Ochi umflati si durerosi: ar putea fi vorba despre trahom? Care este tratamentul

2025-01-08 18:34:54 2025-01-09 16:04:52 Ochi umflati si durerosi: ar putea fi vorba despre trahom? Care este tratamentul

Catena

Ultima actualizare: 9 ianuarie 2025

Ochii dumneavoastra sunt umflati, simtiti mancarime si au devenit durerosi... Ar putea fi vorba despre trahom? Trahomul este principala cauza de orbire infectioasa in lume. Infectia se transmite prin contact direct sau indirect cu secretiile oculare sau nazale ale persoanelor infectate, in special ale copiilor mici, care constituie principalul rezervor al infectiei. De asemenea, este transmisa de anumite specii de muste care au fost in contact cu ochii sau nasul persoanelor infectate.

Cuprins

1. Informatii esentiale

2. Ce este trahomul?

3. Etapele si simptomele trahomului:

4. Factori de risc

5. Diagnosticul de trahom

6. Tratamentul trahomului

7. Importanta tratamentului si prevenirii:

8. Raspandirea trahomului in prezent:

Informatii esentiale

Trahomul este o boala infectioasa a ochilor cauzata de bacteria Chlamydia trachomatis.
Aceasta boala este o problema de sanatate publica in 38 de tari, cauzand orbire sau deficiente de vedere la aproximativ 1,9 milioane de persoane.
Orbirea cauzata de trahom este ireversibila.
Conform datelor din aprilie 2024, 103 milioane de persoane traiesc in zone in care trahomul este endemic, fiind expuse riscului de orbire.
Infectia se transmite prin contact (maini, haine, asternuturi) si prin muste care au intrat in contact cu secretiile oculare sau nazale ale persoanelor infectate. Episoadele repetate pe parcursul mai multor ani determina intoarcerea genelor spre interior, afectand globul ocular si provocand durere si disconfort, precum si leziuni permanente ale corneei.
In 2023, 130.746 de persoane au primit tratament chirurgical pentru un stadiu avansat al bolii si 32,9 milioane de persoane au fost tratate cu antibiotice. Acoperirea cu antibiotice la nivel mondial a ajuns la 29% in 2023.

Ce este trahomul?

Trahomul este cauzat de o infectie bacteriana a ochiului. Bacteria Chlamydia trachomatis se transmite prin contactul cu ochii si nasul persoanelor infectate. Infectia se transmite cu usurinta prin contactul cu mainile sau hainele unei persoane infectate sau prin muste. Copiii sunt expusi in special riscului, deoarece petrec mult timp in aer liber. Infectiile repetate pot duce la deformarea pleoapei, provocand frecarea dureroasa si inconfortabila a genelor pe suprafata ochiului si leziuni permanente ale corneei. Acest lucru este mai frecvent in grupele de varsta mai inaintate si duce la orbire ireversibila. Pentru a combate trahomul, OMS recomanda strategia CHANCE (chirurgie, antibiotice, curatarea fetei si schimbarea mediului), care consta in interventii multiple menite sa reduca transmiterea, sa trateze infectiile si sa corecteze sechelele.

Simptomele trahomului pot varia in functie de stadiul bolii si severitatea infectiei. Iata o descriere detaliata a simptomelor si etapelor bolii:

Etapele si simptomele trahomului:

1. Etapa initiala (trahom incipient):

inflamatie usoara a conjunctivei (membrana care acopera partea interioara a pleoapelor si globul ocular);
roseata a ochilor;
disconfort sau mancarime la nivelul ochilor;
secretii oculare apoase sau mucoase (care pot fi lipicioase dimineata);
sensibilitate la lumina (fotofobie);
in aceasta etapa, simptomele pot fi usor confundate cu conjunctivita obisnuita.

2. Etapa avansata (trahom activ):

inflamatie severa, cu umflarea pleoapelor;
aparitia foliculilor mici (mici umflaturi asemanatoare veziculelor) pe partea interioara a pleoapelor;
cresterea secretiilor oculare purulente;
senzatie de nisip sau corp strain in ochi;
disconfort crescut si vedere incetosata temporar.

3. Etapa cicatriciala:

cicatrizarea conjunctivei ca urmare a infectiilor recurente;
retractia pleoapelor (entropion), ceea ce face ca genele sa se intoarca spre interior;
frecarea genelor pe suprafata corneei (trichiazis), cauzand dureri severe si disconfort;
deteriorarea progresiva a corneei, cu aparitia opacitatilor corneene.

4. Etapa avansata de orbire:

pierderea vederii din cauza opacifierii corneene;
inflamatii cronice si deteriorari ireversibile ale structurilor oculare.

Alte simptome asociate:

ganglioni limfatici mariti in zona gatului sau fetei, in cazuri severe;
uscaciune oculara progresiva datorita afectarii glandelor lacrimale;
in unele cazuri, pot aparea dureri de cap din cauza tensiunii oculare.

Factori de risc

Este mai frecvent intalnit in zonele rurale, unde conditiile de igiena sunt precare.

Copiii sunt mai predispusi la infectia initiala, dar boala afecteaza mai ales adultii, care pot dezvolta complicatii severe dupa infectii repetate.

Se transmite prin contact direct cu secretiile oculare sau nazale ale persoanelor infectate, prin muste sau prin obiecte contaminate (prosoape, batiste).

Diagnosticul de trahom

Diagnosticarea trahomului implica o combinatie de metode clinice si de laborator pentru a confirma prezenta bolii si stadiul acesteia. Deoarece trahomul este o boala infectioasa cronica cauzata de Chlamydia trachomatis, procesul de diagnostic include evaluarea simptomelor, examinarea ochiului si teste microbiologice.

1. Istoricul medical si evaluarea simptomelor:

Simptome raportate: medicul intreaba pacientul despre simptome precum roseata a ochilor, secretii oculare, mancarime, senzatie de corp strain, sensibilitate la lumina sau vedere incetosata.
Istoric epidemiologic: se investigheaza daca pacientul traieste sau a trait in zone endemice pentru trahom, unde conditiile de igiena sunt precare, sau daca a intrat in contact cu persoane infectate.

2. Examinarea clinica a ochiului:

Diagnosticarea clinica a trahomului se bazeaza pe criteriile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), care identifica stadiile bolii printr-o evaluare directa a pleoapelor si corneei:

3. Teste de laborator:

Pentru confirmarea infectiei cu Chlamydia trachomatis, se pot efectua teste microbiologice:

testarea PCR (reactia de polimerizare in lant);
teste de imunofluorescenta directa (DIF);
culturi bacteriene.

4. Diagnosticul diferential:

Medicul trebuie sa excluda alte afectiuni oculare cu simptome similare, cum ar fi:

conjunctivita bacteriana sau virala;
cheratita (inflamatia corneei);
sindromul de ochi uscat;
alergii oculare.

5. Screening comunitar (in zone endemice)

6. Diagnosticul complicatiilor:

trichiazis: examinare directa pentru detectarea genelor care freaca corneea.
opacitate corneana: evaluare prin biomicroscopie, pentru a determina severitatea pierderii vederii.

Tratamentul trahomului

Trahomul este tratat printr-o combinatie de metode medicamentoase si chirurgicale, in functie de stadiul bolii. Strategia de tratament este adesea ghidata de initiativa OMS denumita SAFE, care include patru componente esentiale:

1. Antibiotice (S – Surgery, A – Antibiotics)

Antibioticele sunt utilizate pentru a elimina infectia activa cauzata de Chlamydia trachomatis.

2. Chirurgia (S – Surgery)

Scop: tratarea complicatiilor severe, cum ar fi trichiazisul (genele intoarse spre interior) si prevenirea pierderii vederii.

Proceduri chirurgicale:

rotirea pleoapelor (procedura bilaminara): corecteaza entropionul (rasucirea pleoapelor);
epilatia genelor: este temporara si folosita in cazuri acute pentru a reduce durerea cauzata de genele care freaca corneea;
transplant de cornee: in cazuri avansate, daca opacitatea corneana a afectat sever vederea.

3. Imbunatatirea igienei si a mediului (F – Facial cleanliness, E – Environmental improvement)

Spalarea fetei: este esentiala pentru a reduce numarul bacteriilor din jurul ochilor si pentru a preveni transmiterea bolii.
Reducerea riscului de transmitere prin promovarea spalarii fetei si a igienei corporale. Este important in comunitatile rurale unde insectele joaca un rol in raspandirea bolii.
Managementul deseurilor: eliminarea adecvata a deseurilor umane reduce sursele de atractie pentru muste.

4. Tratamentul complicatiilor

Inflamatia severa: se trateaza prin aplicarea locala a unguentelor antibiotice si antiinflamatorii.
Durerea si disconfortul: se folosesc lacrimi artificiale sau lubrifianti pentru a reduce simptomele de uscaciune oculara.
Monitorizare periodica: persoanele tratate trebuie supravegheate pentru a preveni recurenta bolii si complicatiile ulterioare.

Importanta tratamentului si prevenirii:

Tratamentul precoce si interventiile chirurgicale adecvate pot preveni complicatiile grave, cum ar fi orbirea. Programele de sanatate publica care se concentreaza pe igiena, educatie si distribuirea de antibiotice sunt esentiale pentru reducerea poverii trahomului la nivel global.

Trahomul este acum o problema din ce in ce mai controlata, datorita eforturilor globale concertate. Totusi, in comunitatile cele mai izolate si sarace, boala ramane o cauza importanta de suferinta si orbire, iar eliminarea completa necesita investitii continue in preventie, educatie si tratament.

Raspandirea trahomului in prezent:

1. Prevalenta globala:

Trahomul este principala cauza infectioasa de orbire prevenibila la nivel mondial.

Boala afecteaza predominant regiunile cu resurse limitate, unde conditiile de igiena sunt precare.

Zone endemice: Africa Subsahariana este cea mai afectata regiune, in special in tari precum Etiopia, Sudan, Niger si Mali. Alte regiuni endemice includ parti din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est, Pacificul de Sud si unele zone izolate din America Latina.