Totul despre anestezie: ce este si ce riscuri poate avea

Totul despre anestezie: ce este si ce riscuri poate avea Totul despre anestezie: ce este si ce riscuri poate avea

Ultima actualizare: 12 iunie 2024

anestezie

Anestezia este o metoda medicala folosita pentru a preveni durerea in timpul interventiilor chirurgicale sau al altor proceduri care ar putea provoca disconfort. Anestezia implica administrarea unor medicamente utilizate pentru o varietate de interventii chirurgicale, nastere, teste de diagnostic, biopsii si lucrari dentare, pentru a preveni durerea in timpul acestor proceduri.

Exista diferite tipuri de anestezie, printre care generala, regionala si locala. Furnizorul de asistenta medicala alege tipul de anestezie in functie de procedura la care urmeaza sa fie supus pacientul si de starea generala de sanatate a acestuia. Medicamentele anestezice pot fi administrate prin injectare, inhalare (prin masca sau tub de respiratie) sau local (direct pe piele).

Anestezia previne durerea in timpul procedurilor medicale. Dupa cum mentionam, datorita anesteziei, furnizorii de asistenta medicala pot efectua interventii chirurgicale si teste de diagnosticare salvatoare, fara a provoca dureri.

Cele mai multe interventii chirurgicale majore sunt realizate sub anestezie generala, pentru a amorti intregul organism, astfel incat chirurgul sa poata efectua operatia. Cu toate acestea, medicii pot utiliza, de asemenea, anestezie regionala (care implica amortirea unei zone mari a corpului, cum ar fi un brat sau picior) sau anestezie locala (care presupune amortirea unei zone mici a organismului, cum ar fi dintii sau gingiile), in functie de procedura pe care o efectueaza.


Ce este anestezia?

Anestezia reprezinta un procedeu medical de diminuare sau suprimare temporara, completa sau partiala, a sensibilitatii corpului la dureri. Anestezia implica administrarea unor medicamente numite anestezice, care blocheaza temporar semnalele senzoriale de la nervii aflati la locul procedurii, catre centrii din creier.

Exista diferite tipuri de anestezie care functioneaza in moduri diferite. Unele medicamente anestezice amortesc anumite parti ale corpului, in timp ce altele amortesc creierul, astfel incat pacientul doarme in timpul procedurilor chirurgicale mai invazive.

Tipuri de anestezie

Anestezia pe care o foloseste medicul depinde de tipul si domeniul de aplicare al procedurii. Tipurile de anestezie sunt:

  • Anestezie locala

Acest tip de anestezie implica amortirea unei mici sectiuni a corpului. Specialistii folosesc de obicei anestezia locala pentru proceduri minim invazive, cum ar fi operatia de cataracta sau biopsia cutanata. Pacientul este treaz in timpul procedurii.

  • Sedare

Sedarea ii induce pacientului starea de relaxare pana in punctul in care acesta adoarme, insa se poate trezi daca este nevoie. Printre procedurile efectuate adesea sub sedare se numara indepartarea molarilor de minte, cateterismul cardiac si unele colonoscopii. Cu toate ca nu va fi complet inconstient, cel mai probabil pacientul nu-si va aminti nimic din timpul procedurii.

  • Anestezie regionala

Anestezia regionala blocheaza durerea la nivelul unei parti mai mari a corpului, cum ar fi un membru sau zona aflata de la piept in jos. Printre exemple se numara epidurala, care amelioreaza durerea la nastere. Furnizorii de asistenta medicala ar putea efectua anestezia regionala in plus fata de sedare, in functie de caz.

anestezie-tipuri

  • Anestezie generala

In timpul anesteziei generale, pacientul este inconstient si insensibil la durere sau la alti stimuli. Specialistii folosesc anestezia generala pentru a efectua proceduri mai invazive sau interventii chirurgicale la nivelul capului, toracelui sau abdomenului.

Cum decurge pregatirea pentru anestezie?

In cazul procedurilor relativ simple, care necesita amortirea unei zone mici a corpului, furnizorul care efectueaza procedura este cel care administreaza de regula si anestezicul local. In schimb, in cazul procedurilor mai complexe si invazive, un medic anestezist va administra medicamentele anestezice si alte substante de calmare a durerii inainte, in timpul si dupa operatie.

Cum ar trebui sa va pregatiti pentru anestezie?

In primul rand, este vital sa-i oferiti furnizorului de asistenta medicala o lista actualizata cu medicamentele, vitaminele si alte suplimente pe care le luati in mod normal. Anumite medicamente pot interactiona cu medicamentele anestezice sau pot creste riscul de complicatii. De asemenea, ar trebui:

  • sa nu mancati si sa nu beti timp de 8 ore inainte de a merge la spital, cu exceptia cazului in care medicul va recomanda altceva;
  • sa nu fumati, chiar si pentru o zi inainte de procedura, pentru a imbunatati sanatatea inimii si a plamanilor. Pentru cele mai bune rezultate, evitati fumatul cu doua saptamani inainte de procedura.
  • sa nu mai luati suplimente pe baza de plante cu una sau doua saptamani inainte de procedura, conform instructiunilor furnizorului de asistenta medicala;
  • cu cel putin 24 de ore inainte de procedura, sa nu mai luati medicamente care trateaza disfunctia erectila;
  • sa luati anumite medicamente pentru tensiunea arteriala cu o inghititura de apa, conform instructiunilor furnizorului de asistenta medicala.

Ce se intampla in timpul anesteziei?

In timpul anesteziei, furnizorul de asistenta medicala:

  • administreaza unul sau mai multe tipuri de anestezie. De asemenea, poate administra medicamente care combat greata;
  • monitorizeaza semnele vitale, cum ar fi tensiunea arteriala, nivelul de oxigen din sange, pulsul si ritmul cardiac;
  • identifica si gestioneaza probleme precum reactiile alergice sau modificarea semnelor vitale;
  • ofera linii directoare pentru gestionarea durerii, dupa interventia chirurgicala.

in-timpul-anesteziei

Recomandari dupa anestezie

Daca sunteti supusi unei proceduri care implica folosirea unei anestezii locale, va puteti intoarce la locul de munca sau la majoritatea activitatilor dupa tratament, cu exceptia cazului in care furnizorul de asistenta medicala va recomanda contrariul.

Lucrurile se schimba daca ati primit anestezie regionala, generala sau sedare. In aceste cazuri veti avea nevoie de mai mult timp pentru a va recupera. Mai exact, ar trebui:

  • sa-i solicitati altei persoane sa va conduca acasa;
  • sa va odihniti pentru restul zilei;
  • sa nu conduceti si sa nu folositi utilaje timp de 24 de ore;
  • sa nu consumati alcool timp de 24 de ore;
  • sa luati numai medicamentele sau suplimentele aprobate de medic.

Posibile reactii adverse ale anesteziei

Cele mai multe efecte secundare ale anesteziei sunt temporare si dispar in termen de 24 de ore, de cele mai multe ori mai devreme. In functie de tipul de anestezie si de modul in care medicii o administreaza, va puteti confrunta cu:

  • dureri de spate sau dureri musculare;
  • frisoane cauzate de temperatura scazuta a corpului (hipotermie);
  • dificultate la urinare;
  • oboseala;
  • durere de cap;
  • prurit (mancarime);
  • greata si varsaturi;
  • durere, sensibilitate, inrosire sau vanatai la locul injectarii;
  • durere in gat (faringita).

Potentiale complicatii

In fiecare an, milioane de oameni primesc in siguranta diferite tipuri de anestezie inainte de a fi supusi unor proceduri medicale. Cu toate acestea, anestezia prezinta si un anumit grad de risc. Complicatiile care pot aparea sunt:

  • Pacientul poate fi constient in timpul anesteziei

Din motive necunoscute, aproximativ 1 din 1.000 de persoane care primesc anestezie generala se trezesc in timpul interventiei chirurgicale. Este posibil ca aceste persoane sa fie constiente de ce se intampla in jur, insa nu se pot misca sau comunica.

anestezie-complicatii

  • Hipertermie maligna

Persoanele care sufera de hipertermie maligna (HM) experimenteaza o reactie periculoasa la anestezie. Acest sindrom rar provoaca febra si contractii musculare in timpul interventiei chirurgicale. Din aceasta cauza, pacientul ar trebui sa-i transmita medicului anestezist inainte de anestezie daca are un istoric personal sau familial de hipertemie maligna, pentru a evita medicamentele care ar putea declansa aceasta reactie.

  • Leziuni la nivelul nervilor

Cu toate ca se intampla rar, unii oameni se pot confrunta cu leziuni la nivelul nervilor, o problema care provoaca durere, amorteala sau slabiciune temporara ori permanenta.

  • Delir postoperator

Delirul postoperator apare mai frecvent in randul persoanelor in varsta. Aceasta afectiune provoaca stare de confuzie care vine si dispare timp de aproximativ o saptamana. Unii oameni se confrunta cu probleme de memorie pe termen lung.

  • Cine este expus riscului de complicatii legate de anestezie?

Anumiti factori cresc riscul de complicatii dupa anestezie. Acestia sunt:

  • varsta inaintata;
  • diabetul sau bolile de rinichi;
  • istoricul familial de hipertermie maligna (alergie la anestezie);
  • bolile de inima, hipertensiunea arteriala sau accidentul vascular cerebral;
  • bolile pulmonare, cum ar fi astmul sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC);
  • obezitatea (indicele de masa corporala sau IMC de 30 sau mai mult);
  • convulsiile sau tulburarile neurologice;
  • apneea in somn;
  • fumatul.

 

Referinte:

https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/15286-anesthesia

https://www.health.com/anesthesia-7508634

https://www.medicalnewstoday.com/articles/anesthesia

https://www.everydayhealth.com/news/surprising-facts-about-anesthesia/