Vernix caseosa – ce este si la ce foloseste

Vernix caseosa este o substanta ceroasa si vascaosa, ce formeaza un biofilm fiziologic pe suprafata pielii  bebelusului in perioada intrauterina. Are o culoare albicioasa si o consistenta branzoasa, caracteristici descrise intocmai de etimologia termenului. In latina, vernix inseamna lac, iar caseosa s-ar traduce drept materie asemanatoare branzei.

Principalul rol al acestei substante consta in protectia pielii fetale in timpul vietii in utero, asigurandu-i un strat hidrofob. Pentru a intelege mai bine aceasta functie, ganditi-va la modul in care pielea dumneavoastra reactioneaza la expunerea excesiva la apa. Dupa ce inotati sau faceti o baie prelungita, pe degete, in palme si pe talpi apar incretituri. Fluidele au acelasi efect asupra viitorilor bebelusi. Amintiti-va ca bebelusul sta in lichidul amniotic timp de 40 de saptamani.

Vernix caseosa protejeaza pielea copilului nenascut de actiunea mediului lichid. Fara aceasta protectie, pielea bebelusilor ar avea de suferit si nici nu ar putea sa se dezvolte corespunzator.

Repere importante privind formarea

Vernix caseosa incepe sa fie secretat de glandele sebacee fetale undeva prin saptamana 20 de gestatie. Pregatirile insa incep mult mai devreme.

In saptamana a patra de gestatie, pielea fetala incepe sa se dezvolte din ectoderm, formand un strat bazal, care mai tarziu se maturizeaza in derm. In mod secvential, in saptamana a cincea, se dezvolta un strat de celule scuamoase/cuboidale, nematurate, deasupra stratului bazal, formand peridermul sau epitrichium. Acesta din urma functioneaza ca un izolator mecanic aderent pentru stratul epidermic, facilitand dezvoltarea acestuia (stratificarea).

Pe masura ce straturile epidermice se formeaza si acest strat peridermic trece prin keratinizare ciclica si descuamare, pana in trimestrul trei, cand va fi inlocuit de stratum corneum (cornificare). Simultan, glandele sebacee se formeaza din muguri la radacina epidermica a foliculilor de par, lucrand la producerea sebumului. Combinatia anatomica si fiziologica dintre stratum corneum (corneocite) si glandele sebacee (sebum) formeaza vernixul caseosa fetal.

Nivelul maximum de vernix caseosa este atins in trimestrul al treilea, cantitatea lui scazand odata ce se apropie data nasterii. Multi nou-nascuti inca mai prezinta urme ale acestuia pe piele, in special in pliuri si mai ales in zona capului. Bebelusii prematuri tind sa aiba mai mult vernix caseosa pe corp decat bebelusii nascuti la termen. Pe de alta parte, vernixul este adesea absent la sugarii postmaturi, adica dupa termenul de 42 de saptamani.

Compozitie

Vernix caseosa este compus din 80,5% (apa), 10,3% (lipide) si 9,1% (proteine).

Acesta nu e tot. Avand in vedere ca stratul epidermic al pielii fetale (stratum corneum, corneocite) este inca intr-o forma imatura (nelamelar, fara desmozomi intracorneali si extrem de hidratat), acesta se descuameaza in interiorul vernixului si se amesteca cu sebumul glandelor sebacee. De aici si morfologia branzoasa a vernixului.

Apa

Corneocitele intrauterine absoarb majoritatea apei din vernix, ceea ce ajuta la dezvoltarea epidermului si la conexiunea eficienta cu glandele sebacee locale. In dezvoltare, corneocitele imature sunt lipsite de nuclee, avand retele de microfilamente de keratina si un strat gros, nelamelar de lipide amorfe. Acest lucru indica modalitatea prin care apa contribuie la procesul de cornificare (maturare) si la formarea unei bariere hidrofobe epidermale de catre glandele sebacee, in scopuri fiziologice.

Lipide

Lipidele sunt produse de stratum corneum si de glandele sebacee, dupa cum urmeaza:

Stratum corneum (ceramide):

• Estere de colesterol
• Estere de ceara etc.

Glande sebacee (sebum):

• Colesterol
• Trigliceride
• Acizi grasi liberi
• Fosfolipide etc.

Lipidele non-polare (de exemplu, trigliceridele) predomina, cu lanturi de carbon de pana la 32 de atomi. Desi lipidele din vernix seamana cu stratum corneum al adultului, acestea au un nivel mai scazut de ordine a stratificarii, comparativ cu acesta.

In plus, in vernix sunt prezente trei grupuri diferite de mediatori lipidici, care prezinta diferente in functie de faza gestationala, sexul copilului si stilul de viata matern. Interesant, nu-i asa? De exemplu, in glandele sebacee ale fetusilor de sex feminin proportia esterilor de ceara si a triacilglicerolilor cu lanturi lungi de hidrocarburi este mai mare.

Proteine

Conform rezultatelor mai multor studiii efectuate, in vernix sunt prezente 41 de proteine, dintre care 25 sunt noi, cum ar fi cistatina A. Mai mult, 39% din proteinele identificate sunt componente ale imunitatii innascute fetale, iar 29% au proprietati antimicrobiene directe.

Mai mult decat substanta hidrofoba

Desi la prima vedere pare inestetic si poate fi considerat un produs secundar nefunctional al nasterii, nu este nici pe departe asa. Vernix caseosa indeplineste mai multe functii fiziologice pentru a ajuta adaptarea organismului fetal la viata extrauterina.

Dezvoltarea viscerelor in uter

Vernixul este in comunicare directa cu lichidul amniotic. Multe dintre componentele sale se desprind si ajung sa serveasca la dezvoltarea tubului digestiv si a sistemului respirator, in clipa in care fatul inghite/respira lichidul amniotic. Pe partea digestiva, trebuie remarcat in special rolul glutaminei (> 20% din aminoacizii din vernix). Aceasta functioneaza ca un factor trofic pentru celulele cu rata mitotica mare (de exemplu, tesutul epitelial al tractului gastrointestinal), pe masura ce este necesar. Pe parte respiratorie, exista o interactiune cu surfactantii pulmonari, pentru a asigura functionalitatea lor in mentinerea vacuitatii alveolare.

Formarea pielii

Exista procese prin care pielea se cornifica (matureaza), iar vernixul functioneaza ca un biofilm care asigura hidratarea necesara pentru optimizarea acestora. Drept urmare, pielea fetala se dezvolta, devine mai moale si mai sanatoasa. In fond, vernixul este compus in proportie de aproximativ 80% din apa, care este eliberata treptat. In plus, el a demonstrat efecte benefice cruciale in ceea ce priveste adaptarea biochimica a pielii fetale la mediul extrauterin.

Termoreglare

Nou-nascutii prematuri cu epiderma subdezvoltata si o rata mare de pierdere de apa transepidermica au o temperatura corporala sub cea normala, ceea ce le-ar putea impieta dezvoltarea ulterioara. De altfel, e bine cunoscut faptul ca riscul de deces neonatal este mai mare in randul prematurilor. Exista, totusi, deferente notabile in privinta prognosticului in functie de de cantitatea si calitatea de vernix caseosa. Nou-nascutii cu stratul hidrofob dezvoltat, asigura de vernix, prezinta sanse mai mari de supravietui si de a avea o evolutie favorabila. Aceasta consolideaza o relatie inversa, observata intre cantitatea de vernix si temperatura corporala suboptimala, sugerand un posibil mecanism de termoreglare.

Actiune antimicrobiana

Vernix caseosa contine diferite imunopeptide, enzime si lipide care conlucreaza pentru supresia florei cutanate, pe masura ce pielea se dezvolta, iar patogenii oportunisti incearca sa rupa aceste bariere fizice innascute pentru a ajunge intr-o stare de eruptie (boala).

Printre moleculele imunologice identificate se numara alfa defensina (peptida de neutrofile umane (1-3)), catelicidina (LL-37), lactoferina, psoriasina, ubiquitina, ribonucleaza-7 etc.

Aceste molecule actioneaza in corespondenta cu dezvoltarea stratum corneum si a sistemului imunitar dobandit. De asemenea, schimbarile acide din stratum corneum au demonstrat un mediu antimicrobian secundar de sustinere pentru flora cutanata. In sustinerea acestora, cerecetarile recente sugereaza ca mentinerea stratului de vernix caseosa pe pielea nou-nascutilor ar putea ajuta la reducerea riscurilor de  dezvoltare a infectiilor nosocomiale.

Proprietati de hidratare

Datorita continutului sau ridicat de apa, vernixul actioneaza ca un excelent un agent de hidratare a stratului cornos. Comparatia cu diferite creme cu efect de bariera, cum ar fi petrolatum, arata ca vernix caseosa are un continut mai mare de apa.

Pe langa faptul ca asigura „impermeabilitatea” fatului in utero, s-a constatat, de asemenea, ca aplicarea de vernix pe antebratul volar (partea interna) al adultului duce la o capacitate crescuta de a lega apa exogena. Aceasta datorita faptului ca vernixul contine proteine de agregare a filamentelor, care, atunci cand sunt descompuse, formeaza molecule de fixare a apei, denumite factor natural de hidratare, care actioneaza pentru a mentine supletea si plasticitatea stratului cornos.

Studiile recente s-au axat pe gasirea unor metode de ameliorare a barierei epidermice si pe evaluarea rolului emolientilor topici in prevenirea infectiilor la sugarii prematuri. Desi au dovedit efecte benefice, emolientilor le lipsesc proprietatile antibacteriene active si proprietatile de imbunatatire a barierei structurale ale vernixului. Oamenii de stiinta spera ca intr-un viitor nu foarte indepartat vor putea face posibila replicarea venix caseosa, astfel incat acesta sa fie utilizat ca emolient natural, cu toate proprietatile sale naturale.

Proprietati endogene de curatare a pielii

In experimentele efectuate pe piele umana murdarita cu particule de carbon, vernix caseosa a avut o eficacitate comparabila cu cea a produselor obinuite de curatare a pielii. Spre deosebire de sapunurile din comert, vernix caseosa vine cu o serie de avantaje incontestebile. Acesta furnizeaza lipide fiziologic relevante, asigura o hidratare suplimentara, are efect antixidant si de control al infectiilor – toate atat de importante pentru integritatea barierei cutanate si sanatatea pielii.

Posibil tratament pentru rani si arsuri

Se stie ca reglarea pierderii transepidermice de apa este importanta pentru formarea si regenerarea barierei epidermice in urma ranilor, la fel cum e si crestere a continutului de glutamina, ca agent trofic. Acesti factori pot explica proprietatile cicatrizante dovedite ale vernixului in tratamentul pacientilor cu ulcere trofice ale membrelor inferioare si rani perineale dupa nastere.

Avand in vedere multiplele sale proprietati, cum ar fi impermeabilizarea, functia de bariera, hidratarea, proprietatile antiinfectioase si antioxidante, vernix caseosa poate fi deosebit de benefic in cazul pacientilor cu arsuri. In prezent, este in curs de testare o tehnica de plasarea unui strat superficial de vernix pe suprafete de piele umana cultivata in laborator, care ar putea fi apoi aplicata pentru grefarea zonelor cu arsuri.

Amanarea primei baite – o noua regula in neonatologie

Incepand cu anul 2012, practica imbaierii nou-nascutului imediat dupa nastere a fost reconsiderata, in favoarea unei amanari deliberate, pe baza recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si a campaniilor de constientizare precum „Wait for Eight” („Asteptati opt ore”) lansata de Asociatia Nationala a Asistentelor de Obstetrica si Ginecologie din SUA (AWHONN).

OMS recomanda amanarea primei baite pentru cel putin 24 de ore, iar daca acest lucru nu este posibil din motive culturale, pentru minimum sase ore, subliniind totodata importanta mentinerii temperaturii prin imbracare adecvata si a contactului permanent mama-copil. Studiile AWHONN au evidentiat ca amanarea imbaierii reduce stresul termic si contribuie la o mai buna stabilitate metabolica si termica, scazand riscurile de hipoglicemie, pierdere in greutate si icter. Mai mult, pastrarea vernixului pe piele pentru mai mult timp ajuta la initierea timpurie a alaptarii. Un studiu realizat intr-un spital din Boston a demonstrat o crestere semnificativa a ratei de alaptare exclusiva atunci cand baita a fost amanata, de la 2,4 ore la 13,5 ore dupa nastere.

Prin urmare, renuntarea la practica indepartarii vernixului prin imbaierea imediata dupa nastere aduce beneficii semnificative pentru tranzitia fiziologica, reglarea functiilor vitale si consoliderea relatiei mama-copil.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559238/#:~:text=Vernix%20caseosa%20is%20a%20physiological,caseosa%20means%20cheesy%2Dlike%20matter

https://www.healthline.com/health/pregnancy/vernix-caseosa

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2763724/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/vernix-caseosa

https://www.lllc.ca/delaying-babys-first-bath-helps-breastfeeding#:~:text=The%20vernix%20also%20acts%20as,birth%20and%20delaying%20the%20bath.

https://icea.org/wp-content/uploads/2018/02/ICEA-Position-Paper-Delayed-Bathing.pdf