Tot ce trebuie sa stiti despre astenozoospermie

2025-02-21 16:51:26 2025-02-21 16:51:26 Tot ce trebuie sa stiti despre astenozoospermie

Catena

Ultima actualizare: 21 februarie 2025

astenozoospermie-cauze-factori-de-risc-tratament-prognostic

Astenozoospermia este una dintre principalele cauze ale infertilitatii masculine. Cunoscuta mai ales cu denumirea de motilitate scazuta a spermatozoizilor, constituie o afectiune in care o proportie semnificativa a spermei unui barbat prezinta o motilitate scazuta. Motilitatea spermatozoizilor reprezinta un factor critic al fertilitatii masculine, deoarece afecteaza capacitatea spermatozoizilor de a se deplasa pana la ovul pentru a-l fecunda.

Daca intampinati dificultati in conceperea unui copil, intelegerea acestei probleme medicale va poate ajuta sa gasiti o solutie adecvata. Asadar, din acest material veti afla care sunt implicatiile acestei afectiuni, tipurile de astenozoospermie, cauzele si simptomele, precum si modul in care este diagnosticata, optiunile de tratament si raspunsuri la intrebari frecvente.

Cuprins

1. Astenozoospermie – generalitati

2. Astenozoospermie – cauze si factori de risc

3. Astenozoospermie – diagnosticare

4. Astenozoospermie – tratament

5. Astenozoospermie – intrebari frecvente

Astenozoospermie – generalitati

Spermatozoizii mobili si sanatosi trebuie sa treaca prin tractul reproducator al femeii pentru a fertiliza ovulul, astfel incat sa apara sarcina.

Astenozoospermia (sau astenospermia) este o afectiune in care spermatozoizii (spermiile) prezinta o capacitate redusa de a se misca (motilitate), prin comparatie cu cei sanatosi. Unii barbati, de exemplu, au spermatozoizi complet imobili, fenomen cu care se confrunta 1 din 5.000 de persoane de sex masculin. Daca 40% din spermatozoizi au motilitate scazuta, proba este etichetata ca avand astenospermie.

Structura spermatozoizilor

Spermatozoizii sunt de obicei formati din trei parti:

capul – care contine material genetic;
componenta intermediara – formatiune de celule care confera energie pentru a permite miscarea cozii;
flagelul sau coada – care ajuta la deplasarea spermatozoizilor in directia corecta.

Un spermatozoid are nevoie de o motilitate progresiva de cel putin 25 de micrometri pe secunda pentru a strabate mucusul cervical si a fecunda ovulul femeii, orice viteza mai mica de atat ducand la astenozoospermie.

Tipurile de astenozoospermie

Problemele de fertilizare implica in general urmatoarele aspecte:

1. deplasarea dificila a spermiilor pana la ovul: pentru a fertiliza ovulul, spermatozoizii trebuie sa inoate intr-un mod sanatos pentru a ajunge la ovul. Daca spermatozoizii se misca incet sau in directia gresita, acestia nu vor putea fertiliza ovulul.

2. dificultatile in fertilizarea ovulului: chiar daca spermatozoidul reuseste sa ajunga la ovul, trebuie sa fie sanatos pentru a traversa stratul protector al ovulului si a efectua fertilizarea. Daca spermiile sunt slabe si nu reusesc sa patrunda in ovul, acest lucru reduce din nou potentialul de fecundare.

3. sperma de slaba calitate: deseori, motilitatea scazuta a spermatozoizilor tradeaza faptul ca spermatozoizii pot avea si alte probleme, cum ar fi o forma sau dimensiune anormala. Acest lucru fie impiedica fertilizarea ovulului, fie chiar ii poate provoca anomalii genetice fatului.

Acestea fiind spuse, motilitatea spermatozoizilor este de obicei impartita in urmatoarele categorii:

motilitate progresiva – cand spermatozoizii se misca activ in linie dreapta sau in cercuri mari, ceea ce este vital pentru navigarea in tractul reproducator feminin;
motilitate neprogresiva – cand spermatozoizii se misca, dar nu avanseaza, fie se misca incet, fie se invart in acelasi loc, motiv pentru care le este dificil sa ajunga la ovul;
spermatozoizi imobili – cand spermiile nu se misca deloc, fiind incapabile sa participe la fertilizare.

Gradul de astenozoospermie poate afecta capacitatea unui cuplu de a concepe un copil in mod natural. Iata cateva detalii despre gradul de severitate al astenozoospermiei:

astenozoospermie usoara – in anumite circumstante, motilitatea spermatozoizilor poate fi oarecum mai slaba decat standardele considerate optime de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), dar totusi o mare parte a spermatozoizilor prezinta inca miscare progresiva. Aceasta poate sa nu fie o bariera semnificativa in calea conceptiei spontane, unele cupluri putand obtine sarcina fara a avea nevoie de ajutor medical.
astenozoospermie moderata – apare cand o proportie mai mare a spermatozoizilor prezinta motilitate neprogresiva sau sunt complet imobili, ceea ce ingreuneaza conceptia spontana. Totusi, in functie de alti factori ai lichidului seminal, cum ar fi numarul spermatozoizilor si morfologia acestora, unele cupluri cu astenospermie usoara pot reusi sa conceapa spontan un copil, daca beneficiaza de anumite ingrijiri medicale.
astenozoospermie severa – este prezenta cand doar cativa spermatozoizi prezinta motilitate progresiva sau majoritatea sunt imobili, conceptia naturala fiind extrem de rara. In astfel de circumstante, tehnologiile de reproducere asistata (ART) ofera cuplurilor posibilitati alternative de a concepe un copil.

Orice femeie care nu a reusit sa ramana insarcinata in mai mult de 12 luni este sfatuita sa se adreseze medicului ginecolog sau unei clinici de fertilitate.

Astenozoospermie – cauze si factori de risc

Astenozoospermia poate aparea din cauza unei varietati de factori, atat fiziologici, cat si de mediu. Iata cateva cauze comune ale astenozoospermiei:

factorii genetici – anomaliile genetice ereditare pot afecta motilitatea spermatozoizilor. Acesti factori genetici pot perturba structura sau functia cozii (flagelului) spermatozoizilor, care este esentiala pentru deplasarea acestora.
dezechilibrele hormonale – hormonii joaca un rol extrem de important in productia si maturarea spermei. Dezechilibrele survenite in nivelurile hormonale, in special in ce priveste testosteronul, hormonul foliculostimulant (FSH) si hormonul luteinizant (LH), pot afecta motilitatea spermatozoizilor, cauzand astenozoospermie.
prezenta unui varicocel – un varicocel presupune umflarea venelor din scrot, fenomen care poate duce la cresterea temperaturii de la nivel testicular. Temperaturile ridicate pot afecta productia si motilitatea spermatozoizilor, provocand astenozoospermie.
infectiile – anumite infectii, cum ar fi infectiile cu transmitere sexuala sau inflamatia organelor reproducatoare (de exemplu, epididimita, orhita), pot afecta spermatozoizii si reduce motilitatea acestora;
factorii legati de stilul de viata – obiceiuri nocive precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau droguri (de exemplu, marijuana, cocaina) si o dieta necorespunzatoare pot afecta calitatea si motilitatea spermei;
factorii de mediu – expunerea la toxine, agenti poluanti si substante chimice (de exemplu, pesticide, metale grele) poate interfera cu productia si functionarea lichidului seminal, ducand la astenozoospermie;
supraincalzirea testiculelor – expunerea prelungita a testiculelor la temperaturi ridicate, cum ar fi utilizarea frecventa a cazii cu hidromasaj, imbracamintea stramta sau expunerea la surse de caldura in cazul anumitor profesii, poate afecta productia si motilitatea spermei;
medicamentele – anumite medicamente, cum ar fi steroizii anabolizanti, medicatia pentru chimioterapie si unele antidepresive, pot afecta productia si motilitatea spermatozoizilor, ducand la astenozoospermie ca efect secundar;
deficientele nutritionale – si aportul scazut de nutrienti esentiali, cum ar fi zinc, seleniu, vitamina E si antioxidanti, poate afecta calitatea si motilitatea materialului seminal;
stresul – stresul cronic poate sa perturbe echilibrul hormonal si sa afecteze productia si functia spermatozoizilor, avand potentialul de a cauza astenozoospermie.

Pentru diagnosticul si managementul adecvat al astenozoospermiei, este important ca pacientii sa se adreseze unui specialist, pentru a putea sa identifice cauzele care stau la baza acestui fenomen. Tratamentul poate implica abordarea factorilor reversivi, modificari ale stilului de viata, terapie hormonala, interventii chirurgicale (de exemplu, in caz de varicocel) sau tehnici de reproducere asistata, pentru a depasi dificultatile de fertilitate asociate astenozoospermiei.

Prevalenta cazurilor de astenozoospermie

Astenozoospermia este o problema medicala relativ comuna, contribuind la infertilitate masculina oriunde in lume si afectand un numar semnificativ de barbati care doresc sa devina parinti. Motilitatea redusa a spermatozoizilor afecteaza sansele de conceptie, ceea ce subliniaza importanta stabilirii unui diagnostic precoce si a tratamentelor adecvate pentru a imbunatati fertilitatea.

Astenozoospermie – diagnosticare

Criteriile de diagnostic

Diagnosticul de astenozoospermie se stabileste cand procentul de spermatozoizi cu mobilitate progresiva scade sub un anumit prag. Mai exact, conform criteriilor incluse in editia a 5-a a ghidului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, publicat in 2010, un barbat sufera de astenozoospermie cand mai putin de 32% dintre spermatozoizii sai au motilitate progresiva (spermii care se misca) sau daca mai putin de 40% dintre spermii prezinta motilitate totala (motilitate progresiva plus motilitate neprogresiva).

Metodele de diagnostic

Diagnosticarea astenozoospermiei implica de obicei o evaluare cuprinzatoare a calitatii spermei printr-o analiza a materialului seminal cunoscuta sub numele de spermograma. Mai exact, iata cum se stabileste de obicei diagnosticul de astenozoospermie:

analiza materialului seminal – prin masturbare, se colecteaza o proba de lichid seminal intr-un recipient steril. Proba este apoi analizata intr-un laborator pentru a evalua diferiti parametri, cum ar fi numarul spermatozoizilor, motilitatea, morfologia (forma), volumul si pH-ul acestora.
evaluarea motilitatii spermatozoizilor – motilitatea spermiilor este evaluata prin observarea procentului de spermatozoizi care prezinta motilitate progresiva (deplasare in linie dreapta) si viteza deplasarii acestora. Motilitatea spermatozoizilor este clasificata in diferite grade, cum ar fi rapid progresiva, lent progresiva, neprogresiva sau imobila, in functie de caracteristicile miscarilor acestora.
repetarea analizelor – in unele cazuri, se poate recomanda repetarea analizelor lichidului seminal, pentru a confirma diagnosticul si a evalua in timp consecventa parametrilor spermatozoizilor. Factori precum unele afectiuni recente, utilizarea anumitor medicamente sau modificarile stilului de viata pot influenta calitatea spermei, asa ca testele multiple pot oferi o evaluare mai precisa a potentialului de fertilitate.
teste suplimentare – in functie de contextul clinic si de constatarile inregistrate dupa analiza lichidului seminal, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a evalua alte aspecte ale fertilitatii masculine, cum ar fi morfologia spermei, fragmentarea ADN-ului spermatozoizilor, nivelurile hormonale sau studii imagistice pentru a evalua anatomia reproductiva.

Prin efectuarea unei analize a lichidului seminal si evaluarea motilitatii spermatozoizilor, medicul poate diagnostica astenozoospermia si oferi recomandari personalizate pentru tratament sau tehnici de reproducere asistata, pentru a aborda problemele legate de fertilitate.

Astenozoospermie – tratament

Vestea buna este ca astenospermia este adesea vindecabila, strategia de tratament depinzand de factorul care sta la baza tulburarii de fertilitate. In continuare, iata unele dintre cele mai frecvente optiuni terapeutice pentru astenozoospermie:

tratarea varicocelului – daca astenozoospermia este cauzata de un varicocel, poate fi necesara o interventie chirurgicala. Aceasta procedura chirurgicala minim invaziva remediaza venele umflate si restabileste fluxul sanguin normal la nivelul scrotului.
tratarea infectiilor – pentru bolile care afecteaza sistemul reproducator masculin, se recomanda in general terapia cu antibiotice. Motilitatea spermatozoizilor se poate imbunatati treptat, dupa ce este eliminata infectia.
terapia hormonala – in situatiile in care anomaliile hormonale cauzeaza astenospermie, tratamentul de substitutie cu testosteron poate fi o optiune. Acest lucru poate ajuta la restabilirea productiei si motilitatii normale a spermatozoizilor.
modificari ale stilului de viata – renuntarea la obiceiurile nocive constituie o parte importanta a tratarii astenozoospermiei. Renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool, mentinerea unei greutati sanatoase si exercitiile fizice regulate pot contribui la cresterea calitatii materialului seminal, in special a motilitatii spermatozoizilor.
ajustari dietetice si antioxidanti – unele studii arata ca anumite modificari dietetice, cum ar fi cresterea aportului de fructe, legume si cereale integrale si reducerea la minimum a consumului alimentelor procesate, poate stimula sanatatea spermiilor. Mai mult, numeroase studii arata ca antioxidantii pot creste calitatea si motilitatea spermei. Totusi, inainte de a lua vreun supliment, ar trebui sa discutati mai intai cu un medic.

Alte abordari terapeutice

In functie de cauza astenozoospermiei, medicul va dezvolta un plan de tratament personalizat, tinand cont de nevoile si circumstantele unice ale pacientului. Important este ca unii barbati cu astenospermie pot inca sa conceapa spontan, mai ales daca problemele lor de motilitate sunt minore.

Pentru cuplurile care intampina dificultati semnificative din cauza astenospermiei, pot fi explorate tehnologiile de reproducere asistata (ART), precum inseminarea intrauterina (IUI) sau fertilizarea in vitro (FIV).

Iata cateva detalii despre aceste doua optiuni populare:

inseminarea intrauterina (IUI) – aceasta abordare minim invaziva presupune prelucrarea unei probe de lichid seminal pentru a selecta spermatozoizii mobili. Apoi, medicul implanteaza spermatozoizii respectivi direct in uterul femeii in perioada ovulatiei, sporindu-se astfel potentialul de fertilizare a ovulului.
fertilizarea in vitro (FIV) – aceasta este o operatie mai sofisticata, care implica extragerea ovulelor din ovarele unei femei, fertilizarea lor cu sperma intr-un laborator si apoi implantarea inapoi in uter a embrionilor rezultati. In special injectia intracitoplasmatica de spermatozoizi (ICSI), o procedura FIV specifica, poate fi foarte benefica in cazurile de astenozoospermie severa. In cadrul acestei proceduri medicale, un singur spermatozoid sanatos este injectat direct intr-un ovul, spermatozoidul nemafiind astfel nevoit sa ajunga la ovul pentru a-l fecunda.

Astenozoospermie – intrebari frecvente

Care este prognosticul in caz de astenozoospermie

Este important de subliniat ca diagnosticul de astenospermie nu presupune neaparat infertilitate permanenta.

Multi barbati care au acest diagnostic inca pot avea copii, mai ales cu interventie medicala adecvata si modificari ale stilului de viata. Prin urmare, este foarte important sa consultati un urolog sau un specialist in fertilitate, care sa va ajute sa identificati cauzele care stau la baza deficientei motilitatii spermatozoizilor si sa va stabileasca un diagnostic personalizat si un plan de tratament adaptat nevoilor dumneavoastra.

Afectiuni precum varicocelul si infectiile sunt adesea reversibile daca sunt tratate corespunzator, ceea ce permite o imbunatatire a motilitatii spermatozoizilor. Pe de alta parte, problemele congenitale, cum ar fi testiculele necoborate sau dezechilibrele hormonale permanente, pot duce la probleme de motilitate pe termen lung sau chiar ireversibile.

Evaluarea fertilitatii ambilor parteneri este o componenta importanta cand se doreste conceperea unui copil, deoarece permite o abordare cuprinzatoare a tratamentului si creste probabilitatea unei conceptii reusite si a unei sarcini sanatoase. Prin urmare, nu ezitati sa efectuati o evaluare medicala amanuntita pentru a determina cauza precisa a astenozoospermiei si a beneficia de un plan de tratament adecvat.

Care sunt posibilele complicatii

Potentialele riscuri sau complicatii asociate cu astenozoospermie includ:

fertilitatea redusa sau riscul crescut de infertilitate;
prelungirea duratei necesare pentru conceptie;
nevoia de a apela la tehnologii de reproducere asistata (ART), care pot fi costisitoare;
impactul emotional si psihologic;
afectarea relatiei de cuplu;
pierderea repetata a sarcinii.

Cum poate fi prevenita astenozoospermia

Desi unele cauze ale astenozoospermiei sunt inevitabile, adoptarea unui stil de viata sanatos si evitarea substantelor toxice din mediu poate reduce riscul de infertilitate. Asadar, puteti avea in vedere urmatoarele masuri pentru favorizarea fertilitatii: