In ultimii ani, sarea de Himalaya a devenit un ingredient din ce in ce mai prezent pe mesele si in bucatariile romanilor, in special datorita unei promovari masive de care a avut parte in aceasta perioada. Am putut afla astfel ca sarea de Himalaya ar fi mai „prietenoasa” cu inima si sistemul circulator, intrucat contine o cantitate mai scazuta de sodiu - substanta care determina cresterea tensiunii si aparitia hipertensiunii arteriale. In plus, sarea de Himalaya ar aduce si un aport suplimentar de minerale, carora li se datoreaza culoare roz specifica.
Acestea sunt principalele argumente pe baza carora sarea de Himalaya ar fi mai buna decat sarea de bucatarie obisnuita, ceea ce justifica si pretul mai mare. Totusi, dincolo de campaniile de promovare nu exista inca suficiente dovezi stiintifice clare care sa ateste ca sarea de Himalaya ar aduce niste beneficii in plus fata de cea obisnuita.
Sarea de Himalaya provine dintr-o singura sursa, aflata evident in muntii Himalaya, cunoscuti ca fiind cel mai inalt lant muntos din lume. La poalele acestui lant muntos se afla si singura mina de sare de Himalaya, localizata in Pakistan. Numele sau este Khewra si a devenit cunoscuta ca singura sursa din care se extrage sarea de Himalaya si totodata a doua cea mai mare mina de sare din lume.
Sarea de Himalaya provine din apa marina care acoperea in urma cu milioane de ani regiunea in care se afla acum cei mai inalti munti din lume si care a inceput sa se evapore odata cu incalzirea vremii. Bineinteles ca procesul a fost unul lent si a durat alte milioane de ani, iar in urma evaporarii apei s-au format cristalele de sare care s-au combinat cu mineralele prezente in sol la acea vreme. Asa a aparut sarea de Himalaya, care este de fapt sare de mare amestecata cu minerale din sol.
In prezent, sarea de Himalaya se extrage sub forma de cristale, fara a mai fi nevoie sa fie supusa unui proces de rafinare pentru ca are un grad de puritate de 99%.
Ce contine sarea de Himalya
Sarea de Himalaya este la baza tot clorura de sodiu, la fel ca sarea de bucatarie obisnuita, astfel ca principalele elemente chimice care o alcatuiesc sunt clorul si sodiul. Proportia de clorura de sodiu variaza intre 87% si 98% iar diferenta este completata de diferite minerale. Se spune ca sarea de Himalaya contine nu mai putin de 84 de minerale in proportii variabile, in functie de care putem vorbi de mai multe tipuri de astfel de sare. Cea mai mare pondere oare oxidul de fier, caruia i se datoreaza culoarea roz, uneori cu tenta portocalie, pe care o are sarea de Himalaya.
In afara de clorura de sodiu si oxid de fier, sarea de Himalaya mai contine potasiu, magneziu, calciu, cupru, zinc, iod si mangan – ca sa le enumeram pe cele mai cunoscute din cele 84 de minerale despre care se spune ca ar face parte din structura acesteia.
Important de precizat este si faptul ca sarea de Himalaya aproape ca nu contine niciun fel de impuritati, avand un grad de puritate de 99% datorita caruia poate fi consumata exact in forma in care a fost extrasa din mina, fara a mai avea nevoie de rafinare.
Ce beneficii atrage consumul de sare de Himalaya
Sarea de Himalaya nu poate fi considerata un ingredient cu proprietati terapeutice remarcabile, fiind la fel de daunatoare ca sarea obisnuita daca este consumata in exces. In schimb, comparativ cu aceasta, sarea de Himalaya poate aduce cateva beneficii in plus pe care vi le prezentam in continuare.
Efect antioxidant
Dupa cum am precizat mai devreme, sarea de Himalaya contine oxid fier, ceea ce ii confera un usor efect antioxidant. Aceasta inseamna ca actioneaza asupra unor compusi nocivi numiti radicali liberi care, daca se acumuleaza in numar mare in organism, produc daune la nivelul celulelor. Mai exact, reactioneaza cu celulele carora le doneaza sau le „fura” un electron, ceea ce determina modificarea structurii si a functionalitatii acestora. Actiunea radicalilor liberi asupra celulelor poarta denumirea de stres oxidativ si este responsabila pentru aparitia unor boli cronice.
Oxidul de fier din sarea de Himalaya neutralizeaza radicalii liberi si contribuie astfel la prevenirea stresului oxidativ si a problemelor de sanatate pe care acesta le poate genera.
Risc de hipertensiune arteriala mai scazut
Sarea de bucatarie obisnuita contine in proportie de aproximativ 99% clorura de sodiu, spre deosebire de sarea de Himalaya in cazul careia concentratia este intre 87% si 98%. Clorura de sodiu in exces poate duce la aparitia hipertensiunii arteriale, din cauza actiunii sodiului care face ca organismul sa retina lichide in tesuturi. Fenomenul se numeste retentie de apa si determina organismul sa produca o cantitate mai mare se sange, ceea ce are ca rezultat cresterea presiunii pe care acesta o exercita asupra peretilor vaselor sanguine si aparitia hipertensiunii arteriale.
Avand un continut mai scazut de clorura de sodiu, sarea de Himalaya poate fi considerata mai putin periculoasa pentru sistemul cardiovascular, insa aceasta nu exclude riscul de hipertensiune arteriala. E drept ca sarea de Himalaya furnizeaza o cantitate mai mica de sodiu, insa consumata in exces poate duce la cresterea tensiunii arteriale la fel ca sarea obisnuita.
Mentinerea echilibrului electrolitic
Unele dintre mineralele pe care le contine sarea de Himalaya fac parte din categoria electrolitilor, care joaca un rol esential in reglarea cantitatii de apa din organism. Acestia previn retentia de apa despre care tocmai am amintit si totodata impiedica deshidratarea, mentinand astfel un echilibru ce asigura buna functionare a organismului. Electrolitii din sarea de Himalaya sunt potasiul, sodiul, magneziul si calciul, insa trebuie sa retineti ca acestia sunt prezenti in cantitati mici in raport cu nevoile organismului, astfel ca este nevoie si de alte surse care sa contina aceste minerale.
Imbunatatirea digestiei
Despre sarea de Himalya se mai spune ca are darul de a stimula secretia de enzime digestive, iar includerea sa in alimentatie ar imbunatati digestia. Este o teorie preluata din medicina ayurvedica, ce a fost intens popularizata in campaniile de promovare a acestui ingredient, insa nu exista dovezi sustinute stiintific conform carora sarea de Himalaya ar avea vreo influenta asupra digestiei.
Pe de alta parte, mineralele din sarea de Himalaya pot regla ph-ul din stomac, insa asa dupa cum am mai precizat, acestea sunt in cantitati prea mici pentru a putea avea un efect demn de luat in considerare.
Cum mai poate fi folosita sarea de Himalaya
Sarea de Himalaya nu este destinata doar consumului, putand fi utilizata si ca detoxifiant sau ca ingredient pentru produsele destinate ingrijirii pielii.
Adaugata in apa de baie sarea de Himalaya are un efect relaxant datorat in buna masura faptului ca stimuleaza eliminarea de toxine prin piele. Acelasi efect se poate obtine insa si folosind sare obisnuita, astfel ca nu putem vorbi de o calitate atribuita exclusiv sarii de Himalaya.
Este folosita si ca ingredient in produsele de ingrijire a pielii, datorita efectului antioxidant conferit de oxidul de fier. Acesta reduce stresul oxidativ la nivelul celulelor pielii, pastrandu-i elasticitatea, rezistenta si aspectul tanar.
Din sarea de Himalaya se confectioneaza si lampi pentru purificarea aerului, intrucat sub influenta caldurii emanate de un bec incandescent aceasta emana in aer ioni negativi care distrug alergenii si microbii. Totodata, aerul incarcat cu ioni negativi asigura un somn mai placut iar lumina reflectata prin abajurul din sare de Himalaya creeaza o atmosfera placuta si reconfortanta.
Asadar sarea de Himalaya poate fi folosita ca alternativa pentru sarea de bucatarie obisnuita, insa nici in cazul sau nu se recomanda consumul in exces, mai ales de catre persoanele hipertensive. De asemenea, si persoanele supraponderale trebuie sa evite consumul excesiv de alimente sarate indiferent de tipul de sare pe care il contin. Excesul ponderal este asociat in cele mai multe cazuri cu valori crescute ale tensiunii arteriale iar o alimentatie bogata in alimente sarate nu poate decat sa inrautateasca lucrurile.