Tulburarea de personalitate borderline este o boala mintala rara care afecteaza grav capacitatea unei persoane de a-si gestiona emotiile. Aceasta pierdere a controlului emotional poate sa creasca impulsivitatea, generand reactii emotionale intense la factorii de stres si afectand imaginea de sine si relatiile cu ceilalti. In incercarea de autoreglementare a emotiilor, acesti pacienti pot ajunge la comportamente periculoase, cum ar fi autovatamarea.
Pacientii care au tulburare de personalitate borderline, pot beneficia insa de tratamente eficiente si de psihoterapie pentru a invata sa-si gestioneze simtomele.
Tulburare de personalitate borderline – generalitati
Tulburarea de personalitate borderline este o afectiune care influenteaza modul in care pacientul gandeste, simte emotiile, se comporta si interactioneaza cu alti oameni si chiar si cu sine insusi. Persoanele cu tulburare de personalitate borderline se simt deseori ca intr-un rollercoaster, nu doar din cauza emotiilor intense sau a relatiilor instabile, ci si a sentimentului ca nu stiu cine sunt cu adevarat in adancul lor. Imaginea de sine, obiectivele si chiar lucrurile care le plac sau le displac se pot schimba frecvent in moduri care genereaza confuzie.
Persoanele cu tulburare de personalitate borderline tind sa fie extrem de sensibile. Chiar si lucrurile marunte pot cauza reactii intense si odata acestea declansate, persoanei ii este foarte greu sa se calmeze. Aceasta volatilitate emotionala si incapacitatea de a se calma genereaza dificultati in relatiile cu cei din jur si un comportament impulsiv, uneori chiar nesabuit.
Pacientilor cu tulburare de personalitate borderline, care trec prin chinurile unor emotii coplesitoare, le poate fi dificil sa se stapaneasca, acestia putand sa se comporte in moduri periculoase sau nepotrivite, pentru care ulterior se simt vinovati sau rusinati. Aceasta tulburare poate crea un ciclu dureros, din care pacientul simte ca nu poate scapa. Din fericire, exista tratamente eficiente si modalitati prin care acesti pacienti pot invata abilitati de adaptare, astfel incat sa se simta mai bine si sa-si recapete controlul asupra gandurilor, sentimentelor si comportamentului.
Tulburare de personalitate borderline – cauze
Cauzele acestei tulburari nu sunt pe deplin intelese, dar in general cercetatorii considera ca tulburarea de personalitate borderline este rezultatul unei combinatii de factori, cum ar fi:
-
factori genetici – desi nu s-a demonstrat ca vreo gena sau vreun profil genetic specific cauzeaza in mod direct tulburare de personalitate borderline, cercetarile sugereaza ca persoanele care au in familie un membru apropiat cu aceasta afectiune pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta la randul sau aceasta tulburare;
-
factori de mediu – cei care se confrunta cu evenimente traumatice, cum ar fi abuzul fizic sau sexual in perioada copilariei, care au fost neglijati sau separati de parinti, au un risc crescut de a dezvolta tulburare de personalitate borderline;
-
diferente in ce priveste functiile creierului – sistemul de reglare emotionala poate fi diferit la persoanele cu tulburare de personalitate borderline, ceea ce sugereaza ca exista o cauza neurologica pentru unele dintre simptome. Mai exact, partile creierului care controleaza emotiile si luarea deciziilor sau discernamantul nu pot comunica optim.
Tulburare de personalitate borderline – semne si simptome
Tulburarea de personalitate borderline se manifesta in multe moduri, asa ca pentru a facilita stabilirea unui diagnostic, psihiatrii grupeaza simptomele in 9 criterii. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de personalitate borderline, trebuie sa prezinte cel putin 5 din cele 9 criterii. In plus, simptomele trebuie sa fie de lunga durata (de obicei, incepand din adolescenta) si sa afecteze mai multe aspecte ale vietii.
Cele 9 simptome ale tulburarii de personalitate borderline sunt urmatoarele:
-
teama de abandon – persoanele cu aceasta tulburare sunt adesea ingrozite la perspectiva de a fi abandonate. Chiar si o situatie banala, de exemplu daca o persoana draga ajunge acasa tarziu de la serviciu sau pleaca in weekend pe neasteptate, poate declansa o frica intensa. Acest lucru poate provoca eforturi frenetice de a tine acea persoana aproape. Persoana cu tulburare de personalitate borderline poate ajunge sa urmareasca miscarile partenerului sau chiar sa incerce sa-l convinga sa nu o paraseasca. Din pacate, acest comportament tinde sa aiba efectul contrariu.
-
relatiile instabile – persoanele cu tulburare de personalitate borderline tind sa aiba relatii intense, dar de scurta durata. Se pot indragostesti rapid, crezand ca noul partener le va face sa te simta implinite, dupa care sunt rapid dezamagite. Acestor persoane relatiile li se par fie perfecte, fie oribile, fara nicio cale de mijloc. Partenerul de viata, prietenii sau membrii familiei pot avea un soc emotional din cauza schimbarilor rapide de atitudine, care variaza de la idealizare la devalorizare, furie si ura.
-
imaginea de sine neclara sau schimbatoare – perceptia propriei persoane este in general instabila. Uneori acesti pacienti se pot simti impacati cu ei insisi, iar alteori se urasc profund. E posibil ca acestia sa nu aiba o idee clara despre cine sunt cu adevarat sau ce isi doresc in viata. Prin urmare, isi pot schimba frecvent locurile de munca, prietenii, partenerii, religia, valorile, obiectivele sau chiar identitatea sexuala.
-
comportamente impulsive si chiar autodistructive – persoanele cu tulburare de personalitate borderline pot prezenta comportamente daunatoare, in cautarea senzatiilor tari, mai ales cand sunt suparate. Pot cheltui impulsiv sume mari de bani, sa sa manance in exces, sa conduca nechibzuit, sa fure din magazine, sa intretina relatii sexuale neprotejate sau sa consume in exces alcool sau droguri. Aceste comportamente riscante ii pot ajuta sa te simta mai bine pe moment, dar pe termen lung ii ranesc atat pe ei insisi, cat si pe cei din jur.
-
autovatamarea – comportamentul suicidar si autovatamarea deliberata sunt frecvente la persoanele cu tulburare de personalitate borderline. Comportamentul suicidar consta in ganduri de sinucidere, gesturi sau amenintari suicidare sau tentativa efectiva de a se sinucide. Prin autovatamare ne referim la toate celelalte incercari de a se rani fara intentia de suicid. Cele mai frecvente forme de autovatamare sunt taierea sau arderea pielii.
-
fluctuatiile emotionale extreme – emotiile si starile de spirit instabile sunt frecvente la persoanele cu tulburare de personalitate borderline. Uneori se simt fericite, pentru ca o clipa mai tarziu sa ajunga la sentimentul de descurajare. Lucrurile marunte, peste care alte persoane pot trece usor, ii pot afecta emotional profund pe cei cu aceasta tulburare. Schimbarile de dispozitie sunt intense, dar tind sa treaca destul de repede, de obicei durand doar cateva minute sau ore, spre deosebire de schimbarile emotionale specifice depresiei sau tulburarii bipolare.
-
sentimentul cronic de gol interior – persoanele cu tulburare de personalitate borderline descriu deseori un sentiment de gol interior. Sentimentul este atat de neplacut, incat pot incerca sa umple acel gol recurgand la droguri, sex sau consum excesiv de alimente, dar nimic nu reuseste sa le aduca cu adevarat senzatia de implinire.
-
furie exploziva – pacientii cu tulburare de personalitate borderline se pot confrunta cu stari de furie intensa si le este dificil sa se controleze odata starniti, putand ajunge sa strige, sa arunce lucruri si sa se lase complet consumati de furie. Retineti insa ca aceasta furie nu este intotdeauna indreptata spre cei din jur, ci din contra, pot petrece mult timp furiosi pe ei insisi.
-
paranoia sau lipsa contactului cu realitatea – persoanele cu tulburare de personalitate borderline se lupta adesea cu stari paranoide sau cu suspiciune fata de motivatiile celor din jur. Cand sunt stresate, poti chiar sa piarda contactul cu realitatea, experienta cunoscuta sub numele de disociere. Pot simti o stare de distantare, ca si cum s-ar privi din afara propriului corp.
Tulburare de personalitate borderline – diagnostic
Tulburarile de personalitate sunt diagnosticate dupa discutia cu un psihiatru. Diagnosticul de tulburare de personalitate borderline se pune de obicei adultilor, nu copiilor sau adolescentilor, deoarece comportamentele care par simptome ale acestei tulburari la copii sau adolescenti pot disparea pe masura ce acestia cresc si se maturizeaza.
Conform Manualului de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, editia a cincea (DSM-5), tulburarea de personalitate borderline este diagnosticata pe baza (1) unui model general de instabilitate a relatiilor interpersonale si a perceptiei sinelui si de (2) impulsivitate semnificativa incepand cu varsta adulta timpurie si prezenta intr-o varietate de situatii. Pentru stabilirea diagnosticului, trebuie intrunite 5 dintre criteriile de mai jos.
-
Eforturi frenetice de a evita abandonul real sau imaginar, altele decat comportamentul sinucigas sau automutilant specificat in criteriul 5.
-
Un model de relatii interpersonale instabile si intense, caracterizat prin fluctuatii extreme intre idealizare si devalorizare.
-
Imaginea de sine trebuie sa fie semnificativ si persistent instabila.
-
Impulsivitate in cel putin doua aspecte potential autovatamatoare (de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de substante, sofat nesabuit, alimentatie excesiva), impulsivitate exprimata altfel decat prin comportamentul sinucigas sau de automutilare specificat in criteriul 5.
-
Comportament sinucigas recurent, gesturi ori amenintari sau comportament automutilant.
-
Instabilitate afectiva ca urmare a unei reactivitati semnificative (de exemplu, disforie episodica intensa, iritabilitate sau anxietate care dureaza de obicei cateva ore si doar rareori mai mult de cateva zile).
-
Sentimente cronice de gol interior.
-
Furie exagerata, intensa sau dificultati in controlul furiei (de exemplu, manifestari temperamentale frecvente, furie constanta sau conflicte fizice recurente).
-
Ideatie paranoida tranzitorie ca urmare a stresului sau simptome disociative severe.
Tulburare de personalitate borderline – tratament
Cel mai eficient tratament presupune combinarea terapiei de sustinere cu psihoterapia. Medicatia poate ajuta uneori la ameliorarea unora dintre simptome, dar nu constituie tratamentul principal. In cazuri severe, persoanele cu tulburare de personalitate borderline pot necesita internarea in spital, aceasta fiind insa doar o solutie pe termen scurt pentru cei care risca sa se raneasca sau sa se sinucida.
Terapia psihologica este principalul tip de tratament pentru tulburarea de personalitate borderline. Terapiile care si-au dovedit eficacitatea sunt:
-
terapia dialectic comportamentala;
-
terapia psihodinamica;
-
terapia schematica (un tip de terapie comportamentala cognitiva).
Acestea sunt terapii pe termen lung, prin care pacientii cu tulburare de personalitate borderline invata tehnici prin care:
-
sa-si inteleaga emotiile si sa le faca fata;
-
sa tolereze suferinta;
-
sa-si tina sub control comportamentul;
-
sa puna bazele unor relatii sanatoase;
-
sa-si asume responsabilitatea in diverse circumstante.
E nevoie de timp pentru ca pacientii cu tulburare de personalitate borderline sa invete sa-si gestioneze emotiile, gandurile si comportamentul. Majoritatea pacientilor isi amelioreaza semnificativ simptomele prin psihoterapie, dar unii vor continua sa se lupte cu unele stari pentru tot restul vietii.
Surse:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9762-borderline-personality-disorder-bpd
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/borderline-personality-disorder/overview/
https://www.healthdirect.gov.au/borderline-personality-disorder-bpd
https://emedicine.medscape.com/article/913575-overview?form=fpf
https://www.healthline.com/health/borderline-personality-disorder