Ce este vitamina H1: beneficii si precautii

Vitamina H1 bacteriana este o substanta chimica prezenta in mod natural in organism, dar care se gaseste si in mai numeroase alimente, cum ar fi in cereale, oua, lapte si carne. Vitamina H1 este folosita in produsele de protectie solara, deoarece s-a descoperit ca poate bloca radiatiile ultraviolete (UV), protejand astfel impotriva arsurilor solare.

Desi se mai foloseste si in tratamentul pacientilor care sufera de boala Peyronie, in caz de sclerodermie, infertilitate, imbatranirea pielii sau alte afectiuni, nu exista dovezi stiintifice concludente privind eficacitatea acestei substante. In continuare, iata ce este bine sa stiti despre vitamina H1.

Ce este de fapt vitamina H1

Vitamina H1, cunoscuta si ca acid para-aminobenzoic (PABA), face de fapt parte din molecula acidului folic (vitamina B9) si candva s-a crezut ca era o vitamina B, dar acum este considerata un nutrient neesential. De asemenea, este prezenta in mai multe alimente, printre care se numara cerealele, ouale, laptele, melasa, ficatul si rinichii. Vitamina H1 poate aparea in mod natural si in drojdie de bere (unde se gaseste in concentratii mari), ciuperci, spanac si alte produse alimentare.

Vitamina H1 este de fapt o substanta similara vitaminelor si un factor de crestere necesar mai multor tipuri de microorganisme. In cazul bacteriilor, vitamina H1 este utilizata in sinteza acidului folic, de unde si denumirea de vitamina H1 bacteriana. Sulfanilamidele (un tip de antibiotice) sunt eficiente in tratarea unor infectii bacteriene deoarece impiedica bacteriile sa utilizeze acidul para-aminobenzoic in sinteza acidului folic.

In randul vertebratelor, vitamina H1 nu este un nutrient esential, deoarece acestea nu isi sintetizeaza propriul acid folic.

Vitamina H1 mai este numita si:

• acid P-aminobenzoic;
• acid aminobenzoic;
• acid 4-aminobenzoic;
• Para-aminobenzoat;
• aminobenzoat de potasiu;
• ABA;
• dihidroxipropil aminobenzoat de etil;
• Paraaminobenzoat de gliceril;
• PABA octil diemtil;
• padimat O;
• vitamina B10;
• vitamina Bx.

Vitamina H1 – roluri

Vitamina H1 este totodata preparata industrial, pentru a fi utilizata ca agent de protectie solara sau ca agent anestezic local.

Mai exact, s-a descoperit ca vitamina H1, care in prezent este mai cunoscuta sub numele de acid para-aminobenzoic (PABA), are proprietati de absorbtie a radiatiei UVB si din 1943 a fost brevetata in acest sens, devenind unul dintre primele ingrediente active care au fost utilizate in produsele de protectie solara.

Desi PABA si esterii sai ai acidului aminobenzoic (PABA gliceril, padimat O si roxadimat) sunt toti agenti de protectie solara eficienti, sunt totodata si agenti cu potential de sensibilizare a pielii, putand provoca dermatita alergica de contact. De asemenea, la inceputul anilor 1980, studiile efectuate pe animale au sugerat ca asa-numita vitamina H1 poate prezenta un risc crescut de deteriorare celulara indusa de radiatia ultravioleta. Din aceste motive, PABA este acum mai rar utilizat in produsele de protectie solara.

Vitamina H1 reprezinta si o baza chimica pentru un grup de agenti anestezici locali. Pe aceasta lista se numara butetamida, benzocaina, procaina, tetracaina, propoxicaina si butacaina. Reactiile asociate cu dermatita alergica de contact pot aparea cand acesti agenti sunt utilizati la persoanele sensibile la PABA, benzocaina fiind cel mai cunoscut agent cu potential sensibilizant.

Vitamina H1 – beneficii si recomandari

Vitamina H1 se administreaza pe cale orala pentru afectiuni ale pielii, cum ar fi vitiligo, pemfigus, dermatomiozita, morfee, limfoblastom cutis, boala Peyronie si sclerodermie. PABA este utilizat si pentru a trata infertilitatea la femei, artrita, anemia, febra reumatica, constipatia, lupusul eritematos sistemic (LES) si durerile de cap. Treptat, vitamina H1 a fost totusi mai putin folosita pe cale orala, probabil pentru ca unii experti ii pun la indoiala siguranta si eficacitatea.

Din punct de vedere cosmetic, pe langa prevenirea arsurilor solare, vitamina H1 este folosita si pentru a intuneca nuanta parului carunt, pentru a preveni caderea parului si pentru intinerirea aspectului pielii. Totusi, PABA este cel mai bine cunoscut ca ingredient folosit in produsele de protectie solara care se aplica pe piele.

Vitamina H1 – eficienta

Vitamina H1 este eficienta in prevenirea arsurilor solare, in acest scop fiind aprobata de catre Administrația S.U.A. pentru Alimente și Medicamente (FDA). PABA pare sa fie eficient in cazul transpiratiei, dar nu si atunci cand pielea este scufundata in apa (de exemplu, in cazul inotului).

Substanta poate fi eficienta si in tratamentul bolii Peyronie, motiv pentru care a fost aprobata pentru utilizare in cazul acestei afectiuni cutanate.

Administrația S.U.A. pentru Alimente și Medicamente a aprobat utilizarea produselor pe baza de vitamina H1 si pentru tratarea sclerodermiei, o afectiune care provoaca intarirea sau ingrosarea pielii. Totusi, momentan exista relativ putine dovezi care sa arate ca vitamina H1 ar fi eficienta la acesti pacienti.

Vitamina H1 se mai foloseste si in tratamentul urmatoarelor boli, desi inclusiv in aceste cazuri dovezile privind eficacitatea sunt insuficiente:

• dermatomiozita – desi PABA este aprobat de catre FDA pentru tratamentul acestei afectiuni a pielii, dovezile privind eficienta acestei substante sunt deocamdata limitate;
• cheratita herpetica – cercetarile incipiente sugereaza ca utilizarea unor picaturi oculare pe baza de acid para-aminobenzoic poate fi eficienta in tratarea acestei infectii cauzate de virusul herpetic;
• scleroza lichenica – studiile incipiente sugereaza ca vitamina H1 poate ameliora simptomele acestei afectiuni;
• morfee – desi PABA a fost aprobat pentru tratamentul acestei afectiuni cutanate, momentan exista putine dovezi privind eficacitatea;
• pemfigus – este o alta afectiune cutanata in cazul careia vitamina H1 a fost aprobata pentru utilizare, desi inca nu se stie cat este de eficienta;
• vitiligo;
• artrita;
• anemie;
• constipatie;
• dureri de cap;
• prevenirea caderii parului;
• intunecarea culorii parului carunt.

Momentan, sunt necesare mai multe studii pentru a evalua eficacitatea acidului para-aminobenzoic in cazurile mentionate mai sus.

Vitamina H1 – dozaj

In general, pentru administrare orala in cazul adultilor, vitamina H1 a fost utilizata in doze de 12 grame pe zi, divizate in 4-6 prize. In schimb, pentru copii a fost dozata in functie de greutatea corporala. Formularile de sare de potasiu ale acidului para-aminobenzoic sunt cele mai frecvent folosite.

In ce priveste utilizarea topica, pentru prevenirea arsurilor solare, vitamina H1 este folosita in cremele de protectie solara, produse in care substanta este disponibila in concentratii cuprinse intre 1% si 15%.

Vitamina H1 – precautii si interactiuni

In general, cand este aplicata direct pe piele, vitamina H1 este bine tolerata de majoritatea oamenilor. Au existat insa si cazuri in care a crescut probabilitatea de arsuri solare la unele persoane, chiar daca de obicei substanta este eficienta in blocarea radiatiilor ultraviolete. In plus, poate pata hainele, unele persoane observand ca provoaca ingalbenirea tesaturilor.

Utilizarea acidului para-aminobenzoic poate fi sigura si cand acesta este administrat pe cale orala sau cand este aplicat in ochi, sub forma de picaturi. La unele persoane pot aparea insa simptome de greata, varsaturi, indigestie, diaree, pierderea poftei de mancare sau iritatii cutanate.

Trebuie evitata administrarea orala in doze mai mari de 12 grame pe zi, deoarece in astfel de situatii vitamina H1 poate provoca reactii adverse grave, cum ar fi probleme cu ficatul, rinichii si sangele.

Reactii alergice

In cazul unei reactii alergice la vitamina H1 sau al unui supradozaj cu PABA, simptomele pot fi urmatoarele:

• diaree;
• ameteala;
• febra;
• greata, varsaturi;
• iritatia ochilor (in cazul contactului ocular);
• insuficienta hepatica;
• eruptie cutanata (in reactii alergice);
• dificultati respiratorii sau respiratie incetinita;
• stupoare (modificarea gandirii si scaderea nivelului de constienta);
• coma.

Majoritatea reactiilor induse de vitamina H1 apar insa ca urmare a reactiilor alergice, nu a supradozajului.

Precautii

• La copii – aplicata direct pe piele, vitamina H1 poate fi sigura pentru copii, dar in cazul administrarii pe cale orala, doza este foarte importanta, deoarece pot aparea reactii adverse grave. Unii copii care au luat doze de PABA mai mari de 220 mg/kg/zi au murit.
• Sarcina si alaptare – intrucat nu exista suficiente informatii privind siguranta administrarii pe cale orala, se recomanda evitarea utilizarii acestei substante.
• Tulburari de coagulare a sangelui – utilizata intravenos, vitamina H1 poate creste riscul de hemoragie la persoanele care prezinta tulburari de coagulare a sangelui.
• Afectiuni renale –  PABA se poate acumula in rinichi, agravand boala renala, prin urmare nu trebuie folosit la pacientii care au probleme cu rinichii.
• In caz de interventie chirurgicala – intrucat utilizarea intravenoasa a acestei substante poate creste riscul de hemoragie in timpul interventiei chirurgicale, administrarea produselor pe baza de acid para-aminobenzoic trebuie intrerupta cu 2 saptamani inainte de operatie.

Interactiuni cu alte medicamente

• Sulfonamide (antibiotice)

Interactiune majora – nu folositi niciodata aceasta combinatie de medicamente!

Acidul para-aminobenzoic poate scadea eficacitatea anumitor antibiotice, mai exact a  sulfonamidelor. Din aceasta categorie fac parte sulfametoxazol, sulfasalazina, sulfisoxazol si trimetoprim/sulfametoxazol.

• Dapsona (antibiotic)

Interactiune majora – nu folositi niciodata aceasta combinatie de medicamente!

Dapsona este o alta substanta utilizata ca antibiotic pentru tratarea infectiilor si a carei eficacitate scade la administrarea concomitenta cu PABA.

• Cortizon (acetat de cortizon)

Interactiune moderata – administrarea concomitenta se efectueaza doar la recomandarea medicului!

In mod normal, organismul descompune cortizonul pentru a-l elimina. Acidul para-aminobenzoic poate afecta insa ritmul in care organismul descompune cortizonul. De exemplu, daca se administreaza vitamina H1 pe cale orala si cortizon injectabil, se pot amplifica efectele cortizonului si creste riscul de reactii secundare.

• Anticoagulante/Antiagregante plachetare

Interactiune moderata – administrarea concomitenta se efectueaza doar la recomandarea medicului!

Dupa cum spuneam, prin administrare intravenoasa, PABA poate incetini coagularea sangelui. In combinatie cu anticoagulante, poate deci sa creasca predispozitia spre vanatai si hemoragie. Pe lista medicamentelor care incetinesc coagularea sangelui se numara aspirina, clopidogrelul, diclofenacul, ibuprofenul, naproxenul, dalteparina, enoxaparina, heparina, warfarina si altele. Prin urmare, cititi intotdeauna cu atentie prospectul oricarui medicament inainte de utilizare, mai ales daca urmati si alte tratamente.

Surse:

https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-1004/para-aminobenzoic-acid-paba

https://www.rxlist.com/supplements/para-aminobenzoic_acid_paba.htm

https://dermnetnz.org/topics/allergy-to-paba

https://medlineplus.gov/ency/article/002518.htm