Toxoplasmoza este o infectie zoonotica (transmisa de la animale la om) cauzata de protozoarul Toxoplasma gondii. In populatia generala, aceasta infectie este relativ frecvent intalnita, si mai ales in cazul persoanelor care detin pisici drept animale de companie. Desi este relativ usor de tratat, toxoplasmoza in sarcina ridica necesitatea unei abordari terapeutice personalizate. In egala masura, infectia cu toxoplasmoza in sarcina poate duce la complicatii ale sarcinii si, mai mult decat atat, la asa-zisa toxoplasmoza congenitala, care apare prin transmiterea verticala, in momentul nasterii, de la mama la fat, cu risc de afectare majora a sanatatii nou-nascutului.
Toxoplasmoza in sarcina – cauze si factori de risc
Toxoplasmoza in sarcina este cauzata de o infectie cu parazitul intracelular Toxoplasma gondii. De cele mai multe ori, transmiterea la om se realizeaza prin ingestia chisturilor parazitare care se gasesc in carnea insuficient preparata termic, pe sol, prin contactul cu fecalele pisicilor care au fost anterior infectate sau prin consumul de apa contaminata. Toxoplasmoza in sarcina poate fi contractata si prin consumul oualor crude si laptelui nepasteurizat. Pisicile se pot infecta prin consumul de carne cruda si/sau rozatoare infectate. Odata infectata, pisica elimina parazitul in fecale timp de pana la 2 saptamani, si ouale parazitului pot rezista in sol chiar pana la 18 luni.
Principalele moduri prin care se poate ajunge la toxoplasmoza in sarcina sunt:
-
Consumul de carne cruda sau insuficient preparata termic, in special cea de porc, miel, vita, precum si consumul de oua crude, lapte nepasteurizat;
-
Contactul cu fecalele pisicilor infectate, intrucat pisicile sunt gazde definitive si pot elimina oochisturi infectioase in fecale. Contactul direct sau indirect (curatarea litierei, de exemplu) faciliteaza transmiterea la om;
-
Consumul de apa, fructe sau legume contaminate poate duce la toxoplasmoza in sarcina. In mediul extern, oochisturile pot rezista chiar pana la 18 luni. Se recomanda ca toate fructele si legumele sa fie spalate sub jet continuu de apa inainte de a fi consumate;
-
In unele cazuri, s-a observat ca toxoplasmoza in sarcina poate fi transmisa si prin transfuzii de sange, contact sexual neprotejat cu o persoana infectata (inclusiv sex oral).
In general, persoanele care au avut infectia candva de-a lungul vietii nu se vor mai infecta din nou, ca urmare a imunizarii dobandite. Totusi, persoanele cu sistem imunitar slabit – cum ar fi in cazul sarcinii, diabetului, HIV/SIDA si tratamentului cu corticosteroizi – pot dezvolta o alta infectie activa cu Toxoplasma gondii. Din acest motiv, toxoplasmoza in sarcina poate aparea si la femeile care, anterior, au avut aceasta infectie. Toxoplasmoza in sarcina poate duce la diferite complicatii in special in contextul in care femeia insarcinata contracteaza infectia pentru prima data. Infectia este frecvent transmisa catre fat in trimestrul III, dar complicatiile sunt mult mai severe daca infectia cu Toxoplasma gondii survine in trimestrul I.
Toxoplasmoza in sarcina – simptome si manifestari
Toxoplasmoza in sarcina – dar nu numai – deseori este asimptomatica sau se prezinta cu semne minore, nespecifice. Totusi, in cazul femeilor insarcinate, chiar si formele usoare pot implica o serie de riscuri considerabile pentru fat. Simptomele toxoplasmozei la femei insarcinate includ:
-
Febra moderata si stare generalizata de oboseala;
-
Umflarea ganglionilor limfatici cervicali;
-
Dureri musculare si articulare;
-
Dureri de cap.
Simptomele pot dura cateva saptamani sau chiar luni, iar de cele mai multe ori sunt usor trecute cu vederea, fiind confundate cu infectiile usoare. Diagnosticul se pune prin efectuarea anumitor analize pentru toxoplasmoza in sarcina, cum ar fi teste serologice care identifica anticorpii anti-toxoplasmoza (IgM si IgG), teste moleculare (PCR) care detecteaza materialul genetic parazitar prezent in sangele matern sau in lichidul amniotic. Toxoplasmoza in sarcina se mai poate usor identifica si prin efectuarea asa-zisului profil TORCH, un test specific sarcinii care are rolul de a identifica starea de imunizare a mamei impotriva mai multor infectii care pot afecta sarcina.
Tratament toxoplasmoza in sarcina
Tratamentul toxoplasmozei in sarcina variaza in functie de varsta gestationala si daca a fost sau nu confirmata infectia secundara a fatului. Scopul este de a preveni transmiterea acesteia la fat si de a reduce riscul de complicatii asociate.
Tratament medicamentos pentru mama
In cazul in care s-a confirmat toxoplasmoza in sarcina, se initiaza tratament cu spiramicina, un antibiotic macrolid cu proprietati antiparazitare. Spiramicina este sigura intrucat nu va traversa bariera placentara si, in acelasi timp, reduce incarcatura parazitara din organismul mamei. Cand vine vorba de in cat timp se trateaza toxoplasmoza, este recomandat ca tratamentul sa aiba loc pe o perioada de cel putin 6 saptamani, de cele mai multe ori.
Tratamentul infectiei confirmate la fat
Daca infectia fetala este confirmata prin teste d laborator, tratamentul pentru toxoplasmoza in sarcina include combinarea pirimetaminei cu sulfadiazina si administrarea de acid folinic, mai ales pentru a se preveni efectele hematologice toxice ale pirimetaminei. Aceasta combinatie s-a observat ca poate reduce riscul de complicatii la fat in caz de toxoplasmoza in sarcina. Totusi, intrucat exista riscuri teratogene, administrarea pirimetaminei este contraindicata in I trimestru de sarcina.
Monitorizare fetala si ecografii
Pentru a evalua impactul asupra fatului, se recomanda ca in caz de toxoplasmoza in sarcina sa aiba loc monitorizarea frecventa prin ecografii fetale in serie, pentru a observa anomaliile care ar putea aparea – mai ales ale sistemului nervos central sau leziunile oculare.
Toxoplasmoza in sarcina – complicatii si posibile riscuri asociate
Toxoplasmoza in sarcina poate avea efecte devastatoare asupra fatului, in special in cazurile in care apare in primul trimestru de sarcina. Severitatea complicatiilor este invers proportionala, de fapt, cu varsta gestationala – cu cat toxoplasmoza in sarcina apare mai tarziu, cu atat scade si riscul de complicatii. Cele mai frecvente complicatii asociate cu toxoplasmoza congenitala sunt:
Anomalii neurologice
Toxoplasmoza congenitala afecteaza mai ales sistemul nervos central, ducand la encefalopatie indusa de Toxoplasma gondii, hidrocefalie, calcificari intracraniene. Astfel de afectiuni tind sa aiba un impact major asupra dezvoltarii neurologice, fiind asociate cu retard mintal, convulsii, paralizie cerebrala si altele.
Leziuni oculare
Toxoplasmoza in sarcina, cu aparitia toxoplasmozei congenitale, este o cauza majora pentru o afectiune numita „corioretinita”: inflamatia simultana a coroidei si retinei. Corioretinita indusa de Toxoplasma gondii poate aparea la nastere sau se poate manifesta tarziu in copilarie.
Alte anomalii de dezvoltare
Toxoplasmoza in sarcina poate afecta si dezvoltarea fizica si cognitiva generala a copilului. De exemplu, poate aparea restrictia de crestere intrauterina, pot aparea anomalii cardiace, hepatice, deficitul imunitar. De asemenea, toxoplasmoza in sarcina poate duce si la probleme cu rinichii, cu splina, mult mai frecvente in cazul in care infectia are loc in primul trimestru.
Complicatii ale sarcinii
Infectia cu Toxoplasma gondii in sarcina se mai asociaza si cu risc crescut de:
-
Avort spontan;
-
Nastere prematura;
-
Nou-nascut cu greutate mica la nastere;
-
Moarte fetala intrauterina.
Riscul de deces intrauterin este mai mare in cazul infectiilor severe care apar in primul trimestru de sarcina.
Cum poate fi prevenita toxoplasmoza in sarcina?
Pentru a reduce riscul de a dezvolta o astfel de infectie in sarcina, specialistii recomanda:
-
Prepararea termica adecvata a preparatelor din carne si folosirea unui termometru pentru a va asigura ca aceasta este adecvat preparata;
-
Congelarea carnii (sub -18°C) inainte de a fi consumata reduce sansele de infectie;
-
Evitarea consumului de fructe de mare (stridii, midii, scoici) crude sau insuficient preparate termic;
-
Spalarea fructelor si legumelor sub jet continuu de apa si indepartarea cojii acestora;
-
Evitarea consumului de apa neimbuteliata si a consumului de lapte nepausteurizat;
-
Purtarea manusilor de gradinarit si evitarea contactului cu solul. Spalarea mainilor cu sapun si apa dupa fiecare activitate in aer liber;
-
Limitarea contactului cu fecalele de pisica. Litiera ar trebui schimbata purtand masti;
-
Pisicile nu ar trebui hranite cu carne cruda sau insuficient preparata termic;
-
Testarea prenatala.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK582993/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9867407/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6470622/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9862191/
https://www.mdpi.com/2414-6366/8/1/3