Varicela: transmitere, simptome, complicatii si preventie

Varicela este o boala foarte contagioasa cauzata de infectia cu virusul varicelo-zosterian. Poarta si denumirea populara de „varsat de vant”, facand trimitere la modul in care virusul se transmite de la o persoana la alta - pe cale aeriana, prin tuse si stranut. Virusul este responsabil, in prima instanta, de varicela, infectia primara la gazda neimunizata, care ulterior capata imunizare. Insa, reactivarea virusului la adulti provoaca asa-zisa Zona Zoster, pentru ca agentul infectios poate ramane latent intreaga viata. In cele mai multe cazuri, varicela apare la copiii sub 10 ani, fiind considerata „o boala a copilariei”, dar in anumite conditii se poate reactiva si in cazul adultilor.

In general, afectiunea este autolimitata la un copil sanatos, cu sistem imunitar dezvoltat. Totusi, varicela poate fi mult mai severa la bebelusi, precum si la populatia adulta cu sistemul imunitar slabit, sau la femeile insarcinate. Desi simptomele pot fi foarte suparatoare, manifestandu-se in special printr-un prurit intens si coplesitor, cu eruptii cutanate extinse pe tot corpul si faringita, dureri de cap, in mod normal dureaza intre 5-7 zile. Varicela poate duce si la complicatii relativ severe, fiind cunoscut faptul ca boala este mai grava la adulti, decat la copii, chiar si pe fondul unui sistem imunitar complet dezvoltat. In continuare, vom prezenta mai multe despre varicela.

Varicela - cauze si factori de risc

Varicela este o boala infectioasa, cauzata de infectia cu virusul varicelo-zosterian, un virus care face parte din familia Herpesviridae. Infectia primara se manifesta prin varicela, adica varsatul de vant, dar o problema este faptul ca virusul ramane latent in organism dupa ce semnele bolii se amelioreaza - aceasta este una dintre caracteristicile unice ale virusurilor herpetice (cum este si Herpes simplex, care provoaca periodic herpesul bucal). Acest virus este foarte contagios, se raspandeste rapid si, de obicei, provoaca mici focare de infectie. Infectia initiala este localizata la nivelul mucoasei cailor aeriene superioare, de unde virusul este transmis prin tuse si stranut.

La inceput, timp de 2-6 zile, virusul varicelo-zosterian se localizeaza in caile aeriene, dupa care va intra in circulatie. La 10-12 zile dupa ce patrunde in circulatie, apare o noua criza de viremie, ceea ce duce la aparitia eruptiilor si veziculelor cutanate caracteristice. Tot in aceasta etapa sunt produsi si anticorpi IgA, IgM si IgG, ceea ce confera imunitate dobandita impotriva virusului. Dupa ce infectia primara dispare, virusul ramane in stare latenta la nivelul ganglionilor nervilor senzoriali, unde se poate reactiva mai tarziu ducand la Zona Zoster. In mod uzual, simptomele de varicela incep sa apara la aproximativ 2 saptamani dupa infectie si dureaza in jur de 5-7 zile.

Varicela - modalitati de transmitere

Varicela este o boala foarte contagioasa, acesta fiind si motivul pentru care aproape toata lumea a avut, la un moment dat, varsat de vant. Virusul se transmite prin aerosoli, prin picaturi Flügge (picaturi respiratorii care contin secretii nazofaringiene) sau prin contactul cu leziunile aparute pe pielea persoanei bolnave (cum se intampla in cazul Zonei Zoster). Varicela are un potential contagios chiar inainte ca simptomele sa devina evidente, deoarece in prima faza agentul viral se localizeaza la nivelul mucoasei cailor aeriene superioare. Ulterior, apare si eruptia, moment in care boala devine evidenta si, de cele mai multe ori, persoana infectata trebuie sa se izoleze.

Persoana cu varicela prezinta risc contagios de-a lungul bolii, contagiozitatea maxima fiind la o zi dupa aparitia eruptiilor cutanate. Infectia poate fi luata si prin atingerea unei eruptii, precum si a lichidului pe care aceasta il contine. Virusul poate patrunde in organism pe cale nazala sau prin gura, iar in unele cazuri poate fi transmis fatului de catre o mama care a fost diagnosticata cu aceasta afectiune. Contagiozitatea scade semnificativ odata cu disparitia simptomelor, fiind considerat ca o persoana nu mai este contagioasa dupa ce veziculele tipice s-au uscat si acoperit cu crusta. Simptomele se amelioreaza, de obicei, dupa 5-7 zile de la aparitia eruptiilor cutanate.

Varicela - simptome si manifestari

Simptomele asociate cu varicela, la adolescenti si adulti, sunt oarecum nespecifice, iar in prima instanta preced si anunta aparitia unei boli:

• Dureri musculare;
• Greata;
• Scaderea poftei de mancare;
• Dureri de cap.

Ulterior, apar eruptiile cutanate specifice, sub forma de vezicule, care se pot extinde chiar si la nivel bucal, stare generalizata de rau si febra scazuta. La copii, varicela poate incepe sub forma unei eruptii sau leziuni la nivelul cavitatii bucale. Eruptia incepe cu mici puncte rosii pe fata si scalp, trunchiu, brate si picioare. In urmatoarele 10-12 ore, evolueaza spre mici umflaturi, mai ales sub forma de vezicule si pustule. Eruptiile cutanate nu sunt simultane, ci apar cu mai multe grade de evolutie. Aceste pete rosii se transforma in vezicule pline cu lichid apos. Unii oameni pot avea doar cateva vezicule, iar altii pot avea pana la 500, extinse pe intregul corp.

Dovezi vizibile ale infectiei se pot dezvolta la nivelul cavitatii bucale, in zona amigdalelor, sub forma unor ulceratii mici dureroase si pruriginoase. La copii, aceste ulceratii preced veziculele si eruptiile cutanate cu 1-3 zile. Simptomele apar la 10-21 de zile dupa expunere. La adulti, se observa o eruptie cutanata mult mai extinsa si febra de lunga durata, iar riscurile de a dezvolta complicatii, cum ar fi pneumonia, sunt mult mai mari. Deoarece scurgerile nazale apoase care contin virusul preced aparitia eruptiilor cutanate, persoana infectata este contagioasa cu cateva zile inainte de recunoasterea bolii. In cele mai multe cazuri, infectia se rezolva de la sine.

Varicela - alternative de tratament

In caz de varicela, tratamentul vizeaza ameliorarea simptomelor. Ca masura de protectie, in caz de infectie se recomanda ca persoana afectata sa stea acasa, izolata. Se recomanda ca unghiile sa fie taiate sau sa se poarte manusi, pentru a se preveni zgarierea veziculelor si reduce, astfel, riscul de infectii secundare. Lotiunile topice pot ameliora mancarimea, iar curatarea zilnica cu apa calda se recomanda pentru a preveni infectiile bacteriene secundare. Paracetamolul se poate folosi pentru a reduce febra, insa doar in conformitate cu varsta si greutatea copilului. Aspirina ar trebui evitata, deoarece poate provoca sindromul Reye la copii si adolescenti.

Persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicatii asociate cu varicela pot urma un tratament cu imunoglobulina intramusculara varicelo-zosteriana, un preparat care contine titruri crescute de anticorpi impotriva virusului varicelo-zosterian, pentru a ajuta la prevenirea bolii. In diferite cazuri mai severe, se pot recomanda si urmatoarele pentru a trata varicela:

• Aciclovir la copii, care scade durata simptomelor daca este administrat in decurs de 1 zi de la debutul eruptiei cutanate, dar nu este recomandat copiilor cu sistem imunitar functional;
• La adulti, varicela tinde sa fie mai severa, iar tratamentul cu antivirale (aciclovir sau chiar valaciclovir) se recomanda doar daca poate fi inceput la 1-2 zile dupa aparitia eruptiilor;
• Ameliorarea starii febrile si a simptomelor asociate;
• Monitorizare periodica.

Antiviralele sunt indicate si la femeile insarcinate si persoanele in varsta, deoarece pot prezenta un risc mai crescut de complicatii. Administrarea orala este de preferat, dar in cazul persoanelor imunocompromise, sunt indicate antiviralele intravenoase. Imunoglobulina varicelo-zosteriana este indicata pentru a trata varicela in cazul persoanelor cu sistem imunitar compromis si slabit.

Varicela - complicatii si riscuri asociate

O complicatie frecventa in caz de varicela este infectia bacteriana secundara. Aceasta se poate prezenta sub forma de celulita, impetigo si erizipel. Ca urmare a diseminarii, fenomen frecvent observat la persoanele cu stare imunitare compromisa, riscul de mortalitate este foarte mare, si se observa o serie de complicatii ale sistemului nervos central, cum ar fi encefalita si sindromul Guillain-Barré. Meningita, cerebelita cu ataxie acuta cerebeloasa sunt alte posibile complicatii in caz de varicela, mai ales la copii. Pneumonia este o complicatie frecventa la adulti. La nou-nascuti, virusul are potentialul de a provoca sindromul de varicela congenitala.

Sfaturi pentru preventie

Principala modalitate de a preveni varicela o reprezinta vaccinarea. Vaccinul anti-varicela este introdus in schema nationala de vaccinare, poate fi administrat sugarilor de la varsta de 9 luni. Pentru a reduce riscul de varicela si protectie eficienta, se recomanda administrarea a doua doze de vaccin, la minimum 3 luni. In cazul copiilor cu varsta de peste 12 luni, adolescenti si adulti care nu s-au vaccinat pentru varicela, sunt indicate tot doua doze, administrate la un interval de cel putin 6 saptamani. Vaccinul impotriva varicelei poate fi eficient si pentru a preveni aparitia bolii, daca se administreaza la intr-un interval de 3 zile din momentul infectiei cu agentul viral.

surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448191/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6266119/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5381807/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441946/

https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/S0140-6736(06)69561-5

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2722564/