Tot ce trebuie sa stiti despre tusea productiva

Tusea productiva este o tuse prin care se expectoreaza sputa si poate indica o infectie respiratorie virala sau bacteriana, insuficienta cardiaca congestiva sau alte afectiuni. Cand aveti tuse productiva, scopul tratamentului nu este de a suprima tusea, ci de a imbunatati eficienta acesteia, astfel incat sa ajute la eliminarea excesului de secretii din plamani.

Pentru a alege tratamentul potrivit trebuie in primul rand sa identificati cauza tusei productive. Asadar, iata ce trebuie sa stiti despre simptomele tusei expectorante, cauzele potentiale, optiunile de tratament si posibilele complicatii.

Tuse productiva – generalitati

Tusea este un reflex spontan si un mod natural prin care corpul elimina substantele iritante din caile respiratorii, cum ar fi microbii, fumul, praful sau substantele chimice.

Cand discutam despre tuse productiva, cunoscuta si sub numele de tuse expectoranta, ne referim la tusea prin care se elimina flegma sau saliva amestecata cu flegma (sputa) si care in general este insotita de un gagait sau un zgomot cand tusiti.

Daca tesuturile tractului respirator se inflameaza si produc mucus in exces, organismul incearca prin tuse productiva sa elimine mucusul respectiv.

Tusea expectoranta poate fi de doua feluri:

1. tuse productiva acuta – cand tusea expectoranta dureaza cel mult 3 saptamani este considerata acuta. Aceasta tinde sa fie mai putin severa, putand disparea si de la sine. Daca aveti insa si simptome precum somnolenta, febra, dureri de cap sau dificultati respiratorii, trebuie sa mergeti la medic.
2. tuse productiva cronica – daca tusea productiva dureaza de cel putin 8 saptamani este considerata persistenta si cronica, putand semnala o afectiune mai grava.

Tuse productiva – simptome

O tuse uscata difera de cea productiva prin faptul ca nu produce lichid sau mucus. Prin contrast, tusea productiva implica expectorarea mucusului si poate induce o senzatie de congestie sau presiune la nivelul pieptului.

Simptomele care insotesc o tuse productiva pot varia in functie de factorul declansator. Trebuie sa va adresati cat mai curand medicului daca tusea este insotita de oricare dintre urmatoarele simptome:

• flegma neplacut mirositoare;
• flegma de culoare verzuie, galbena sau rosiatica;
• tuse cu sange;
• umflarea picioarelor sau gleznelor;
• febra sau frisoane semnificative;
• albatrirea pielii sau a unghiilor;
• respiratie greoaie;
• confuzie sau pierderea starii de constienta;
• durere in piept.

Tuse productiva – cauze si factori de risc

Enumeram mai jos cele mai frecvente cauze care pot genera tuse expectoranta.

Infectii respiratorii

De cele mai multe ori, o tuse productiva apare ca urmare a unei infectii respiratorii, cum ar fi:

• raceala comuna – poate cauza tuse expectoranta, dar si congestie nazala, rinoree, dureri de cap, stranut si febra;
• COVID-19 – este de obicei asociat cu simptome precum febra, dureri in gat, diaree si modificari ale simtului gustativ, iar in cazuri mai grave provoaca si dificultati de respiratie;
• bronsita acuta – afectiune respiratorie caracterizata prin inflamarea bronhiilor (structuri prin care se asigura transportul oxigenului catre si dinspre plamani) si care cauzeaza tuse productiva, respiratie suieratoare, dificultati respiratorii si oboseala excesiva;
• bronsiolita – afectiune virala mai frecventa la copiii cu varsta sub 2 ani. Este asociata cu inflamatia bronhiolelor, care sunt cele mai mici si mai inguste cai respiratorii din plamani. Cauzeaza dificultati de respiratie, febra, tuse productiva persistenta si respiratie suieratoare.
• pneumonie – pe langa febra, pierderea in greutate si oboseala, pneumonia poate provoca si tuse expectoranta, mucusul fiind de obicei galbui;
• sinuzita – o inflamatie a cavitatilor nazale cauzata de o infectie virala sau bacteriana. Excesul de secretii din sinusuri poate provoca dureri de cap, dureri faciale, congestie nazala, febra si tuse productiva.
• tuberculoza – o boala infectioasa cauzata de bacterii care pot ajunge in plamani si compromite functia pulmonara. Simptomele frecvente sunt tusea productiva si tusea cu sange, durerea resimtita la respiratie si dificultatile respiratorii.

Bronsiectazie

Bronsiectazia este o afectiune in care tesutul de suprafata al tuburilor bronsice se ingroasa si formeaza cicatrici, ca urmare a inflamatiei cronice. Se produce astfel o cantitate excesiva de mucus, care poate provoca tuse productiva.

Alte posibile simptome ale bronsiectaziei sunt:

• respiratia suieratoare;
• dispneea;
• oboseala;
• tusea cu sange;
• durere in piept;
• dureri articulare.

Boala pulmonara obstructiva cronica

Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) este un termen umbrela care include un grup de afectiuni pulmonare cronice si progresive, care apar din cauza inflamatiei bronhiilor si bronhiolelor. Cauzeaza dificultati respiratorii, respiratie rapida, tuse persistenta cu mucus albicios, galben sau verzui si senzatie de presiune in piept. Cateva astfel de boli pulmonare sunt:

• emfizemul;
• bronsita cronica;
• astmul refractar.

Rinita alergica

Rinita alergica poate provoca tuse expectoranta, precum si alte simptome, cum ar fi lacrimarea ochilor si rinoree. Aceste simptome tind sa se declanseze dupa expunerea la fum, praf sau polen.

Insuficienta cardiaca congestiva

Insuficienta cardiaca congestiva apare cand inima intampina dificultati in pomparea sangelui. Cand pomparea ineficienta survine pe partea stanga a inimii, determina scurgerea lichidului in bronhiile plamanilor, cauzand tuse productiva cu mucus rozaliu si respiratie suieratoare.

Alte simptome pot fi:

• dificultatile respiratorii;
• oboseala;
• umflarea picioarelor sau a talpilor (in cazul insuficientei cardiace pe partea dreapta care provoaca circulatie deficitara).

Fibroza chistica

Aceasta este o afectiune genetica a sistemului respirator. In general, este diagnosticata la copii si determina producerea unui mucus dens si lipicios in plamani si alte organe.

Astm

Desi persoanele cu astm bronsic sunt mai predispuse sa se confrunte cu tuse uscata, unii pacienti se pot prezenta tuse productiva persistenta sau cronica.

Edem pulmonar

Edemul pulmonar presupune acumularea lichidului in plamani. Este de obicei cauzata de insuficienta cardiaca si este o cauza foarte frecventa a tusei expectorante. Pacientii cu edem pulmonar pot tusi flegma rozie, spumoasa.

Tuse productiva – diagnostic

Unele cazuri de tuse productiva dispar de la sine in termen de pana la 3 saptamani. Daca tusea persista mai mult de atat, suna suierator sau similar unui latrat sau este insotita de simptome precum febra ori dificultati respiratorii, este important sa mergeti la medic.

Pentru a diagnostica factorul cauzator, medicul va dori sa afle urmatoarele detalii:

• de cand dateaza tusea productiva;
• culoarea si consistenta mucusului sau daca acesta prezinta urme de sange;
• daca ati intrat in contact cu persoane care aveau o infectie respiratorie;
• daca sunteti fumator;
• istoricul medical si starea generala de sanatate.

Daca aveti si simptome precum durere in piept, febra, stare de confuzie sau sputa cu sange, specialistul poate recomanda urmatoarele teste de diagnostic pentru a depista cauza:

• analize de sange;
• investigatii imagistice, cum ar fi o radiografie toracica sau o tomografie;
• test de spirometrie, care masoara cat de mult aer puteti inspira si expira;
• test de provocare cu metacolina (prin care se stabileste nivelul de sensibilitate a cailor respiratorii si predispozitia spre constrictie);
• teste de sputa.

Tuse productiva – tratament

Tratamentul pentru tuse productiva variaza in functie de cauza aparitiei fenomenului. In multe cazuri poate fi benefic un expectorant eliberat fara prescriptie medicala (OTC), care ajuta la fluidizarea si desprinderea mucusului, astfel incat sa fie mai usor de eliminat prin tuse.

Tratament farmacologic

Medicamentele care pot fi folosite pentru a trata tusea productiva constau in doua optiuni:

1. expectorante – sunt substante care ajuta la fluidizarea si eliminarea mucusului din plamani. In aceasta categorie se incadreaza guaifenesina (cel mai frecvent expectorant disponibil sub forma de medicamente OTC), amoniacul, senega (o planta), citratul de sodiu si radacina de ipecacuanha.
2. mucolitice – cum ar fi bromhexina si acetilcisteina, care ajuta la descompunerea flegmei toracice dense si lipicioase, facilitand expectorarea acesteia prin tuse.

Medicamentele pentru tuse si raceala nu trebuie administrate copiilor mai mici de 6 ani. Chiar si in cazul copiilor mai mari, cu varsta cuprinsa intre 6 si 11 ani, tot trebuie sa intrebati in prealabil medicul sau farmacistul daca se pot administra medicamente pentru tuse.

Medicatie combinata

Exista si medicamente pentru tuse care contin atat un expectorant, cat si un mucolitic.

Medicamentele combinate pentru raceala si gripa contin de obicei si un decongestionant, pentru a reduce obstructia nazala (nasul infundat). Alte ingrediente pe care le pot contine aceste medicamente sunt antihistaminicele si analgezicele.

Verificati intotdeauna lista de ingrediente active din orice medicament combinat. Daca administrati un astfel de produs si apoi folositi si alte medicamente, exista riscul de supradoza. In plus, tineti cont ca unele produse combinate pot contine inhibitori ai tusei. Aveti grija la aceste medicamente, deoarece in general nu sunt indicate in caz de tuse productiva!

De asemenea, unele ingrediente pot fi contraindicate persoanelor care au anumite afectiuni. De exemplu, pseudoefedrina (un decongestionant) poate provoca batai rapide ale inimii, anxietate, neliniste, insomnie si gura uscata. Nu trebuie utilizata in caz de hipertensiune arteriala, probleme cardiace, hipertiroidism, diabet sau retentie urinara.

Alte ingrijiri la domiciliu

Aburul poate ajuta, de asemenea, la fluidizarea mucusului si la evacuarea mai facila a acestuia prin tuse. Puteti folosi un umidificator de camera sau sa inhalati aburul dintr-un vas cu apa fierbinte, tinand un prosop pe cap. In apa clocotita puteti adauga mentol, camfor sau o lingura de sare grunjoasa si o picatura de ulei esential de eucalipt.

In caz de tuse productiva, puteti incerca si urmatoarele masuri de ingrijire la domiciliu:

• beti multe lichide, deoarece pot ajuta la subtirea mucusului si usura evacuarea acestuia prin tuse;

• faceti un dus fierbinte, pentru a favoriza fluidizarea si eliminarea sputei din plamani; si
• odihniti-va din plin.

Remedii naturiste

Unele remedii casnice pot fi benefice in caz de tuse productiva:

• ceai preparat din coji de ceapa si un praf de piper alb (se bea ceaiul de doua ori pe zi);
• suc obtinut din o portocala, o lamaie, o lingurita de miere si trei picaturi de extract de propolis;
• suc de portocale si nasturel (Nasturtium officinale), pe care sa il beti zilnic;
• alimente bogate in vitamina C, cum ar fi portocalele, mandarinele si ardeii grasi, pentru a stimula sistemul imunitar.

Tuse productiva – complicatii

Tusea expectoranta usoara dispare de obicei in decursul a 3 saptamani. In schimb, tusea productiva persistenta sau severa poate provoca complicatii, cum ar fi:

• transpiratie excesiva;
• dureri de cap;
• lesin sau sincopa;
• perturbarea somnului;
• incontinenta urinara;
• varsaturi;
• sau chiar fracturarea unei coaste.

Daca tusea persista, se agraveaza sau este insotita de oricare dintre complicatiile enumerate mai sus, trebuie sa va adresati cat mai curand medicului, pentru un diagnostic de specialitate.

Tuse productiva – prevenire

Nu puteti preveni tusea cauzata de raceala, gripa sau COVID-19, dar puteti reduce riscul de contractare a virusurilor respiratorii daca evitati contactul cu persoanele care tusesc sau stranuta si va spalati frecvent mainile. Mai jos enumeram si alte masuri preventive pe care le puteti avea in vedere.

• Purtarea unei masti de protectie – reduce riscul de a contracta un virus respirator cand va aflati in zone aglomerate sau cand calatoriti cu mijloacele de transport in comun.
• Aerisirea incaperilor – ajuta la reducerea riscului de raspandire a virusurilor. Puteti si sa folositi un purificator de aer, pentru a reduce riscul contractarii vreunui virus.
• Vaccinare – va puteti vaccina impotriva gripei sau COVID-19 ori impotriva unor infectii bacteriene care provoaca tuse. De exemplu, exista vaccinuri impotriva bacteriilor care provoaca tuse convulsiva (pertussis) si boala pneumococica.
• Anumite medicamente – daca tusea este efectul secundar al unui medicament, discutati cu medicul pentru inlocuirea tratamentului. Daca tusea este cauzata de astm, tratamentul corect al astmului poate fi de ajutor.
• Fumat – evitati fumul de tigara si alti agenti iritanti din aer.
• Polen – daca tusea productiva este indusa de o alergie, evitati sa parasiti locuinta in zilele in care cantitatea de polen din mediu este excesiva.

Surse:

https://www.healthdirect.gov.au/cough

https://www.medicalnewstoday.com/articles/327442

https://www.health.com/condition/cold/wet-cough

https://www.healthline.com/health/wet-cough#diagnosis

https://www.tuasaude.com/en/wet-cough/