza ca 25(OH)D este markerul standard pentru evaluarea statusului vitaminei D. Forma activa 1,25(OH)2D nu este, in general, masurata de rutina, deoarece indica mai degraba reglarea hormonala pe termen scurt decat nivelul real al vitaminei D in organism.
Cercetatorii subliniaza, de asemenea, ca efectele adverse ale supradozajului de vitamina D, efectele toxice fiind cel mai adesea legate de doze care depasesc 10.000 UI/zi, pentru perioade prelungite.
Impactul asupra sanatatii publice
Rezultatele acestui studiu subliniaza importanta adoptarii unor politici de sanatate publica care sa promoveze testarea regulata a nivelurilor de vitamina D, precum si educatia privind beneficiile acestui micronutrient. De asemenea, descoperirile pot influenta modul in care medicii abordeaza preventia bolilor cardiovasculare, incorporand suplimentarea aportului de vitamina D in strategiile lor de tratament.