Consumul excesiv de mancare, fie ca este ocazional sau frecvent, poate avea consecinte semnificative asupra sanatatii generale. Desi poate parea un comportament inofensiv, abuzul alimentar, mai ales daca vorbim de produse bogate in zaharuri, grasimi saturate si carbohidrati rafinati, pot contribui la o serie de procese biologice nocive. Unul dintre acestea este inflamatia, care, desi e vitala pentru apararea organismului, poate fi periculoasa, atunci cand devine cronica.
Cum se manifesta inflamatia in organism
Inflamatia este un raspuns al sistemului imunitar la o problema. Este o reactie normala, importanta, care semnaleaza organismului ca ceva nu este in regula, astfel incat acesta sa declanseze lupta impotriva infectiilor sau sa vindece leziunile. Cand raciti si faceti febra, aveti inflamatie. Cand mancati ceva stricat si aveti diaree, e tot inflamatie. Ati calcat stramb si v-ati luxat glezna? Si asta este inflamatie. Avem nevoie de putina inflamatie. Nu am putea supravietui fara inflamatie.
Inflamatia cronica, insa, este o cu totul alta poveste. Aceasta poate afecta celulele, tesuturile si organele sanatoase. In timp, poate duce la boli precum diabetul, artrita reumatoida si bolile de inima.
Grasimile saturate si inflamatia cronica
Consumul excesiv de alimente bogate in grasimi saturate este una dintre cauzele majore ale inflamatiei cronice. Aceste grasimi se gasesc adesea in alimente procesate, precum produsele de patiserie, prajiturile si carnea procesata. Aceste alimente nu doar ca determina acumularea de tesut adipos, dar contribuie si la activarea celulelor inflamatorii, reducand capacitatea corpului de a regla inflamatia. Rezultatul este un stres metabolic marcant, care afecteaza nu doar sistemul imunitar, ci si alte organe, precum ficatul si inima.
Zaharul, un inamic ascuns
Adesea consumat in cantitati mari in dietele moderne, zaharul este un alt factor-cheie in promovarea inflamatiei. Consumul exagerat de zaharuri adaugate, cum ar fi cele din bauturile carbogazoase si deserturile procesate, poate declansa o serie de reactii inflamatorii. Acest lucru se datoreaza faptului ca zaharul stimuleaza eliberarea insulinei, iar nivelurile crescute de insulina pot activa mecanisme inflamatorii. Mai mult, consumul crescut de zahar este asociat cu acumularea de grasime viscerala, un tip de grasime situata in jurul organelor interne, care este strans legata de inflamatia sistemica cronica.
Impactul carbohidratilor rafinati asupra inflamatiei
Carbohidratii rafinati, regasiti in produse precum painea alba, pastele din grau rafinat si snacks-urile procesate, reprezinta un alt exemplu de alimente care favorizeaza inflamatia. Aceste alimente au un indice glicemic ridicat, ceea ce inseamna ca determina o crestere rapida a nivelului de zahar din sange. Raspunsul organismului la aceste fluctuatii glicemice include cresterea nivelului de insulina si productia de substante inflamatorii. De asemenea, consumul frecvent de carbohidrati rafinati poate duce la rezistenta la insulina, o tulburare care amplifica inflamatia cronica.
Obezitatea si inflamatia cronica
Execesele alimentare pot duce, in timp, la supraponderalitate sau obezitate, stari care sunt recunoscute ca factori de risc majori pentru inflamatia cronica. Tesutul adipos, mai ales cel visceral, nu este doar un depozit de energie, ci si un organ activ din punct de vedere metabolic. Elibereaza molecule inflamatorii si hormoni. Aceasta activitate contribuie la dezvoltarea unui mediu inflamator in organism, afectand functiile normale ale organelor si crestand riscul de boli metabolice.
Inflamatia si microbiomul intestinal
Pe langa cantitate, conteaza si calitatea alimentelor consumate. Toate alimentele procesate, care contin aditivi, conservanti si coloranti artificiali, pot influenta negativ echilibrul microbiotei intestinale. Dezechilibrul acestor microorganisme poate declansa inflamatia intestinala, care, la randul sau, poate influenta inflamatia sistemica. In plus, un microbiom dezechilibrat poate afecta absorbtia nutrientilor esentiali, ceea ce amplifica si mai mult riscul de aparitie a bolilor cronice.
Efectele pe termen scurt si lung ale mancatului compulsiv
Consumul exagerat de alimente intr-un interval scurt de timp, cunoscut sub numele de mancat compulsiv sau binge eating, poate avea efecte imediate asupra corpului. Studiile au aratat ca aceste episoade determina o crestere brusca a markerilor inflamatori, cum ar fi proteina C reactiva, si pot afecta functia vasculara.
Inflamatia acuta provocata de aceste episoade poate deveni cronica, daca acest comportament alimentar se repeta frecvent. De aici si legatura dintre excesele alimentare si bolile cronice.
Ce puteti face pentru a reduce daunele
Desi efectele excesului alimentar asupra inflamatiei sunt complexe, vestea buna este ca acestea pot fi gestionate. Mai mult, pot fi chiar reversibile. Adoptarea unei diete echilibrate, bogate in alimente integrale, fructe si legume, poate ajuta la reducerea inflamatiei. Aceste alimente contin antioxidanti si compusi bioactivi care contracareaza efectele nocive ale alimentelor procesate.
De asemenea, includerea grasimilor nesaturate, cum ar fi cele din peste, nuci si ulei de masline, poate avea un efect benefic asupra markerilor inflamatori.
Surse:
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/foods-that-fight-inflammation
https://www.nytimes.com/2024/09/18/well/eat/inflammation-food-diet.html
https://www.healthline.com/nutrition/6-foods-that-cause-inflammation#added-sugars
https://www.webmd.com/diet/anti-inflammatory-diet-road-to-good-health
https://www.heartfoundation.org.nz/about-us/news/blogs/food-and-inflammation