Pneumonie virala versus pneumonie bacteriana

Pneumonie virala versus pneumonie bacteriana Pneumonie virala versus pneumonie bacteriana

Ultima actualizare: 10 noiembrie 2023

Pneumonie-virala-versus-pneumonie-bacteriana

Pneumonia este o infectie respiratorie destul de comuna, cauzata de patrunderea unor agenti patogeni in plamani. Cel mai adesea, acestia ajung in plamani prin caile aeriene superioare, depasind barierele naturale pe care organismul le pune in calea lor prin sistemul imunitar. Odata patrunsi in plamani, agentii patogeni provoaca inflamatie si o serie de simptome specifice. Acestea nu se deosebesc foarte mult de simptomele altor infectii respiratorii, insa, in cazul pneumoniei, sunt mai severe.

Pneumonia poate fi de mai multe feluri, in functie de natura agentilor patogeni care au generat-o. Astfel, daca boala este declansata de un virus, putem vorbi de o pneumonie virala, in timp ce pneumonia bacteriana este acea forma a bolii cauzata de bacterii. Totodata, mai exista si pneumonie fungica, provocata de o infectie cu ciuperci, precum si pneumonie parazitara, in cazul careia agentii patogeni sunt paraziti.

In articolul de fata ne vom rezuma insa doar la pneumonia virala si pneumonia bacteriana, oferindu-va informatii care sa va ajute sa le deosebiti.


Informatii despre pneumonie

Indiferent de natura lor, agentii patogeni ajunsi in plamani provoaca inflamatie care poate aparea la nivelul alveolelor pulmonare sau al interstitiului, adica al spatiului dintre alveole. Localizarea inflamatiei este un alt criteriu de clasificare a pneumoniilor, iar in functie de acesta putem vorbi de pneumonie alveolara si pneumonie interstitiala.

Asadar, cauza aparitiei pneumoniei este inflamatia determinata de o infectie respiratorie la nivelul unuia sau al ambilor plamani. Debutul simptomelor poate fi brusc sau se poate manifesta intr-un interval de 24-48 de ore de la infectare. Simptomele constau in tuse seaca sau tuse productiva, febra, frisoane, lipsa poftei de mancare si uneori disparitia gustului si a mirosului. De asemenea, unii pacienti pot avea dificultati de respiratie si dureri toracice care se amplifica atunci cand tusesc. In cazuri mai rare pot aparea stari de greata insotite de varsaturi, oboseala, respiratie suieratoare sau stari de confuzie.

Copiii sub 2 ani si persoanele de peste 65 de ani au o predispozitie mai mare pentru aceasta afectiune, la fel si persoanele cu un sistem imunitar slabit si cele care sufera de afectiuni cronice precum astm, BPOC, diabet, fibroza chistica, insuficienta cardiaca etc.

Fumatul este un alt factor de risc major, precum si expunerea frecventa la un mediu foarte poluat sau la substante iritante pentru caile respiratorii.

 

Tipuri de pneumonie

Desi natura agentilor patogeni este criteriul principal de clasificare a pneumoniilor, trebuie precizat ca in aproximativ jumatate din cazuri este foarte dificil sau chiar imposibil ca acestia sa fie identificati. Exista peste 30 de agenti patogeni care pot provoca astfel de afectiuni, iar in functie de acestia exista urmatoarele tipuri de pneumonie:

  • Pneumonia virala

Pneumonia virala este provocata de o infectie cu virusuri respiratorii, cei mai cunoscuti dintre acestia fiind virusul gripal, dar si SARS-CoV-2, pe care in mod sigur vi-l amintiti din pandemie, fiind virusul responsabil de aparitia bolii COVID-19.

Pneumonia virala poate fi provocata si de alte tipuri de coronavirusuri, adenovirusuri, virusul parainfluenza si metapneumovirusul. Lista agentilor patogeni este completata de virusul rujeolic si de virusul varicelo-zosterian.

 

  • Pneumonia bacteriana

Pneumonia bacteriana este o forma mai frecvent intalnita a acestei afectiuni, iar in cele mai multe cazuri este cauzata de Streptococcus pneumoniae – bacterie cunoscuta si sub denumirea mai simpla de pneumococ.

Alte bacterii care pot declansa acest tip de pneumonie sunt Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, Legionella pneumophila si Chlamydophila pneumoniae.

Ultimele trei bacterii enumerate provoaca forme aparte de pneumonie bacteriana, denumite pneumonie atipica, intrucat simptomele si raspunsul la tratamentul cu antibiotice difera fata de celelalte forme obisnuite.

  • Pneumonia fungica

Este provocata de ciupercile parazite din sol sau din excrementele pasarilor si animalelor, afectand in mod special persoanele cu imunitate scazuta. Coccidioides immitis, Pneumocystis jirovecii, Blastomyces dermatitidis si Histoplasma capsulatum sunt principalele ciuperci ce pot provoca o astfel de forma de pneumonie.

  • Pneumonia parazitara

Este o forma rara de pneumonie, cel mai cunoscut parazit care o poate provoca fiind Toxoplasma gondii, cel care cauzeaza si toxoplasmoza. Alti paraziti care pot constitui sursa infectiei sunt Dirofilaria immitis, Paragonimus westermani sau Strongyloides stercoralis.

 

Cum sa diferentiati pneumonia virala de pneumonia bacteriana

Pneumonia virala si pneumonia bacteriana sunt cele mai des intalnite forme ale acestei boli si de aceea ne-am concentrat atentia asupra lor. Desi sunt asemanatoare ca simptomatologie, este foarte important sa se faca o diferenta clara intre ele, pentru ca in functie de agentul patogen implicat se stabileste tratamentul potrivit.

In general, simptomele pneumoniei virale sunt mai usoare, iar starea pacientilor incepe se imbunatateasca de la sine dupa 7-10 zile, pentru ca in decurs de 3-4 saptamani boala sa se vindece complet fara niciun fel de tratament. Trebuie precizat insa si faptul ca in perioada de manifestare a bolii creste riscul ca pacientii sa dezvolte si o infectie bacteriana, astfel ca formei virale a pneumoniei i se va adauga si o forma bacteriana.

De cealalta parte, daca simptomele sunt mai severe si nu dau semne de ameliorare dupa primele zile, e posibil ca boala sa fie de natura bacteriana.

O diferentiere clara poate fi facuta insa cu ajutorul investigatiilor medicale, analizele de laborator si investigatiile imagistice fiind foarte elocvente in acest sens.

Pe langa analizele de sange obisnuite, pot fi necesare si alte teste, precum analiza probelor de sputa, teste pentru identificarea anticorpilor specifici sau teste de antigen.

In ceea ce priveste investigatiile imagistice, acestea constau in primul rand in radiografia toracica, ce poate oferi indicii importante medicului pneumolog despre natura infectiei pulmonare. Pentru o imagine mai detaliata a plamanilor, medicul poate recomanda o investigatie mai complexa, cum ar fi tomografia computerizata.

Un alt indiciu poate sa fie si raspunsul la tratament. De regula, in formele usoare nu se administreaza medicatie, pentru ca boala se amelioreaza si se vindeca de la sine. Daca simptomele sunt severe, se administreaza tratament cu antibiotice – medicamente recomandate in tratarea infectiilor bacteriene. Daca simptomele pneumoniei se amelioreaza dupa inceperea tratamentului, acesta este un indiciu clar ca boala este de natura bacteriana. In cazul in care nu se constata nicio ameliorare, este recomandata intreruperea tratamentului si efectuarea unor investigatii mai amanuntite, pentru a se stabili cauza exacta a bolii.