Pneumonie de aspiratie – cat de grava este, diagnostic, preventie si tratament

Pneumonie de aspiratie – cat de grava este, diagnostic, preventie si tratament Pneumonie de aspiratie – cat de grava este, diagnostic, preventie si tratament

Ultima actualizare: 4 noiembrie 2024

Pneumonie de aspiratie se numeste o infectie pulmonara cauzata de patrunderea accidentala a substantelor straine in tractul respirator inferior, mai ales in bronhii si alveole. Aceste substante pot include alimente, lichide, saliva sau secretii nazofaringiene, iar patrunderea lor in plamani poate duce la inflamatie si infectie. Spre deosebire de alte tipuri de pneumonie, care sunt de obicei provocate de bacterii, virusuri sau fungi care se raspandesc prin aer sau prin cai respiratorii, o pneumonie de aspiratie apare in urma unui mecanism specific: inhalarea accidentala a unor substante ce nu ar trebui sa ajunga in plamani.


Diferentele fata de alte tipuri de pneumonie

Pneumonia de aspiratie difera de alte tipuri de pneumonie prin cauza mecanismului de aparitie. Alte tipuri de pneumonie, cum ar fi pneumonia bacteriana, virala sau fungica, sunt cauzate de agenti patogeni care infecteaza tesuturile pulmonare in urma inhalarii microbilor din aer sau prin raspandirea infectiilor de la alte parti ale corpului. In schimb, o pneumonie de aspiratie apare cand continutul gastroesofagian sau saliva patrund in plamani, declansand o reactie inflamatorie. Astfel, tipul de pneumonie numit pneumonie de aspiratie este adesea asociat cu o combinatie de inflamatie chimica (din cauza aciditatii sucului gastric) si infectie secundara, deoarece bacteriile prezente in lichidele aspirate pot provoca infectii.

Cum se produce o pneumonie de aspiratie

O pneumonie de aspiratie se dezvolta cand reflexele de protectie ale cailor respiratorii – cum ar fi reflexul de inghitire si reflexul de tuse – sunt compromise sau ineficiente. In mod normal, aceste reflexe impiedica alimentele, saliva si alte substante sa patrunda in trahee si plamani. Cand mecanismele de protectie sunt slabite sau daca o persoana inhaleaza accidental aceste substante, acestea pot ajunge in caile respiratorii inferioare si se pot acumula in plamani.

Cand continutul gastric ajunge in plamani, aciditatea acestuia provoaca iritatii severe si inflamatii ale tesutului pulmonar. Acest lucru determina o reactie inflamatorie intensa si produce distrugerea localizata a tesutului alveolar. In plus, bacteriile prezente in continutul aspirat pot duce la suprainfectarea zonei, transformand iritatia chimica intr-o infectie bacteriana.

Cauzele si factorii de risc pentru pneumonia de aspiratie

Exista mai multe cauze si factori de risc care pot predispune o persoana la pneumonie de aspiratie.

  • Tulburari de deglutitie

Persoanele cu disfagie (dificultati de inghitire), care pot fi cauzate de boli neurologice precum boala Parkinson, scleroza laterala amiotrofica sau accident vascular cerebral, prezinta un risc crescut de pneumonie de aspiratie, deoarece nu pot inghiti corect alimentele sau lichidele.

  • Starea de inconstienta

Pacientii care sunt sub anestezie generala, cei aflati in coma sau cei care sufera de intoxicatie cu alcool sau alte substante pot aspira continut gastric in plamani, din cauza relaxarii musculaturii si lipsei reflexelor de protectie.

  • Refluxul gastroesofagian

Refluxul cronic, in care sucurile gastrice se ridica in esofag si faringe, creste riscul de aspiratie, in special in timpul somnului, cand musculatura cailor respiratorii este mai relaxata.

  • Boli pulmonare cronice si alte afectiuni

Pacientii cu boli respiratorii cronice, cum ar fi BPOC (bronhopneumopatia obstructiva cronica) sau emfizemul, au un risc mai mare de pneumonie de aspiratie, mai ales cand nu reusesc sa elimine eficient, prin tuse, substantele aspirate.

  • Utilizarea tuburilor nazogastrice

Pacientii care necesita hranire prin tuburi nazogastrice sau endotraheale sunt expusi unui risc crescut de pneumonie de aspiratie, deoarece pot sa nu aiba reflexele de protectie necesare pentru a preveni patrunderea continutului gastric in caile respiratorii.

  • Complicatiile pneumoniei de aspiratie

Pneumonia de aspiratie poate duce la complicatii grave, in functie de severitatea inflamatiei si de tipul materialului aspirat. Acestea pot include abces pulmonar, bronsiectazie, insuficienta respiratorie acuta si sepsis. In plus, la pacientii cu afectiuni pulmonare preexistente, diagnosticul de pneumonie de aspiratie poate agrava simptomele si poate compromite si mai mult functia respiratorie.

Simptome                                                 

O pneumonie de aspiratie prezinta simptome care variaza in functie de severitatea si cantitatea substantelor aspirate in plamani, precum si de starea generala de sanatate a pacientului. Printre simptomele principale se numara:

  • tusea persistenta: aceasta este unul dintre primele semne de pneumonie de aspiratie, deoarece corpul incearca sa elimine particulele straine din caile respiratorii. Tusea poate fi uscata sau productiva, cu expectoratie purulenta (mucus galben sau verzui) daca s-a instalat o infectie.
  • dificultatile respiratorii (dispnee): pacientii cu pneumonie de aspiratie pot experimenta dificultati respiratorii, iar respiratia poate deveni rapida si superficiala din cauza inflamatiei si a iritatiei tesutului pulmonar;
  • febra si frisoanele: pe masura ce infectia progreseaza, febra este un simptom obisnuit in caz de pneumonie de aspiratie. Febra poate fi insotita de frisoane si transpiratii abundente.
  • durerea toracica: in general, durerea este resimtita in piept, mai ales la respiratii profunde sau la tuse, din cauza iritatiei mucoasei plamanilor;
  • respiratia urat mirositoare: aceasta este o caracteristica specifica la pacientii cu pneumonie de aspiratie, cauzata de prezenta bacteriilor anaerobe din substantele aspirate, cum ar fi cele din gura sau tractul digestiv;
  • oboseala si slabiciunea: din cauza efortului de a respira si a febrei, pacientii cu pneumonie de aspiratie se pot simti slabiti si lipsiti de energie;
  • cianoza: in cazurile severe, se poate observa o tenta albastruie a buzelor si degetelor (cianoza), la pacientii cu pneumonie de aspiratie cauzata de nivelurile scazute de oxigen in sange;
  • confuzia sau somnolenta: in special la persoanele in varsta cu suspiciune de pneumonie de aspiratie se pot observa stari de confuzie sau somnolenta, un semn al unei posibile insuficiente de oxigen la nivel cerebral.

Aceste simptome pot varia ca intensitate, iar uneori diagnosticul de pneumonie de aspiratie se pune destul de greu, deoarece se manifesta prin semne usoare care sunt confundate cu o infectie respiratorie minora. Totusi, daca simptomele persista sau se agraveaza, este importanta evaluarea medicala rapida pentru a preveni complicatiile.

Diagnostic

Diagnosticul de pneumonie de aspiratie se pune printr-o evaluare clinica atenta a pacientului, bazata pe istoricul sau medical si pe simptomele pe care le prezinta. Pentru ca o pneumonie de aspiratie este adesea legata de probleme precum disfagia (dificultati de inghitire), refluxul gastroesofagian sau tulburari neurologice, medicul va pune intrebari detaliate pentru a identifica factorii de risc asociati.

Pentru a confirma diagnosticul de pneumonie de aspiratie, medicul poate folosi mai multe metode imagistice. Prima alegere este, de obicei, radiografia toracica, deoarece aceasta poate arata zone de inflamatie sau de consolidare pulmonara in lobii inferiori ai plamanilor, unde substantele aspirate tind sa se acumuleze din cauza gravitatiei. Daca radiografia nu ofera suficiente informatii sau daca este nevoie de o imagine mai detaliata, se poate realiza o tomografie computerizata. CT-ul permite o vizualizare mai clara a plamanilor si poate ajuta la diferentierea pneumoniei de aspiratie de alte afectiuni pulmonare, precum abcesul pulmonar sau bronsiectazia.

In anumite cazuri, medicul poate solicita si o bronhoscopie, o procedura prin care se introduce un tub subtire, flexibil, dotat cu o camera, in caile respiratorii ale pacientului. Aceasta permite vizualizarea directa a traheei si bronhiilor si poate ajuta la identificarea semnelor de inflamatie sau a particulelor aspirate in plamani. In plus, bronhoscopia permite colectarea unor probe din secretiile pulmonare, care pot fi analizate microbiologic pentru a determina ce tip de bacterii sau alti agenti patogeni sunt implicati, daca exista o infectie secundara.

Pneumonie de aspiratie, metode de tratament

Dupa stabilirea diagnosticului, tratamentul pneumoniei de aspiratie se bazeaza pe doua obiective principale: tratarea infectiei bacteriene si prevenirea complicatiilor respiratorii.

  • Antibioticele

In multe cazuri, dupa o pneumonie de aspiratie urmeaza o infectie bacteriana, deoarece bacteriile din gura sau tractul digestiv sunt aspirate impreuna cu alimentele sau lichidele. Tratamentul antibiotic este esential pentru a combate aceasta infectie. Medicul va alege antibiotice cu spectru larg, capabile sa combata bacteriile anaerobe (care se dezvolta in lipsa oxigenului si se gasesc frecvent in gura si tractul digestiv). Odata ce culturile bacteriene si testele de sensibilitate sunt disponibile, tratamentul pentru pneumonie de aspiratie poate fi ajustat pentru a fi mai eficient impotriva bacteriilor specifice identificate.

  • Masuri de suport respirator

In cazurile severe, o pneumonie de aspiratie poate compromite functia respiratorie, iar pacientul poate necesita masuri suplimentare de sustinere. Oxigenoterapia este frecvent utilizata pentru a creste nivelul de oxigen din sange. In cazurile extreme, daca pacientul cu pneumonie de aspiratie are dificultati severe de respiratie si saturatia de oxigen este foarte scazuta, poate fi necesara ventilarea mecanica, adica asistarea respiratiei cu ajutorul unui ventilator. Aceasta permite plamanilor sa se odihneasca si sa se refaca, prevenind insuficienta respiratorie acuta.

Tratamentul complicatiilor si prevenirea recurentelor

IN caz de pneumonie de aspiratie, daca pacientul are o problema de deglutitie sau reflux gastroesofagian, se vor lua masuri pentru a reduce riscul de recidiva. In acest scop, pot fi recomandate consulturi suplimentare cu un specialist ORL sau cu un gastroenterolog. In cazul persoanelor cu disfagie, terapia logopedica poate ajuta la imbunatatirea functiei de inghitire, iar medicamentele pentru controlul acidului gastric, cum ar fi inhibitoarele de pompa de protoni, pot fi utile in cazul refluxului gastroesofagian.

In plus, pozitia pacientului cu pneumonie de aspiratie poate avea un impact asupra cresterii riscului de aspiratie. Acestia pot fi sfatuiti sa doarma intr-o pozitie usor inclinata, pentru a reduce riscul ca alimentele sau secretiile sa ajunga in plamani.

Diagnosticul de pneumonie de aspiratie si apoi tratamentul necesita o abordare personalizata, care sa includa atat gestionarea infectiei, cat si reducerea riscului de complicatii si de episoade recurente.

 

Surse:

https://www.msdmanuals.com/fr/professional/troubles-pulmonaires/pneumonie/pneumopathie-et-pneumonie-d-inhalation

https://www.poumon.ca/causes-7

https://ressourcessante.salutbonjour.ca/condition/getcondition/pneumoniepneumonie