Sangerare nazala la adulti: cauze, factori de risc, afectiuni asociate, solutii

Epistaxisul, cunoscut popular drept sangerare nazala, este o problema medicala relativ frecvent intalnita atat la copii, cat si la adulti. In majoritatea situatiilor este o conditie benigna, insa daca este recurent sau foarte sever, ar putea indica afectiuni subiacente potential grave. Trebuie stiut faptul ca mucoasa nazala este intens vascularizata, alimentata de artere etmoidale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei oftalmice) si de artera sfenopalatina (ramura a arterei maxilare). Acestea formeaza retele vasculare complexe, cum ar fi plexul Kiesselbach (situat in portiunea anterioara a septului nazal) si plexul Woodruff (situat in portiunea posterioara a septului nazal).

Sangerare nazala la adulti – cauze si factori de risc

Mai mult decat a fi o afectiune in sine, fenomenul de sangerare nazala la adulti este mai degraba un simptom asociat unei afectiuni. Clinic, pot fi diferentiate doua tipuri de epistaxis:

• Sangerare nazala anterioara: cea mai frecventa, provine din ruptura vaselor din plexul situat in partea anterioara a septului nazal (plexul Kiesselbach). De obicei, este autolimitata, usor de tratat si tinut sub control;
• Sangerare nazala posterioara: mai rar intalnita, dar mai severe, implicand vasele din plexul Woodruff. Deseori, necesita tratament medical specializat.

Uneori, persoanelor cu epistaxis le curge sange din nas din senin, fara insa a putea identifica si un aparent factor cauzator. Totusi, epistaxisul (sangerare nazala) este deseori rezultatul fie unei leziuni mecanice, fie unei inflamatii, unei afectiuni structurale sau sistemice a mucoasei nazale. Principalele cauze care pot duce la epistaxis la pot fi clasificate in locale si sistemice:

Cauze locale

Traume

• Trauma contondenta directa;
• Fracturi faciale;
• Laceratii intranazale;
• Manipularea mucoasei nazale cu degetul, suflarea si stergerea puternica a nasului;
• Inserarea unui corp strain in nas;
• Deshidratarea mucoasei;
• Inspirarea unor produse chimice (substante ilicite, amoniac, aburi acizi, cromati).

Inflamatii

• Alergie;
• Infectie (inclusiv infectia virala a cailor respiratorii superioare);
• Sinuzita;
• Rinita;
• Granulomatoza Wegener;
• Granulomul de linie mediana;
• Polipii nazali.

Neoplazii

• Papiloame;
• Estesioneuroblastom (neuroblastom olfactiv);
• Carinomul nasului, sinusurilor sau nazofaringelui;
• Angiofibromul juvenil (AFJ).

Cauze sistemice

Tulburari hematologice

• Anomalii primare de coagulare: hemofilia, boala von Willebrand;
• Trombocitopenie sau disfunctie trombocitara: leucemie, purpura trombocitopenica;
• Anomalii de coagulare sau disfunctie trombocitara asociata altor boli: insuficienta renala si boala hepatica;
• Anomalii de coagulare induse de medicamente, disfunctie trombocitara sau trombocitoza: antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen, aspirina), anticoagulante (warfarina), inhibitori ai agregarii plachetare (clopidogrel), spray-uri nazale cu steroizi, suplimente sau medicamente alternative (vitamina E, ginkgo, ginseng), substante ilicite (cocaina), salicilat, chimioterapie.

Anomalii vasculare

• Telangiectazii hemoragice ereditare;
• Hemangiom;
• Malformatie arteriovenoasa.

De cele mai multe ori, fenomenul de sangerare nazala este inofensiv si poate fi gestionat chiar la domiciliu, prin aplicarea presiunii asupra nasului si aplecarea spre inainte. Se obisnuieste ca persoanele cu sangerare nazala sa se intinda pe spate si sa ridice un brat. Nu se recomanda sub nicio forma acest lucru, deoarece exista riscul de a inghiti sangele. Aerul cu umiditate scazuta, de asemenea, poate usca nasul si crea fisuri la nivelul mucoasei nazale. Frecarea excesiva sau suflarea riguroasa creste riscul de sangerare nazala la adulti si copii. In cele din urma, deosebit de rare sunt cazurile in care putem face o asociere directa intre sange din nas si cancer.

Afectiuni asociate cu sangerare nazala la adulti

Dupa cum s-a mentionat si mai sus, exista numeroase afectiuni care se prezinta si cu sangerare nazala la adulti. Totusi, cateva dintre ele sunt mult mai frecvente, iar acestea sunt urmatoarele:

Hipertensiunea arteriala

Persoanele cu hipertensiune arteriala se confrunta des cu sangerare nazala – cel mai des, aceasta este anterioara, dar episoadele frecvente de sangerare nazala posterioara pot ridica suspiciunea de hipertensiune arteriala necontrolata. Debutul este spontan, fara vreo aparenta cauza externa, si se datoreaza crizelor hipertensive.

Tulburarile de coagulare

Alte posibile cauze pentru sangerare nazala sunt afectiunile genetice, cum ar fi hemofilia, insa si starile dobandite – cum ar fi coagulopatia indusa de boli hepatice sau renale. Tratamentul pe baza de anticoagulante, precum si terapia antiplachetara (aspirina, clopidogrel) cresc, pe de alta parte, riscul de sangerare nazala spontana. Totusi, fenomenul este autolimitat si relativ usor.

Rinita alergica si sinuzitele cronice

Aceste conditii presupun o stare inflamatorie constanta a mucoasei nazale. Prin urmare, vasele de sange devin fragile si mult mai predispuse la rupere prin trauma locala (suflarea excesiva a nasului, frecarea acestuia, manipularea cu degetele) sau chimica.

Neoplasme nazale sau sinusale

Tumorile benigne (angiofibromul nazofaringian) si maligne (carcinomul scuamos) se prezinta, drept simptom precoce, cu si sangerare nazala. Totusi, aceste cauze sunt rar identificate. Pe de alta parte, dat fiind potentialul agresiv pe care il au, necesita mentionare. Medicul ORL ar trebui sa aiba in vedere si posibilitatea ca simptomul de sangerare nazala (in special recurenta si foarte intensa) sa fie cauzat de un proces neoplazic.

Granulomatoza cu poliangeita

Reprezinta o forma de vasculita sistemica. Printre altele, duce la inflamatia cronica si, respectiv, distrugerea vaselor mici din mucoasa nazala. Persoanele cu poliangeita se confrunta deseori cu sangerare nazala recurenta si foarte persistenta.

Tratament sangerare nazala la adulti

Tratamentul pentru sangerare nazala se individualizeaza in functie de cauza. Medicul ORL este cel in masura sa stabileasca diagnosticul si, implicit, tratamentul asociat. Totusi, acesta implica de cele mai multe ori urmatoarele:

Primul ajutor si masuri de urgenta

• Pozitionarea in pozitie verticala, cu capul usor inclinat inainte, pentru a preveni inghitirea sangelui;
• Compresia nazala, presiunea se aplica bilateral asupra aripilor nazale (partea mai moale, nu varful nasului) timp de 10-15 minute. Aceasta manevra este eficienta in special in cazurile de sangerare nazala anterioara (epistaxis anterior);
• Plasarea unei comprese reci la nivelul nasului contribuie la vasoconstrictie.

Tratamentul medical

• Cauterizarea vaselor sangerande, de obicei chimica (cu azotat de argint) sau electrica, ajuta la oprirea sangerarii din vasele anterioare;
• Tamponament nazal, recomandat in special in caz de sangerare nazala puternica (anterioara sau posterioara). Se folosesc materiale absorbante (spre exemplu, bureti hemostatici) pentru a controla hemoragia nazala;
• Administrarea de agenti vasoconstrictori locali (oximetazolina) sau hemostatice sistemice, desi cele din urma se administreaza doar in cazuri extrem de severe de sangerare nazala.

Tratamentul cauzei subiacente

• Controlul hipertensiunii cu ajutorul medicatiei antihipertensive prescrise de catre medic;
• Gestionarea coagulopatiilor cu factori de coagulare (factorul VIII) sau protamina (pentru a se neutraliza efectul anticoagulantelor);
• Tratamentul infectiilor sau inflamatiilor asociate (antibiotice, corticosteroizi locali).

Interventii chirurgicale

• Ligaturarea arterei sfenopalatine sau altor vase (in caz de sangerare nazala recurenta);
• Embolizarea vasculara, prin care vasele sangerand sunt obstruate cu materiale embolizante, sub ghidaj imagistic.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK435997/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK229/

https://www.medparkhospital.com/en-US/disease-and-treatment/nosebleed-epistaxis

https://www.american-hospital.org/en/pathologie/epistaxis-nosebleeds

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/epistaxis