Deshidratarea apare atunci cand corpul nu are suficienta apa pentru a-si indeplini functiile normale. Aceasta poate fi cauzată de pierderea excesiva de apa sau de un aport insuficient de lichide. Deshidratarea poate fi de la usoara la severa si poate afecta orice persoana, de la copii la varstnici. In randul acestor doua categroii, deshidratarea este mai periculoasa.
Deshidratare, care sunt cauzele?
Pierderea excesiva de lichide cauzata de:
-
Transpiratia excesiva care apare in timpul exercitiilor fizice intense sau in conditii de caldura extrema.
-
Febra - cresterea temperaturii corpului poate duce la pierderea de lichide prin transpiratie.
-
Varsaturi si diaree: diverse afectiuni gastrointestinale, precum toxiinfectiile, duc la pierderea rapida de lichide.
-
Urinarea excesiva care poate fi cauzata de diabet sau de administrarea unor medicamente diuretice.
Aportul insuficient de lichide cauzat de:
-
Consumul insuficient de apa
-
Dificultati de a bea din cauza unor probleme medicale sau a lipsei accesului la apa potabila.
Deshidratare, simptome subtile
Setea nu este intotdeauna cel mai rapid indicator al nevoii de a bea apa pe care o resimte corpul uman. Multe persoane, mai ales adultii in varsta, pot sa aiba senzatia de sete in momentul in care sunt deja deshidratati. De aceea este important ca ei sa creasca aportul de apa in general si mai ales in timpul perioadelor calduroase sau atunci cand sunt bolnavi.
Semnele subtile ale deshidratarii pot fi usor trecute cu vederea, dar recunoasterea lor este importanta pentru a preveni agravarea starii.
Gura usor uscata si buzele crapate
Acestea sunt semne frecvente ale deshidratarii si apar din motive legate de functionarea organismului in conditii de lipsa de apa.
Atunci cand suntem insetati scade productia de saliva, apa fiind componenta ei principala. Saliva nu ajuta doar la digestie, ci si la mentinerea umiditatii gurii si la protejarea tesuturilor orale. Gura si buzele sunt acoperite cu mucoase care necesita hidratare constanta pentru a ramane sanatoase. De asemenea, buzele sunt foarte vulnerabile la deshidratare deoarece au pielea foarte subtire si lipista de glande sebacee, care in alte parti ale corpului ajuta la mentinerea umezelii.
Oboseala si somnolenta
Apa constituie o parte semnificativa a sangelui, iar atunci cand suntem deshidratati, volumul sanguin scade, ceea ce duce la o circulatie mai putin eficienta. Un volum sanguin redus inseamna ca oxigenul si nutrientii nu sunt transportati eficient catre celule si tesuturi, ceea ce poate cauza oboseala si somnolenta.
Scaderea volumului sanguin poate duce si la scaderea tensiunii arteriale, acest lucru putand cauza ameteli, oboseala si stare de somnolenta.
Un alt mecanism prin care deshidratarea poate cauza oboseala si somnolenta este pierderea de electroliti. Mineralele precum sodiul, potasiul si magneziul sunt esentiale pentru functionarea celulara si a sistemului nervos. Deshidratarea poate duce la dezechilibre electrolitice, contribuind la senzatia de oboseala si slabiciune.
De asemenea, deshidratarea afecteaza functiile cognitive, precum atentia, memoria si capacitatea de concentrare. Creierul este foarte sensibil la modificarile nivelului de hidratare si, atunci cand nu primeste suficienta apa, eficienta sa scade, ceea ce duce la somnolenta si la o stare de oboseala mintala.
Dureri de cap moderate
Exista mai multe explicatii pentru aparitia durerilor de cap din cauza deshidratarii. Una dintre acestea ar fi constrictia vaselor de sange ca raspuns la scaderea volumului sanguin. Aceasta constrictie apare pentru a se mentine tensiunea arteriala si fluxul normal de sange catre organele vitale. Insa, poate creste presiunea in zona capului si contribuie la aparitia durerilor de cap.
Deshidratarea creste uneori si nivelul de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, a carui actiune contribuie la instalarea durerilor de cap.
Respiratie urat mirositoare
Lipsa salivei cauzata de deshidratare poate determina respiratia urat mirositoare, cunoscuta si sub numele de halitoza. Saliva are un rol esential in mentinerea sanatatii orale, ajutand la curatarea gurii prin indepartarea resturilor alimentare si a bacteriilor. Lipsa salivei determina bacteriile sa descompuna proteinele din resturile alimentare si din celulele moarte, producand compusi sulfurici volatili care cauzeaza mirosul neplacut.
Foame
Ca simptom al deshidratarii, foamea poate parea paradoxala, insa exista explicatii stiintifice.
Hipotalamusul, o regiune a creierului responsabila de reglarea senzatiilor de sete si de foame, poate confunda aceste semnale. Atunci cand sunteti deshidratat, hipotalamusul poate interpreta semnalul de sete ca pe un semnal de foame.
Totodata, grelina, cunoscuta si ca “hormon al foamei”, este eliberata de stomac si poate fi influentata de starea de hidratare. Deshidratarea poate stimula secretia de grelina, crescand senzatia de foame.
Evitati deshidratarea!
Atunci cand exista acces la apa si la alimente, deshidratarea este foarte usor de evitat:
-
Beti apa regulat, pe tot parcursul zilei. Daca resimtiti foame, incercati mai intai sa beti un pahar de apa pentru a vedea daca senzatia de foame dispare
-
Monitorizati aportul de lichide, asigurandu-va ca beti suficient in functie de nivelul de activitate, conditiile meteo si nevoile individuale.
-
Includeti in dieta fructe si legume bogate in apa, cum ar fi castravetii, citricele, pepenele, rosiile etc.
-
Evitati bauturile care contribuie la deshidratare, precum cafeaua si alcoolul.