Tulburarile de somn si afectiunile din spatele lor

Tulburarile de somn si afectiunile din spatele lor Tulburarile de somn si afectiunile din spatele lor

Ultima actualizare: 5 octombrie 2021

tulburari-de-seomn

Somnul de calitate, odihnitor, reprezinta un aspect deosebit de important in ceea ce priveste mentinerea sanatatii optime. In timpul somnului, au loc o multitudine de procese: stocarea informatiilor noi, eliberarea hormonilor si a proteinelor, regenerarea celulara. Practic, se spune ca, in timpul somnului, organismul intra in „reparatii”. Cu ajutorul somnului, fizicul si psihicul se incarca, pentru ca in ziua urmatoare, sa va puteti relua activitatile obisnuite.

Pe de alta parte, tulburarile de somn ameninta sanatatea si au efecte pe termen lung, asa ca nu trebuie sa „inchideti” ochii, daca va confruntati cu astfel de probleme. Organismul uman are nevoie, in medie, de 8 ore de somn pe noapte, si sa nu cumva sa aveti impresia ca orele pierdute pot fi recuperate cu urmatoarea ocazie. Tulburarile de somn va pot afecta activitatile zilnice si reprezinta un risc pentru sanatatea fizica si psihica. In lipsa odihnei, pot aparea problemele de memorie si concentrare, oboseala, schimbarile dispozitiei, cresterea in greutate etc.


Tipuri de tulburari de somn si manifestarile lor

Tulburarile de somn se impart in parasomnii, dissomnii si categoria celor asociate cu tulburari medicale sau de ordin psihiatric. In categoria dissomniilor intra insomniile, tulburarile de somn cauzate de dependenta de alcool si de administrarea unor medicamente, narcolepsia (somnolenta in timpul zilei), apneea in somn, sindromul picioarelor nelinistite, mioclonia nocturna (miscarea degetelor de la picioare).  

Parasomniile sunt tulburarile de somn precum somnabulismul, pavorul nocturn (cosmarurile), bruxismul, enurezisul, tulburarile de comportament din timpul somnului REM. Exista doua faze ale somnului: faza lenta (NREM – somnul fara vise) si faza de somn paradoxal (REM – somnul cu vise).

Printre tulburarile de somn, asociate afectiunilor medicale, amintim epilepsia, schizofrenia, ischemia cardiaca, BPOC-ul, hipertiroidismul, refluxul gastroesofagian, menopauza.

Farmacistii Catena recomanda Naturalis SomnControl, supliment alimentar ce contine valeriana, magneziu, melatonina, mac-californian, vitamina B6 si l-triptofan. Contribuie la reducerea timpului necesar pentru a adormi si la imbunatatirea somnului, sustine functionarea normala a sistemului nervos si ajuta la reducerea stresului.

 

Simptomele tulburarilor de somn se pot manifesta prin incapacitate de concentrare, dificultati de memorare, stare de somnolenta pe timp de zi, reactii intarziate, dificultati in ceea ce priveste controlul emotiilor, oboseala permanenta.

Lista afectiunilor ce pot genera tulburari de somn

  • Boala de reflux gastroesofagian
  • Diabetul
  • Atacul de cord
  • Afectiunile musculoscheletale
  • Bolile de rinichi
  • Nicturia
  • Afectiunile tiroidei
  • Problemele de respiratie
  • Anxietatea
  • Fobia si atacurile de panica
  • Depresia
  • Tulburarea bipolara
  • Schizofrenia
  • Dementa
  • Epilepsia
  • Boala Parkinson

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian poate duce la aparitia tulburarilor de somn, deoarece statul intins in pat va inrautati senzatia de pirozis (de intoarcere a alimentelor din stomac catre gura). Din pacate, este posibil sa adormiti, dar sa nu va odihniti suficient de bine. Se recomanda ca inainte de culcare, sa nu consumati alimente grele si sa urmati tratamentul recomandat de medicul specialist.

Diabetul

Diabetul este o tulburare cronica marcata de niveluri crescute ale glucozei in sange. Pacientii cu diabet zaharat necontrolat sau incorect controlat se pot confrunta cu tulburari de somn din cauza transpiratiilor nocturne, a nevoii frecvente de a urina sau a simptomelor de hipoglicemie (glicemie scazuta).

Afectiunile musculoscheletale

Durerea cauzata de artrita poate duce la aparitia tulburarilor de somn, ingreunand procesul de adormire si favorizand aparitia durerilor la schimbarea pozitiei. In plus, tratamentele cu steroizi, administrate in astfel de afectiuni, pot cauza frecvent insomnie. De asemenea, persoanele cu fibromialgie se pot trezi obosite dimineata, din cauza durerilor si a rigiditatii.

Nicturia

Nicturia este nevoia de a merge la toaleta in timpul noptii. In cazurile severe, pacientii cu nicturie pot merge la baie chiar si de 6 ori pe noapte, aspect ce intrerupe somnul, persoanei in cauza fiindu-i greu sa adoarma din nou. Nicturia cauzeaza astfel tulburari de somn si poate aparea odata cu inaintarea in varsta, dar si in afectiuni precum diabetul, insuficienta cardiaca,  scleroza multipla.

Hipertiroidia

Glanda tiroida hiperactiva poate fi responsabila de aparitia tulburarilor de somn. Hipertiroidismul suprastimuleaza sistemul nervos, astfel incat pacientul cu hipertiroidie va adormi greu si se va confrunta cu transpiratii nocturne. Deoarece o functionare incorecta a tiroidei poate afecta si restul organelor, este important sa va faceti investigatiile necesare.

Apneea in somn

Tulburarea de somn cauzata de apnee se caracterizeaza prin aparitia somnolentei pe timp de zi, a oboselii, a dificultatii de concentrare, a erorilor in ceea ce priveste activitatile zilnice. Apneea in somn poate cauza insomnie cronica, din cauza faptului ca apar episoade repetate de apnee, adica de oprire a respiratiei, insotite de sforait. Este o afectiune mai des intalnita la pacientii de sex masculin.

apneea-in-somn

Depresia, schizofrenia, dementa

Foarte multe persoane cu depresie au tulburari de somn. Unele dintre acestea prezinta dificultati atunci cand incearca sa adoarma, in timp ce altele se trezesc dimineata, foarte devreme.

De asemenea, persoanele cu insomnii dorm foarte putin in perioadele episoadelor schizofrenice. Intre episoade, tiparele de somn par sa se imbunatateasca, insa, in principiu, somnul nu este de buna calitate.

Boala Alzheimer sau alte forme de dementa pot perturba somnul si alte functii ale creierului, iar pe timpul noptii, pot aparea dezorientarea si agitatia.

Boala Parkinson

Aproximativ toate persoanele cu boala Parkinson se confrunta cu tulburari de somn cauzate de tremor si de trezirile repetate. Apare somnolenta pe timp de zi si, din pacate, unele medicamente pot inrautati simptomele bolii Parkinson.

Sindromul picioarelor nelinistite

Sindromul picioarelor nelinistite se caracterizeaza prin nevoia incontrolabila de a misca picioarele din cauza senzatiilor inconfortabile, mai ales seara si pe timp de noapte. Sindromul picioarelor nelinistite mai este cunoscut si ca boala Willis-Ekbom si este o tulburare de somn in sine, care poate aparea la orice varsta, inrautaindu-se odata cu procesul natural de imbatranire. Cauza este un dezechilibru al substantei chimice numite dopamina.

Medicamente ce pot cauza tulburari de somn

  • Beta-blocantele (recomandate in tratamentul hipertensiunii arteriale, anginei pectorale etc.)
  • Corticosteroizii (folositi in tratamentul inflamatiei, astmului)
  • Diureticele (indicate in tratamentul hipertensiunii arteriale)
  • Medicamentele care contin alcool (utilizate in caz de gripa si raceala)
  • Medicamentele care contin cofeina (recomandate in tratamentul durerilor de cap)
  • Produsele care inlocuiesc nicotina
  • Antihistaminicele
  • Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (antidepresive).

Diagnosticul tulburarilor de somn

In primul rand, medicul specialist va strange informatii in ceea ce priveste simptomele si istoricul medical. Testele recomandate sunt polisomnografia, electroencefalograma si testul de latenta multipla a somnului.

Polisomnografia este o investigatie paraclinica, ce evalueaza nivelul oxigenului din sange, miscarile corpului, ritmul cardiac si pe cel respirator, miscarile globilor oculari, monitorizand etapele si ciclurile de somn, identificand existenta eventualelor tulburari de somn.

Electroencefalograma inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului si detecteaza eventualele probleme asociate cu dezechilibrele acestei activitati. Practic, este o reprezentare grafica a activitatii electrice a creierului, obtinute cu ajutorul electroencefalografului.

Testul de latenta ajuta la stabilirea diagnosticului de tulburari de somn, masurand gradul de somnolenta diurna. Se realizeaza doar sub supravegherea medicului si numai in cabinetele specializate.