Sindrom Reiter – cauze, simptome, diagnostic si tratament

Sindromul Reiter, cunoscut si sub denumirea de artrita reactiva, reprezinta o afectiune de natura inflamatorie care apare in decurs de cateva zile sau saptamani dupa o infectie gastrointestinala sau urogenitala. Patologia din sindrom Reiter este descrisa sub forma unei triade clasice: artrita, cu uretrita si conjunctivita. Totusi, majoritatea persoanelor nu se prezinta cu triada clasica.

Astazi, patologia este cunoscuta indeosebi sub denumirea de „artrita reactiva”, iar anterior s-a numit si „sindrom Reiter”, dupa numele lui Hans Reiter, cel care a descris pentru prima data sindromul. Se crede ca tulburarea este urmarea raspunsului autoimun aberant, secundar bolii infectioase.

Chiar daca denumirea de „sindrom Reiter” este inca acceptata pe scara larga, inlocuirea acesteia a fost propusa ca urmare a faptului ca s-a vehiculat ca Hans Reiter ar fi fost membru al gruparii naziste si director al Institutului Kaiser Wilhelm, sub conducerea caruia prizonierii de razboi au fost supusi mai multor tipuri de experimente inumane. De altfel, denumirea specifica de „artrita reactiva” scoate in evidenta si un simptom al triadei, si anume artrita inflamatorie. Etiologia acestei boli este reprezentata indeosebi de infectia bacteriana, care poate lua forma unei patologii atat de natura gastrointestinala, cat si de natura urogenitala, cu alterarea raspunsului imunitar.

Sindrom Reiter – informatii generale

Sindromul Reiter este o afectiune inflamatorie intalnita indeosebi la persoanele tinere si de sex masculin, secundara unei infectii urogenitale sau gastrointestinale. Pentru a putea retine triada simptomatologica obisnuita a bolii, studentilor la medicina li se descrie boala drept sindromul in care o persoana „nu poate vedea, nu poate urina si nu se poate catara intr-un copac”, adica o manifestare a conjunctivitei, uretritei si artritei. Cu toate acestea, un numar relativ mare dintre persoanele cu sindrom Reiter prezinta si manifestari mucocutanate, cum ar fi vulvita ulceroasa, keratoderma blennorrhagicum, balanita circinata, modificari la nivelul unghiilor, leziuni orale.

ArtroSuport gel emulsionat este un produs topic ce reduce durerea si rigiditatea musculara, destinde musculatura incordata si contractata, calmeaza durerea acuta de origine reumatica, prin producerea unui efect intens de incalzire la nivelul zonei afectate.

ArtroSuport gel emulsionat, 100 g, NATURALIS

Vezi detalii

Sindrom Reiter – cauze si factori de risc

In mod obisnuit, diagnosticul de sindrom Reiter este secundar diagnosticului unei infectii care vizeaza tractul gastrointestinal sau urogenital. Principalii agenti patogeni implicati in astfel de infectii sunt urmatorii, cu mentiunea ca aproximativ 1-3% dintre persoanele cu uretrita ajung sa dezvolte un episod de artrita reactiva:

• infectii ale tractului urogenital: Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhea, Mycoplasma hominis si Ureaplasma urealyticum;
• infectii ale tractului gastrointestinal: Salmonella enteritidis, Shigella flexneri, insa si specia Shigella dysenteriae, Campylobacter jejuni, Clostridium difficile, Yersinia enterocolitica si Yersinia pseudotuberculosis.

Alte infectii bacteriene care pot duce la sindrom Reiter, dar mai rar, sunt cu Borrelia bugdorferi si Chlamydia pneumoniae sau Escherichia coli. Incidenta sindromului este de aproximativ 2-4%, in contextul unei infectii urogenitale (in principal, cu Chlamydia trachomatis) sau de 0-15%, in contextul infectiei gastrointestinale (in special cu Salmonella, Shigella, Campylobacter sau Yersinia). In rare cazuri, a fost raportata aparitia sindromului dupa vaccinarea cu BCG (bacilul Calmette-Guérin), ca tratament pentru cancerul vezicii urinare. Diagnosticul de sindrom Reiter este mult mai frecvent in randul barbatilor adulti, in a doua sau a treia decada de viata.

Se considera ca acest sindrom este unul mediat pe cale imunitara, declansat de o infectie relativ recenta. Limfocitele T citotoxice, activate de catre structurile bacteriene non-self, ataca in mod aberant membrana sinoviala si alti „autoantigeni”, prin procesul de mimetism molecular. Pe de alta parte, este afectat si raspunsul citokinelor antibacteriene, deci eliminarea infectiei in sine.

Naturalis Rehidrafort este un supliment alimentar sub forma de comprimate efervescente, cu saruri de rehidratare, ce are aroma placuta de portocala si lamaie. Naturalis Rehidrafort are rolul de a contribui la restabilirea echilibrului electrolitic, prin compensarea rapida a pierderii de minerale si lichide.

Naturalis Rehidrafort portocala-lamaie X 20 comprimate efervescente

Vezi detalii

Sindrom Reiter – manifestari clinice

Aparitia simptomelor din sindrom Reiter va avea loc la cateva zile sau saptamani dupa infectia initiala. In general, simptomele infectiei de baza (cum ar fi diareea din afectiunile gastrointestinale), se vor rezolva in momentul in care persoana dezvolta sindrom Reiter. Artrita reactiva, in unele cazuri, este autolimitata, dar poate fi si recurenta sau continua, iar in aproximativ 20-25% dintre cazuri, cei afectati vor prezenta complicatii cronice articulare, oculare si/sau cardiace. In cazul infectiilor urogenitale, simptomele genitale preced sindromul Reiter cu aproximativ 2 saptamani. Acestea includ disurie, secretii, dureri testiculare, sangerari intermenstruale, dureri pelvine severe.

Persoanele cu HIV sunt foarte frecvent diagnosticate cu sindrom Reiter. In cazul in care artrita reactiva apare la o persoana bolnava de SIDA, adesea se manifesta prin dermatita psoriaziforma de la nivelul scalpului, talpilor, palmelor si pliurilor pielii. Principalele simptome asociate cu acest sindrom Reiter sunt urmatoarele:

• oligoartrita asimetrica, de obicei la nivelul extremitatilor inferioare, cu rigiditate, durere si inflamatie la nivelul genunchilor, gleznelor, articulatiei sacroiliace sau coloanei lombare;
• durerea articulara se exacerbeaza pe timpul noptii, articulatiile se simt dureroase la atingere si sunt hiperemice, tumefiate, tendinita fiind o caracteristica relativ comuna a bolii, iar 30% dintre persoanele cu sindrom Reiter prezinta entezita asociata sub forma de fasciita plantara sau tendinita ahileana;
• conjunctivita sau iritita, episclerita anterioara, cheratita;
• uretrita, aparitia ulceratiilor genitale, prostatita, cervicita, cistita sau balanita circinata, insa si cutanata;
• ulceratii la nivelul mucoaselor, eritem nodos, keratoderma blennorrhagica, hipercheratoza, dermatita eritematoasa, limba geografica;
• distrofia unghiilor, onicoliza, cheratoza subunghiala;
• anomalii cardiace, cum ar fi cardita, anomalii aortice, de conducere si valvulare (simptome relativ rare, cu incidenta mai mare in cazul in care o persoana cu HIV este diagnosticata cu sindrom Reiter).

Chiar daca de cele mai multe ori simptomele asociate infectiei de baza dispar pana cand va aparea sindromul Reiter, exista si situatii in care acestea pot persista in asociere cu simptomele ulterioare.

Diagnosticul de sindrom Reiter

Artrita reactiva se incadreaza in subclasa spondiloartropatiilor seronegative care intereseaza in special scheletul axial. Alte entitati clinice din aceeasi subclasa sunt spondilita anchilozanta si artrita psoriazica. In sindrom Reiter, afectarea articulatiei este asimetrica (o singura articulatie, de o singura parte a corpului) si oligoarticulara (2-4 articulatii afectate). Ghidul diagnosticului in caz de sindrom Reiter include urmatoarele:

Criterii definitorii

• Oligo- sau monoartrita asimetrica, in special la nivelul extremitatilor inferioare
• Prezenta simptomelor de enterita sau uretrita, care au precedat cu pana la 3 zile sau pana la 6 saptamani aparitia artritei

Criterii minore

• Evidentierea infectiei declansatoare, prin culturi de laborator pozitive
• Prezenta implicarii persistenta a membranei sinoviale articulare

Pentru diagnosticul cert de sindrom Reiter, este foarte relevanta asocierea intre:

• prezenta simptomelor urogenitale;
• evidentierea artritei la nivelul articulatiei metatarsofalangiene;
• cresterea nivelului de proteina C reactiva;
• test pozitiv pentru antigenul HLA-B27.

Asocierea intre aceste patru componente prezinta sensibilitate de 69% si specificate de 93,5% in diagnosticul de sindrom Reiter.

Tratament sindrom Reiter

Tratamentul pentru sindrom Reiter se individualizeaza in functie de cauza. In mod obisnuit, in cazul in care se identifica agentul infectios drept declansator al artritei reactive, se va initia un tratament cu antibiotice, adesea pe termen lung (3-6 luni). Scopul tratamentului este acela de a asigura remisiunea bolii, de a ameliora simptomele asociate cu sindrom Reiter si de a preveni alte complicatii. Se pot prescrie antiinflamatoare nesteroidiene, administrarea de glucocorticoizi la nivel intraarticular sau local, medicamente antireumatice. Se recomanda ca persoanele cu acest sindrom sa ramana active din punct de vedere fizic, pentru a preveni pierderea masei musculare.

Sindrom Reiter – complicatii si riscuri asociate

De obicei, sindromul Reiter are un curs autolimitat, simptomele rezolvandu-se in 3-5 luni de la aparitie. Simptomele care dureaza peste 6 luni pot indica o cronicizare a bolii. Persoanele care sunt HLA-B27 pozitive au un risc mai mare de recidiva. Alte complicatii pot implica:

• sacroileita cronica;
• artrita recurenta (in 15-50% din cazurile diagnosticate de sindrom Reiter);
• spondilita anchilozanta (30-50% din cazuri, in special la pacienti HLA-B27 pozitivi);
• strictura uretrala;
• cataracta;
• edem macular cistoid.

Pana la 30% dintre persoanele cu sindrom Reiter pot dezvolta artrita pe termen lung sau un alt tip de anomalie articulara.

Sfaturi pentru preventie

Principala modalitate de a reduce riscul de a dezvolta sindrom Reiter este de a preveni infectiile de natura gastrointestinala sau urogenitala. De exemplu, se recomanda spalarea alimentelor ce urmeaza a fi consumate si prepararea termica adecvata, la temperaturi ridicate. Specii transmise prin contact sexual – Chlamydia, Neisseria, Mycoplasma si Ureaplasma – pot duce la infectiile urogenitale si, ulterior, la sindrom Reiter. Folosirea prezervativului in timpul contactului sexual reprezinta o modalitate eficienta de a reduce riscul infectiei. Se recomanda evitarea consumului de alimente si mancaruri gatite in aer liber, in locuri aglomerate.

Surse:

https://www.sciencedirect.com/topics/immunology-and-microbiology/reiters-syndrome

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/reiter-syndrome

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7519381/

https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/j.jaad.2008.02.047

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499831/