Tulburarea de conversie – ce este si cum se trateaza

Tulburarea de conversie, cunoscuta mai nou ca tulburarea neurologica functionala, se manifesta prin simptome ale sistemului nervos (neurologice) care nu pot fi explicate printr-o boala neurologica sau alta afectiune. In ciuda acestui fapt, simptomele sunt reale si provoaca suferinta semnificativa sau dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice.

Semnele si simptomele variaza,  dar in general tulburarea de conversie afecteaza capacitatea de miscare sau simturile, cum ar fi deplasarea, deglutitia, vederea sau auzul. Intensitatea simptomelor poate varia, acestea putand sa dispara in anumite perioade sau, din contra, sa devina persistente.

In continuare, iata ce se cunoaste pana in prezent despre simptomele, cauzele si factorii de risc ai acestei afectiuni, precum si despre metodele de diagnostic si tratament.

Tulburarea de conversie – generalitati

Tulburarea neurologica functionala – mai bine cunoscuta sub numele de „tulburare de conversie” – este o boala mintala manifestata prin simptome fizice care afecteaza functia senzoriala sau motrica. Simptomele apar deoarece creierul „transforma” efectele unei probleme de sanatate mintala in perturbari neurologice. Practic, pacientii se pot confrunta cu orbire, paralizie sau alte simptome neurologice care nu se pot justifica prin prezenta vreunei tulburari fizice sau psihice identificate pana in prezent, originea simptomelor fiind deci necunoscuta.

Desi tulburarea neurologica functionala nu are o baza organica, simptomele fizice sunt reale (pacientul nu se preface sau incearca sa atraga atentia celorlalti) si influenteaza semnificativ calitatea vietii. Mai mult, simptomele nu se amelioreaza doar pentru ca pacientul isi doreste asta. Termenul „tulburare de conversie” a fost mentionat pentru prima data in literatura de Sigmund Freud. Neurologul austriac si fondatorul psihanalizei credea ca simptomele functionale care nu pot fi explicate prin boli neurologice sau alte afectiuni subiacente reflecta un conflict inconstient. In cazul de fata, cuvantul „conversie” sugereaza inlocuirea unui simptom somatic cu o idee reprimata.

Gradul de intelegere a tulburarii neurologice functionale este inca in mare masura limitat si in continua evolutie. Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, editia a 5-a (DSM-5), tulburarea de conversie este inclusa in categoria „Simptome somatice si tulburari asociate”, cunoscuta anterior ca tulburari de somatizare sau somatoforme. Aceste afectiuni sunt caracterizate prin simptome fizice recurente inexplicabile, care provoaca suferinta semnificativa si afectarea vietii de zi cu zi a unei persoane.

Expertii estimand ca intre 4 si 12 persoane din 100.000 primesc anual diagnosticul de tulburare de conversie.

Tulburarea de conversie – cauze si factori de risc

Nu se stie exact de ce apare tulburarea de conversie. Unele parti ale creierului, care controleaza functionarea muschilor si simturilor, pot fi implicate chiar daca nu s-a depistat vreo boala sau anomalie.

Desi tulburarea de conversie poate aparea inclusiv in copilarie, tinde sa fie mai frecventa la grupa de varsta 20-50 de ani si se declanseaza mai des la femei decat la barbatii. Anumite simptome tind sa apara insa la anumite varste. De exemplu, convulsiile apar mai des la varsta de 20-29 de ani, in timp simptomele motorii sunt mai frecvente la grupa de varsta 30-39 de ani.

Simptomele asociate cu tulburarea de conversie pot aparea brusc, dupa un eveniment stresant sau traume emotionale sau fizice. Chiar si ingrijorarea pacientului vizavi de un anumit simptom poate agrava simptomul respectiv. Alti factori declansatori pot consta in modificari sau perturbari survenite in modul in care functioneaza creierul la nivel structural, celular sau metabolic. Factorul declansator al simptomelor nu poate fi intotdeauna identificat. Desi nu se depisteaza vreo cauza medicala care sa justifice simptomele, pentru pacient, acestea sunt cat se poate de reale.

Alti factori de risc pentru tulburarea de conversie sunt:

• o boala sau tulburare neurologica, cum ar fi epilepsia, migrenele sau o tulburare locomotorie;
• afectiunile de sanatate mintala, cum ar fi o tulburare de dispozitie sau anxietate, o tulburare disociativa sau anumite tulburari de personalitate;
• istoricul familial de afectiuni sau simptome neurologice;
• antecedentele de abuz fizic sau sexual ori neglijenta in copilarie.

Conform DSM-5, tulburarea de conversie si tulburarea de somatizare sunt incadrate in acelasi grup de afectiuni cu simptome somatice si tulburari asociate, deoarece unele dintre simptomele acestor afectiuni pot fi similare sau cele doua boli chiar sa coexiste.

Tulburarea de conversie – simptome

Simptomele tulburarii neurologice functionale variaza, putand afecta functia senzoriala sau motrica.

La pacientii carora tulburarea de conversie le afecteaza capacitatea de miscare, semnele si simptomele sunt:

• slabiciune sau paralizie;
• miscari anormale, cum ar fi tremor sau dificultati de mers;
• pierderea echilibrului;
• dificultate la inghitire sau simtirea „un nod in gat”;
• convulsii sau episoade de tremuraturi si pierderea aparenta a constientei (crize non-epileptice);
• incapacitate de reactie.

La pacientii carora tulburarea de conversie le afecteaza simturile, simptomele pot fi urmatoarele:

• amorteala sau pierderea simtului tactil;
• dificultati de vorbire;
• tulburari de vedere, cum ar fi vederea dubla sau orbirea;
• probleme de auz sau surditate;
• dificultati cognitive care implica memoria si concentrarea.

Simptomele tulburarii de conversie pot fi ingrijoratoare, dar nu constituie o amenintare pe termen lung pentru sanatate. Simptomele se amelioreaza in general si fara tratament, dar in lipsa acestuia pot sa reapara.

Tulburarea de conversie – diagnostic

Medicul poate diagnostica tulburarea de conversie printr-o combinatie de abordari: examinare fizica si neurologica, teste de diagnostic, investigatii imagistice si multe altele.

O caracteristica definitorie a tulburarii de conversie este ca simptomele sunt corespund altei afectiuni cunoscute. Specialistul trebuie sa efectueze deci un diagnostic de excludere. Pentru stabilirea diagnosticului de tulburare de conversie, pacientul trebuie sa intruneasca toate cele 4 criterii de mai jos:

1. existenta unuia sau mai multor simptome neurologice care vizeaza functia senzoriala sau motrica;
2. prezenta unor simptome care nu pot fi atribuite altor afectiuni;
3. lipsa vreunei explicatii pentru simptomele respective, cum ar fi o alta boala sau tulburare psihica;
4. perturbarea calitatii viatii, cum ar fi afectarea activitatilor de la locul de munca sau a interactiunilor sociale.

Acestea fiind spuse, testele pe care le recomanda specialistul depind in mare masura de simptomele pacientului. In general, se recurge la imagistica de diagnostic si la teste neurologice. Investigatiile medicale pot fi urmatoarele:

• analize de sange (acestea pot lua in considerare de la tulburari ale sistemului imunitar si pana la un posibil contact cu diverse toxine sau otravuri, in special cu anumite metale periculoase, cum ar fi cuprul);
• tomografie computerizata (CT);
• electroencefalograma (EEG);
• electromiograma;
• studiul potentialelor evocate;
• imagistica prin rezonanta magnetica (RMN).

Tulburarea de conversie – tratament

Intrucat tulburarea de conversie este o afectiune mintala ce provoaca simptome fizice, tratarea componentei psihice printr-o forma de psihoterapie constituie de obicei prima abordare, dar si cea mai eficienta metoda de tratament. In general, optiunile psihoterapeutice constau in:

• terapia cognitiv-comportamentala – este cel mai frecvent recomandata, expertii considerand ca prezinta cel mai mare potential de a oferi rezultatele dorite;
• hipnoterapia – este de obicei a doua optiune recomandata cand vine vorba de psihoterapie. Poate fi utila mai ales cand tulburarea de conversie prezinta simptome care afecteaza capacitatea de a vorbi sau oricare dintre simturi.
• terapia de grup sau cu familia – terapia de grup poate ajuta persoanele care sufera de tulburare de conversie sa se simta mai putin singure, deoarece au ocazia sa discute cu pacienti care se confrunta cu aceleasi suferinte. La randul sau, terapia de familie ii poate ajuta pe cei dragi sa inteleaga starea pacientului si sa-i ofere sprijinul necesar.

Alte optiuni terapeutice care li se pot recomanda celor cu tulburare de conversie sunt:

• kinetoterapia – desi simptomele asociate cu tulburarea de conversie pornesc de la starea psihica, efectele fizice sunt reale. Asadar, terapia fizica poate ajuta persoanele cu tulburare de conversie sa-si amelioreze simptomele fizice sau sa le tolereze.
• anumite medicamente – cand tulburarea de conversie apare alaturi de alte afectiuni, cum ar fi depresia sau anxietatea, medicamentele prescrise pentru aceste afectiuni pot atenua si simptomele tulburarii neurologice functionale. Acest lucru este valabil mai ales cand tulburarea de conversie provoaca durere, deoarece antidepresivele pot reduce perceptia acesteia.
• biofeedbackul – este o abordare de medicina alternativa prin care pacientii invata sa-si schimbe modul in care le reactioneaza corpul, pentru a-si imbunatati sanatatea fizica si psihica. In timpul unei sesiuni de biofeedback, specialistul foloseste echipamente si instrumente prin care monitorizeaza functiile corpului pacientului. Pe baza feedbackului oferit de aceste instrumente, medicul ii sugereaza pacientului moduri in care isi poate induce modificari fiziologice. Exersand suficient, pacientii pot invata sa-si induca acele schimbari corporale si fara a se mai folosi echipamentul respectiv.

Tulburarea de conversie – complicatii

Daca nu sunt tratate, unele simptome ale tulburarii neurologice functionale pot cauza dizabilitati semnificative care afecteaza calitatea vietii. Tulburarea de conversie poate duce la:

• tulburari de anxietate, cum ar fi tulburarea de panica;
• depresie;
• insomnie;
• oboseala persistenta.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6424587/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17975-conversion-disorder

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/conversion-disorder/symptoms-causes/syc-20355197

https://www.webmd.com/mental-health/what-is-conversion-disorder