Tamponada cardiaca – simptome, diagnostic si management

Suprafata inimii este inconjurata de un sac fibro-seros numit pericard. La exterior, invelisul acesta este format din pericardul fibros, iar la interior, din pericardul seros. Prin urmare, exista doua foite subtiri intre care, in conditii patologice, se acumuleaza lichid. La randul sau, lichidul in exces comprima inima si restrictioneaza umplerea atriilor si ventriculelor, cu instalarea celor mai evidente simptome de tamponada cardiaca: hipotensiune arteriala si stop cardiac. Intrucat tamponada cardiaca reprezinta o urgenta medicala, prognosticul depinde in cea mai mare parte de rapiditatea interventiei, diagnostic si efectuarea pericardiocentezei (aspirarea lichidului).

Tamponada cardiaca poate duce la scaderea semnificativa a debitului cardiac, asadar la hipoxie tisulara secundara, si la soc cardiogen. Diagnosticul este unul clinic si necesita recunoastere nu doar prompta, ci si eficienta a simptomelor, cu tratament rapid pentru a se preveni colapsul de la nivel cardiovascular si complicatiile stopului cardiac. Etiologia afectiunii este multipla, insa de cele mai multe ori tamponada cardiaca va implica patologii cardiovasculare subiacente, mai ales pericardita, o afectiune cu o etiologie deosebit de complexa. Raspunsul la tratament variaza in functie de cat de rapid a fost initiat acesta, prognosticul fiind destul de retinut.

Ce este tamponada cardiaca?

Tamponada cardiaca este rezultat presiunii crescute asupra cordului, de obicei prin acumularea de lichid in spatiul pericardic. Lichidul care se acumuleaza la nivelul pericardului poate fi sange sau lichid steril, material purulent, cheag sau, in unele cazuri, poate fi un gaz. Pe masura ce se acumuleaza, pericardul se intinde, pana cand ajunge intr-un punct in care gradul de complianta este atins. Din acest moment, orice crestere suplimentara a volumului de lichid intrapericardic se asociaza cu o scadere a volumului camerelor cardiace. Pentru a se mentine un debit cardiac normal, poate aparea un mecanism compensator precoce de crestere a ritmului cardiac.

Afectiunea reprezinta o urgenta medicala si, fara tratament, este inevitabil fatala. Variabila care are cea mai mare importanta in stabilirea prognosticului este momentul interventiei. Astfel, cu cat momentul interventiei intarzie, cu atat rezultatele sunt mai slabe, chiar si cu tratament. Intr-o situatie mai specifica, cum ar fi pacientul cu tamponada cauzata de boala maligna (cancerul), rata de deces depaseste 75% in decurs de doar 12 luni din momentul diagnosticarii. Alte situatii ridica riscuri mult reduse, insa si acestea depind in cele din urma de starea de sanatate, precum si de expunerea la factorii de risc asociati evenimentului cardiovascular.

Naturalis Coenzima Q10 + Omega 3 este un supliment alimentar recomandat pentru mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular, producerea energiei celulare, protejarea celulelor de stresul oxidativ, reducerea starilor de oboseala si combaterea proceselor de imbatranire prematura.

Coenzima Q10 + Omega 3, 30 capsule, Naturalis

Vezi detalii

Tamponada cardiaca – cauze si factori de risc

Tamponada cardiaca apare ca urmare a acumularii de lichid pericardic (exsudat, transudat, chiar si sange), care se poate acumula din mai multe motive. Hemoragia secundara ranilor penetrante la nivelul inimii, ruptura peretelui ventricular dupa un infarct de miocardic, ar putea duce si la acumulare de sange la nivelul pericardului. Alte conditii, care tind sa produca o efuziune relativ mai lenta, dar care cresc riscul de tamponada cardiaca, sunt infectiile (tuberculoza, miocardita), bolile autoimune, neoplasmele, uremia, anumite boli inflamatorii (pericardita, in special). Daca etiologia este de natura traumatica (leziune), tamponada cardiaca se va instala mult mai rapid.

Incidenta cazurilor de tamponada cardiaca este mai mare la pacientii infectati cu HIV, cei care sufera de boala renala in stadiu terminal, cu afectiuni maligne cunoscute sau oculte, precum si cei care au antecedente de insuficienta cardiaca congestiva. Tuberculoza, bolile autoimune (de exemplu, lupus), leziunile penetrante la nivelul cordului cresc riscul de tamponada cardiaca. De asemenea, persoanele cu hipotiroidism si cele care au suferit deja un infarct de miocard prezinta un risc mai mare de tamponada cardiaca, precum si un raspuns mai putin favorabil la tratament. Cazurile de tamponada cardiaca par a fi mai frecvente in randul populatiei de sex masculin.

Tamponada cardiaca – simptome si manifestari

Pacientul cu tamponada cardiaca prezinta simptome similare persoanelor cu alte forme de soc cardiogen sau obstructiv. De exemplu, majoritatea persoanelor cu tamponada cardiaca acuza o serie de simptome destul de vagi, cum ar fi durerea in piept, palpitatiile, dificultati in respiratie, sau, in cazurile mai severe de tamponada cardiaca, ameteala, sincopa si alterarea starii mintale. De asemenea, pacientul se mai poate prezenta si cu disconfort toracic (substernal), care iradiaza spre gat si maxilar. Un simptom atipic este durerea la nivelul umerilor sau abdomenului, greata. Constatarile fizice clasice in tamponada cardiaca tradeaza asa-numita „triada Beck”, si implica:

• hipotensiune arteriala;
• distensia venelor jugulare;
• zgomote cardiace infundate.

Pulsus paradoxus, adica scaderea tensiunii arteriale sistolice cu mai mult de 10 mmHg in inspir, este o constatare importanta a examenului fizic pentru tamponada cardiaca, sugerandu-se faptul ca exista un revarsat pericardic care duce la compresia camerelor inimii. In esenta, ar trebui sa fie cautate semnele si simptomele clinice ale efuziunii pericardice, care pot include tahipnee, scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune), scaderea pulsului, tahicardie, acidoza. De asemenea, alte date relevante pot fi certificate prin testele paraclinice, relevanta fiind masurarea presiunii, electrocardiograma, ecocardiografia Doppler.

Diagnosticul de tamponada cardiaca

Diagnosticul de tamponada cardiaca poate fi suspectat pe baza anamnezei, examenului fizic. In multe cazuri, electrocardiograma este eficienta pentru a se certifica tensiunea scazuta, abaterile electrice, constatari ECG clasice din cauza modificarilor cauzate de compresia cordului. Poate cea mai frecventa constatare ECG a tamponadei este tahicardia sinusala. In cazurile severe, pot fi observate alternante electrice. O radiografie toracica poate evidentia hipertrofierea inimii, iar acest lucru sugereaza un puternic revarsat pericardic. CT-ul de torace poate detecta, in aceeasi masura, prezenta unui revarsat pericardic la nivelul cordului.

Ecocardiografia reprezinta cea mai eficienta investigatie imagistica pentru tamponada cardiaca. Poate sa confirme nu doar existenta revarsatului pericardic, ci poate determina si dimensiunea acestuia, daca intr-adevar compromite functia cardiaca (colapsul diastolic al ventriculului drept sau colapsul sistolic al atriului drept), respectiv riscul complicatiilor. Ar putea fi necesare si alte teste paraclinice pentru a diagnostica eventuala etiologie de baza pentru tamponada cardiaca, si anume analize de sange, testare imunologica, teste cutanate si altele. Totusi, de cele mai multe ori, fenomenul este diagnosticat ecocardiografic.

Tratament tamponada cardiaca

Principala modalitate de tratament o reprezinta decompresia pericardului, indepartarea pe cale chirurgicala a lichidului pericardic, pentru a elimina presiunea exercitata asupra cordului. Acest lucru se poate realiza prin efectuarea pericardiocentezei cu ac (punctie pericardica). In anumite cazuri, toracotomia de resuscitare si deschiderea sacului pericardic pop fi utilizate in cazurile de stop cardiac pe fond traumatic, cu tamponada cardiaca suspectata sau confirmata. Intrucat reprezinta o urgenta medicala, prognosticul depinde de timpul de interventie, respectiv de etiologia de baza. Etiologia traumatica duce, de multe ori, la un prognostic slab.

Tamponada cardiaca – riscuri si complicatii asociate

In lipsa interventiei precoce, ca urmare a acumularii excesive de lichid in spatiul pericardic, si exacerbarii presiunii asupra cordului, pot aparea complicatii care pun in pericol viata pacientului si pot duce chiar la deces. Socul cardiogen, insuficienta cardiaca sunt complicatii frecvente, iar riscul de deces este, de asemenea, crescut. Prognosticul este dependent de timpul de interventie si de mecanismul care a stat la baza fenomenului de tamponada. In cazurile traumatice, care se prezinta cu leziuni directe asupra cordului, infiltratul hemoragic creste riscul de complicatii si, concomitent, reduce semnificativ prognosticul evenimentului cardiac.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431090/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534806/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/cardiac-tamponade

https://www.sciencedirect.com/topics/veterinary-science-and-veterinary-medicine/cardiac-tamponade

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21906-cardiac-tamponade

https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/c/cardiac-tamponade.html