Test agregare plachetara

Test agregare plachetara Test agregare plachetara

Ultima actualizare: 29 ianuarie 2025

Test-agregare-plachetara

Un test de agregare plachetara este un instrument esential pentru investigarea functiei celulelor numite plachete sanguine (trombocite). Acesta ofera specialistului informatii importante despre capacitatea acestor celule de a forma cheaguri si de a contribui la procesul de hemostaza (adica oprirea sangerarii). Testul de agregare plachetara este frecvent utilizat in diagnosticarea acelor tulburari de sangerare sau al trombozelor si poate ghida tratamentul pacientilor cu afectiuni de natura hematologica. Cam orice tip de sangerare care apare spontan – in afara celor din cadrul menstruatiei – ar trebui sa ridice necesitatea efectuarii unui test de agregare plachetara.


Ce este un test de agregare plachetara?

Plachetele sanguine, cunoscute si sub denumirea de trombocite, sunt componente celulare mici si anucleate (fara nucleu), derivate din megacariocite, cu rol important in procesul de reparare a tesuturilor si hemostaza (oprirea sangerarii). Ele circula in sange sub forma inactiva. Insa, in prezenta unei leziuni vasculare, sunt activate si participa la formarea unui tromb plachetar (un cheag de sange). Mecanismul prin care are loc oprirea sangerarii implica:

  • Aderenta plachetara

Plachetele adera de colagenul expus in peretele vascular lezat prin intermediul factorului numit von Willebrand (vWF) si prin intermediul receptorului glicoproteinei Ib.

  • Activarea plachetara

Dupa aderare, plachetele elibereaza granule care contin factori procoagulanti (ADP, tromboxan si A2), ce stimuleaza agregarea suplimentara a plachetelor sanguine.

  • Agregarea plachetara

Prin activarea receptorilor glicoproteinei IIb/IIIa, plachetele se leaga intre ele formand retele si folosind fibronogenul drept punte. Astfel, se formeaza trombul initial.

Un test de agregare plachetara are rolul de a identifica daca exista defecte (si care sunt acestea) de-a lungul procesului de hemostaza. Un echilibru intre activarea si inhibarea plachetelor este absolut vital pentru a preveni sangerarea excesiva si formarea patologica a cheagurilor de sange (tromboza). Exista mai multe tulburari care afecteaza functia plachetara (cum ar fi, de exemplu, trombastenia Glanzmann mostenita sau sindroamele mieloproliferative dobandite). Specialistul poate ridica suspiciunea unor astfel de afectiuni printr-un test de agregare plachetara.

Test de agregare plachetara – indicatii

Testul de agregare plachetara este un test functional care masoara capacitatea plachetelor de a se activa si de a forma agregate in prezenta unor agenti activatori specifici. Pe scurt, acest test ofera informatii importante privitoare la mecanismele implicate in hemostaza primara. Pasii ce sunt necesari pentru efectuarea sa implica:

1. Pregatirea pacientului

  • Este necesar ca pacientul sa intrerupa administrarea medicamentelor care pot afecta functia plachetara (aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene) cu cel putin 7 zile inainte de efectuarea unui test de agregare plachetara. Exceptie fac cazurile in care medicamentele fac parte din tratamentul curent.
  • In ziua recoltarii, pacientul trebuie sa se hidrateze si sa evite consumul de alcool sau cafea.

2. Recoltarea probei de sange

  • Se recolteaza sange venos in tuburi cu citrat de sodiu, pentru a preveni coagularea. Proba se recolteaza a jeun (pe nemancate).

3. Investigarea probei de sange

  • Sangele este centrifugat pentru a izola plasma de plachete.
  • In proba de test, se adauga agenti care stimuleaza agregarea (ADP, colagen, epinefrina sau ristocetina).
  • Agregarea plachetara este masurata prin turbidimetrie, care detecteaza modificarile claritatii probei pe masura ce plachetele formeaza agregate.

Indicatiile pentru efectuarea unui test de agregare plachetara includ:

  • sangerari inexplicabile: hemoragii recurente, cum ar fi epistaxis, menstruatii abundente sau echimoze (vanatai) inexplicabile;
  • diagnosticul afectiunilor plachetare mostenite: trombastenia Glanzmann, afectiuni asociate cu receptorii glicoproteici, deficiente ale granulelor plachetare, sindromul Bernard-Soulier;
  • monitorizarea terapiei antiplachetare (aspirina, clopidogrel);
  • evaluarea disfunctiei plachetare in boli cronice precum insuficienta renala sau hepatica, in lupusul eritematos sistemic, sindroamele mieloproliferative;
  • monitorizarea functiei plachetelor sanguine in timpul procedurilor chirurgicale;
  • evaluarea preoperatorie si stabilirea riscului hemoragic la anumiti pacienti.

Spre exemplu, persoanele cu epistaxis (sangerari nazale) recurent si violent ar trebui sa faca un test de agregare plachetara pentru a identifica eventualele patologii asociate.

Test-de-agregare-plachetara

Test de agregare plachetara – semnificatie valori crescute

O crestere a agregarii plachetare indica hiperactivitate plachetara, care este asociata cu un risc crescut de tromboza arteriala sau venoasa. Alte cauze care pot duce la cresteri ale valorilor unui test de agregare plachetara includ:

  • tromboza arteriala (infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral ischemic);
  • tromboza venoasa profunda;
  • sindromul antifosfolipidic (SAFL);
  • policitemia vera sau trombocitemia esentiala (afectiuni mieloproliferative);
  • hiperbilirubinemia;
  • hiperlipidemia;
  • hemoglobinemia.

Persoanele cu hiperagregare plachetara au un risc crescut de evenimente cardiovasculare, cum ar fi infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral. Tratamentul include administrare de agenti antiplachetari precum aspirina, inhibitori ai receptorului P2Y12 (clopidogrel) sau terapie cu anticoagulante.

Test de agregare plachetara – semnificatie valori scazute

Un test de agregare plachetara poate evidentia si scaderea capacitatii de agregare plachetara. In acest sens, incapacitatea plachetelor sanguine de a agrega se coreleaza cu un risc de sangerare excesiva si poate reflecta o disfunctie plachetara primara sau secundara. Mai multe cauze pot duce la scaderea capacitatii de agregare a trombocitelor, evidentiata printr-un test de agregare plachetara, cum ar fi:

Afectiuni mostenite

  • Trombastenia Glanzmann: deficit al receptorilor glicoproteici IIb/IIIa, ceea ce va impiedica legarea fibrinogenului si formarea trombusului plachetar;
  • Sindromul Bernard-Soulier: deficit al glicoproteinei Ib, necesara pentru legarea de factorul von Willebrand (vWF);
  • Boala von Willebrand;
  • Sindrom Wiskott-Aldrich.

Afectiuni dobandite

  • Uremia, deoarece toxinele uremice interfereaza cu functia plachetara, cauzand disfunctii cu severitate ridicata. Un test de agregare plachetara se recomanda la primele semne de uremie si ajuta la stabilirea diagnosticului diferential;
  • Ciroza hepatica, ca urmare a scaderii biosintezei factorilor de coagulare si, astfel, disfunctia plachetara asociata;
  • Bolile autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau sindromul antifosfolipidic, pot inhiba functia plachetara prin mecanisme autoimune. Chiar daca in astfel de cazuri un test de agregare plachetara nu are valoare de diagnostic, poate ridica suspiciunea unei afectiuni de tip autoimun;
  • Medicamente antiplachetare, cum ar fi inhibitori ai receptorului P2Y12 (clopidogrel), insa si tratamente cu antibiotice, diuretice tiazidice;
  • Consumul cronic de alcool. La persoanele alcoolice, un test de agregare plachetara ajuta la stabilirea diagnosticului de alcoolism cronic;
  • Bolile tesutului conjunctiv pot afecta rezultatele unui test de agregare plachetara;
  • Dializa recenta si bypassul cardiopulmonar recent interfereaza, de asemenea, cu rezultatul unui test de agregare plachetara (in sensul scaderii procesului de agregare plachetara).

Persoanele la care valorile unui test de agregare plachetara sunt scazute prezinta un risc crescut de hemoragii spontane sau prelungite, inclusiv de hemoragii intracraniene, gastrointestinale, deci un risc crescut de complicatii asociate. Tratamentul consta in abordarea cauzei de baza, precum si in inlocuirea plachetelor (transfuzii) sau administrarea unor medicamente care cresc activitatea plachetara, cum ar fi desmopresina, vitamina K (doar la recomandarile specialistului).

 

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5578190/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4034486/

https://www.mdpi.com/1422-0067/18/8/1803

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ijlh.14216

https://www.mountsinai.org/health-library/tests/platelet-aggregation-test

https://www.healthline.com/health/platelet-aggregation-test