Rectoragie (sangerari anale): cauze si optiuni de tratament

Prin rectoragie, denumita si proctoragie, se intelege scurgerea de sange prin orificiul anal, atat in timpul defecatiei, cat si intre scaune. Aparitia de sangerari anale poate indica fie o patologie la nivelul tractului gastrointestinal inferior, fie o patologie localizata la nivelul regiunii rectale, cum ar fi hemoroizii interni sau externi, fisurile anale, proctita (inflamatia mucoasei rectale) si, uneori, chiar cancerul colorectal. Scurgerile de sange pot fi limitate sau abundente; cand scurgerile sunt abundente si dificil de oprit, se poate ajunge la necesitatea transfuziilor de sange si chiar la stari anemice. Competenta diagnosticului intra in sfera de expertiza a proctologului.

Este important de stiut ca aceste sangerari anale se pot manifesta diferit, in functie de patologia de baza. De exemplu, in cazul hemoroizilor, fenomenul de rectoragie este relativ limitat, are un caracter intermitent, si sangele eliminat este de culoare rosie, tapeteaza suprafata scaunului ce a fost eliminat sau doar portiunea finala a acestuia, fara a se amesteca cu materialul fecal. In cazul in care hemoroizii cresc in dimensiuni, aceste sangerari anale vor deveni mai abundente, mai frecvente, aparand dupa fiecare scaun. In cazul fisurilor anale, fenomenul de rectoragie se manifesta mai usor, apare dupa eliminarea scaunului si, de obicei, se prezinta cu durere intensa.

Sangerari anale – factori de risc

Exista mai multe cauze care pot duce la sangerari anale (rectoragie). Insa, inainte de toate, vom vorbi despre principalii factori de risc asociati acestui simptom:

• dieta deficitara in fibre vegetale, bogata in carbohidrati rafinati, proteine, alimente picante;
• constipatia sau diareea cronica;
• obezitatea;
• tendinta de a va incorda pentru a elimina scaunul;
• mentinerea pozitiei sezande timp indelungat (persoanele care lucreaza la birou);
• varsta inaintata (peste 60 de ani);
• practicarea regulata a antrenamentelor de forta, cu greutati;
• sarcina;
• interventiile chirurgicale gastrointestinale, precum si investigatii specifice (colonoscopie);
• intretinerea de raporturi sexuale anale;
• sedentarismul;
• indigestia;
• intolerantele alimentare si dezechilibrele florei intestinale;
• radioterapia.

Aparitia de sangerari anale este usor comuna in randul femeilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 39 de ani si cu varsta de peste 60 de ani. La barbati, o incidenta usor crescuta se observa la cei cu varsta cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Conform datelor, aproximativ 40% dintre persoanele cu rectoragie se prezinta la consult de specialitate, pentru a solicita ingrijire medicala. Motivul pentru care alte persoane nu solicita consult medical ar putea fi faptul ca sunt de parere ca aparitia unor sangerari anale nu este indeajuns de grava pentru a necesita consult medical. In egala masura, un numar mare de persoane cu sangerari anale provine din grupa de varsta de peste 60 de ani.

Sangerari anale – afectiuni asociate

In cele ce urmeaza, vom vorbi despre principalele afectiuni care pot duce, printre alte simptome, si la aparitia de sangerari anale. Este important de retinut ca diagnosticul trebuie pus de medicul specialist in proctologie, in urma investigatiilor necesare si anamnezei pacientului. Mai mentionam si faptul ca fenomenul de rectoragie poate aparea fie la nivelul tractului inferior gastrointestinal, fie la nivelul tractului superior, avandu-se in vedere originea sangerarii. In general, aparitia de sangerari anale se asociaza patologiilor tractului gastrointestinal inferior, ce include portiunea intestinului subtire de dupa duoden, colonul, rectul sau canalul anal.

• Cancerul de colon

Chiar daca reprezinta doar aproximativ 3,4% din totalul cazurilor de sangerari anale, este prima afectiune care ar trebui avuta in vedere in diagnosticul diferential. Celulele canceroase trec prin fenomenul de angiogeneza, formand vase de sange patologice, care le alimenteaza cresterea, si aceasta retea vasculara nou formata este foarte friabila, rupandu-se usor, ceea ce ar putea duce la sangerari anale. Fenomenul de rectoragie devine mai intens pe masura ce cancerul avanseaza. In toate cazurile, aparitia de sangerari anale ar trebui sa ridice suspiciunea acestui diagnostic.

• Hemoroizii interni, externi sau micsti

Hemoroizii sunt formatiuni alcatuite din vase submucoase si fibre musculare, care se gasesc la nivelul canalului anal. Pot fi externi (formati sub piele, in jurul anusului), interni (se formeaza in special la nivelul rectului) sau micsti (atat externi, cat si interni). Hemoroizii interni pot duce la sangerari anale nedureroase, iar in functie de stadiul acestora ies sau nu in afara anusului.

• Bolile inflamatorii intestinale

In unele cazuri, bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulceroasa si boala Crohn, se pot prezenta si cu sangerari anale. Acest fenomen este adesea asociat cu diaree si dureri abdominale severe, fiind agravat de dieta deficitar adaptata afectiunii inflamatorii. De mentionat este faptul ca rectocolita ulcero-hemoragica (colita ulcerativa) se poate prezenta in mai multe forme.

• Boala diverticulara a colonului

Diverticuloza si diverticulita se prezinta, amandoua, cu aparitia diverticulilor. Diverticulii sunt micro- sau macroperforatii aparute pe suprafata colonului, de obicei in punctele in care retelele capilare patrund in stratul muscular. In timp, vasele de sange devin friabile, ceea ce le face mult mai susceptibile la lezare sau rupere, ducand astfel la posibilitatea de a aparea sangerari anale. Prezenta polipilor rectali sau coloni poate duce, de asemenea, la fenomenul de rectoragie.

• Fisurile anale

Fisurile anale reprezinta leziuni ale captuselii epiteliale ce tapeteaza canalul anal. Frecvent, ele apar ca urmare a constipatiei prelungite si eliminarii ulterioare de scaune dure (in special fisuri anale posterioare) sau in momentul nasterii, ca urmare a distensiei excesive (fisuri anterioare). O alta posibila cauza a fisurilor anale este intretinerea de raporturi sexuale anale sau, in cazuri mai rare, introducerea unor obiecte dure la acest nivel. Fenomenul de rectoragie este insotit de defecatie dureroasa si ingreunata.

• Boli infectioase

O serie de infectii, cum ar fi cele cu transmitere sexuala si agenti patogeni enterici, pot duce si la sangerari anale. Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrheae, virusul Herpes simplex, insa si Treponema pallidum sunt cei mai frecventi agenti etiologici ai bolilor cu transmitere sexuala. Infectiile Escherichia coli si Clostridium difficile pot duce la sangerari anale (rectoragie), fiind implicate in etiologia bolii numite colita hemoragica acuta.

• Proctita sau anuzita

Cel mai frecvent simptom in caz de proctita este aparitia de sangerari anale (rectoragie). Acest sange are culoare rosu aprins, fiind asociat cu scaune frecvent de volum mic si scurgeri mucoide de la nivelul anusului. Proctita indica inflamatia mucoasei rectale, iar anuzita, deseori deficitar diagnosticata drept hemoroizi, reprezinta inflamatia captuselii canalului anal. Pot sa apara atat ca urmare a unei afectiuni subiacente (colita ulcerativa), cat si ca urmare a unor infectii (bacterii cum ar fi Clostridium difficile, Campylobacter, Shigella, Escherichia coli). Cea mai frecventa cauza a anuzitei este dieta bogata in citrice, cafea, sucuri acidulate, bere, condimente si usturoi.

Sangerari anale – simptome si manifestari

Aparitia de sangerari anale reprezinta, in sine, un simptom al unei afectiuni. Cea mai frecventa cauza a fenomenului de rectoragie, la populatia de varsta mijlocie si geriatrica, sunt hemoroizii, adesea asimptomatici. Ei pot fi descrisi drept proeminente moi, nedureroase, aparute la nivelul canalului anal. Principalul simptom este aparitia de sangerari anale, in timpul defecatiei sau in perioada dintre scaune, umflaturi, disconfort si iritatie usoara. Alte simptome care pot sa apara sunt secretiile mucoase la nivelul anusului si pruritul intens. Hemoroizii interni devin durerosi daca trombozeaza, prolapseaza sau sunt sugrumati, iar cei externi doar atunci cand devin trombozati.

Sangerari anale – optiuni de tratament

Optiunile de tratament in caz de sangerari anale se individualizeaza in functie de cauza de baza. De exemplu, in cazul hemoroizilor se poate opta pentru aplicarea unor substante topice care au efect in ameliorarea simptomelor, in primul rand. In cazuri mai severe, fenomenul de rectoragie cauzat de hemoroizi poate fi limitat prin ligaturarea acestora cu benzi de cauciuc, scleroterapie, electrocoagulare sau fototermocoagulare. Tratamentul pentru fisuri anale, o alta posibila cauza pentru sangerari anale, este conservator, incluzand aplicarea de nitroglicerina sau bai calde. Cazuri severe, rezistente la tratament conservator, pot ridica necesitatea sfincterotomiei chirugicale.

Surse:

https://sci-hub.se/10.1111/j.1572-0241.1998.00530.x

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1490043/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2780087/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6193784/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563143/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430892/