Examenul pulmonar, realizat de catre medicul pneumolog, include mai multe etape, incepandu-se cu inspectia generala, palparea, percutia si auscultarea. In cadrul auscultarii, medicul doreste sa identifice zgomotul pe care plamanii il emana in momentul inspirului si expirului. Mai mult decat atat, se au in vedere mai multe constante ale acestui zgomot, printre care timbrul specific, intensitatea si tonalitatea, prezenta sau absenta vibratiilor, extensia si limitarea vibratiilor. Acest examen este deosebit de util in preconizarea unei presupuse patologii pulmonare, rezultatele fiind relevante in contextul clinic caracteristic pacientului.
Ce sunt ralurile pulmonare?
Denumirea de „raluri pulmonare” indica, de fapt, prezenta zgomotelor pulmonare suplimentare, care se supraadauga zgomotelor normale, fiziologice. Aceste raluri pulmonare se asociaza frecvent unei game variate de patologii pulmonare, putand fi de intensitati diferite, cu caracter continuu sau izolat, si se asculta cu stetoscopul. Expertiza ii permite medicului specialist sa asocieze in context specific diferitele raluri pulmonare cu patologia subiacenta. Pe baza caracteristicilor si tipului de sunet depistat, in corelatie cu contextul individual al pacientului, poate fi ridicata suspiciunea unui anumit diagnostic. Exista mai multe tipuri de raluri pulmonare patologice.
Zgomotele supraadaugate considerate patologice se clasifica, dupa locul de producere (origine), in raluri bronsice si alveolare (raluri care iau nastere in sistemul bronho-pulmonar), precum si raluri pleurale (raluri care se nasc in cavitatea pleurala). La randul lor, acestea se clasifica dupa origine si caractere stetacustice (rezonanta, intensitate, tonalitate, durata) in tipuri diferite, cele cu relevanta clinica majora fiind: raluri ronflante si raluri silibante (raluri bronsice), iar ralurile alveolare se clasifica in raluri crepitante si subcrepitante. In mod clasic, se considera ca ralurile ronflante si silibante sunt raluri uscate, iar cele crepitante si subcrepitante sunt raluri umede.
Naturalis Bronhosuport este un supliment alimentar sub forma de sirop, cu indulcitor, care, prin asocierea substantelor bioactive din extractul de patlagina si din tincturile de cimbru-de-cultura, ciubotica-cucului, Grindelia si tal de lichen-de-piatra cu mierea poliflora, are efect benefic asupra sanatatii sistemului respirator.
Tipuri de raluri pulmonare
In functie de variabile precum originea si caracterul la auscultare, aceste raluri pulmonare se clasifica in mai multe tipuri, cu relevanta clinica in contextul medical adiacent. In cele ce urmeaza, vor fi prezentate principalele subtipuri de raluri pulmonare, precum si patologiile in care acestea se fac resimtite in urma auscultarii cu stetoscopul.
Raluri ronflante
Aceste raluri ronflante isi au originea in bronhiile mari, putand fi percepute in urma mobilizarii secretiilor care obstructioneaza lumenul bronhiilor. Sunt zgomote cu tonalitate joasa, dar destul de intense, asemanate frecvent cu sforaitul sau vibratia corzii de contrabas. Pneumologul poate percepe cu ajutorul stetoscopului raluri ronflante atat in timpul inspirului, cat si al expirului. Odata cu tusea, aceste raluri pulmonare pot disparea, ca urmare a mobilizarii secretiilor bronsice si, in cele din urma, a eliminarii lor. Daca aceste raluri pulmonare sunt foarte intense, exista si cazuri in care pot avea corespondent palpator la nivelul toracelui. Sunt caracteristice:
-
hipersecretiei de mucus;
-
bronsitei acute si cronice;
-
astmului bronsic;
-
bolii pulmonare obstructive cronice;
-
bronsiectaziilor;
-
cancerului bronhopulmonar si bronhopneumoniei din tuberculoza.
Raluri crepitante
Aceste raluri pulmonare isi au originea in alveolele pulmonare si apar ca urmare a desprinderii exsudatului de peretii alveolari, dupa inspirul profund. Se aseamana unor pocnituri, intensitatea fiind mica, sunt raluri pulmonare fine, egale, si se asculta in a doua jumatate a inspirului, la 5-10 milisecunde. Pentru a putea descrie mai clar calitatea acestor raluri crepitante, uneori se considera ca seamana cu zgomotul produs prin frecarea firelor de par in apropiere de ureche sau cu cel produs in momentul calcarii pe zapada inghetata. Prin tuse, aceste raluri pulmonare se aud mult mai bine, devenind mai numeroase („raluri crepitante in ploaie”). Se asociaza cu:
-
sindroame de condensare pulmonara (pneumonie, infarct pulmonar);
-
edem pulmonar acut, pneumonii bacteriene acute, inflamatii alveolare sau interstitiale;
-
staza pulmonara din insuficienta cardiaca.
De asemenea, exista mai multe tipuri de raluri crepitante:
-
raluri de deplisare sau de decubit: prezinta caractere identice cu celelalte raluri crepitante, dar apar la persoanele imobilizate la pat timp indelungat. Apar din cauza zonelor de atelectazie, ca urmare a ventilatiei deficitare.
-
raluri crepitante de intoarcere (redox): apar in faza de rezolutie a pneumoniei, sunt inegale si sunt prezente atat in inspir, cat si la inceputul expirului.
-
raluri crepitante „Velcro”: apar in fibroze pulmonare pe toracele posterior si tind sa dispara in momentul aplecarii spre anterior.
In prezenta unor astfel de raluri pulmonare, este absolut necesar sa se stabileasca caracteristicile acestuia in timpul inspirului, expirului sau in timpul inspirului – expirului, localizarea la nivelul cutiei toracice, modificarile specifice in timpul tusei si inspirului profund.
Naturalis BronhoSuport 7 plante + miere, datorita asocierii mierii cu substantele bioactive din 7 plante (extracte de muguri de pin, scai-vanat, frunze de patlagina, flori de tei, flori de soc, fructe de maces si cimbrisor), are rol antitusiv, sustine sanatatea si buna functionare a sistemului respirator, protejeaza mucoasa bronsica si ajuta la obtinerea confortului respirator.
Raluri subcrepitante
Aceste raluri pulmonare se nasc in urma mobilizarii secretiilor in conductul alveolo-bronsic si ca urmare a rezistentei intampinate (aer – secretii) la nivelul cailor respiratorii mici si medii. Deseori, aceste zgomote sunt asemanate cu pocniturile sau cu spargerea bulelor de aer cand se sufla prin pai intr-un pahar cu lichid. Au intensitati, tonalitati si durata variabila in cursul inspirului, insa si pe parcursul expirului (20 – 30 de milisecunde). Sunt raluri pulmonare care se modifica odata cu tusea, atat ca intensitate, cat si ca timbru, dar nu dispar. Exista mai multe tipuri de raluri subcrepitante, dupa caracteristicile stetacustice specifice:
-
ral cavernos (cavitar): apare prin mobilizarea continutului lichid al unei cavitati, putand fi auzit atat in timpul inspirului, cat si al expirului, deseori in prezenta unor cavitati care nu sunt complet golite, cum ar fi cele din tuberculoza cavitara, abcesul pulmonar, chistul hidatic si pleurezia ce comunica cu bronhia;
-
raluri subcrepitante de staza: apar mai ales in insuficienta cardiaca stanga cronica sau chiar in stenoza mitrala;
-
raluri subcrepitante medii: apar in cazul edemului pulmonar acut;
-
raluri subcrepitante buloase: apar in bronsiectazii, fiind caracterizate printr-un timbru umed, dar si inegal, in numar mai mic decat celelalte raluri pulmonare subcrepitante;
-
cracment: are intensitate medie, timbru uscat, si apare in tuberculoza infiltrativ-cavitara;
-
raluri consonante: de intensitate mare, au un timbru metalic si apar atunci cand exista un nivel de condensare a tesutului peribronsic in apropierea toracelui.
Raluri silibante
Aceste raluri silibante isi au originea in bronhiile de calibru mediu si mic, din cauza prezentei pe fond patologic a secretiilor bronsice, edemului si spasmului bronsic. Intensitatea este variabila, au tonalitate inalta, timbru usor suierator, si se asculta in inspir si expir (au tendinta de a se face resimtite mult mai clar in expir, cand gradul de obstructie bronsica este mare). Se modifica prin tuse. Prezenta ralurilor silibante confera un caracter particular sunetului, un „zgomot de porumbar” si, in functie de locul de origine la nivelul bronhiilor de calibru mic si mediu sau al bronhiolelor, caracterele stetacustice difera:
-
raluri silibante mari: intensitate mare si tonalitate joasa;
-
raluri silibante mijlocii: intensitate si tonalitate medie;
-
raluri silibante mici: intensitate mica si tonalitate inalta.
Se asociaza cu patologii precum:
-
bronsita;
-
astmul bronsic;
-
prezenta unui corp strain;
-
neoplasmul bronsic;
-
boala pulmonara obstructiva cronica;
-
cancerul bronhopulmonar;
-
bronsiectaziile.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8387488/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4518345/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537253/
https://www.practicalclinicalskills.com/rales
https://medlineplus.gov/ency/article/007535.htm
https://www.verywellhealth.com/rhonchi-and-rales-5084515