Melanom malign: ce este, semne si simptome, tratament si preventie

Melanomul malign este o forma de cancer de piele cu originea in melanocite, celule implicate in sinteza melaninei, care se gasesc in stratul profund al epidermei sau in alunitele superficiale. Desi diagnosticul de melanom malign reprezinta doar 1-2% dintre cancerele de piele, acesta se face responsabil de majoritatea deceselor cauzate de cancerul de piele, avand o rata ridicata de metastazare daca nu este diagnosticat si tratat in timp util. De asemenea, se observa si faptul ca numarul cazurilor de melanom malign este in continua crestere, fiind de aproximativ 20 de ori mai frecvent in randul populatiei cu pielea deschisa la culoare (fototipul Fitzpatrick I sau II).

Ce este melanomul malign?

Prin melanom malign intelegem o forma de cancer cutanat agresiv, care se dezvolta din celulele numite melanocite – celule care se gasesc in stratul bazal al epidermei, dar si in alunitele de pe suprafata pielii –, responsabile pentru producerea de melanina (pigmentul pielii). Exista si alte tipuri de cancer de piele, cum ar fi carcinomul bazocelular sau carcinomul spinocelular, insa se observa ca melanomul malign are un potential crescut de metastazare, afectand rapid ganglionii limfatici si organele interne (in special ficatul si plamanii). Din acest motiv, diagnosticul rapid si tratamentul tintit sunt absolut esentiale pentru a asigura un prognostic cat mai favorabil.

Tipuri de melanom malign

Clinic, se pot diferentia mai multe tipuri de melanom malign, fiecare cu caracteristici specifice si prognostic dependent, de cele mai multe ori, de stadiu:

Melanom malign superficial

• Cel mai frecvent tip (70% dintre cazuri);
• Apare predominant pe trunchi la barbati si pe membrele inferioare la femei;
• Evolueaza lent, cu o faza initiala de crestere orizontala si extindere la nivelul epidermei.

Melanom malign nodular

• Al doilea cel mai frecvent tip (15-20% din cazuri);
• Creste rapid si invadeaza progresiv dermul, inca din stadiile timpurii;
• Se prezinta ca o leziune iesita in relieful pielii, pigmentata sau amelanotica (fara pigment).

Melanom malign acral

• Este relativ rar, dar mai frecvent la persoanele cu pielea inchisa la culoare;
• Apare in zone care, de obicei, nu sunt afectate de cancer: palme, talpi, chiar sub unghii.

Melanom malign lentiginos

• Apare in special la persoanele varstnice, in zonele expuse la soare (fata, gat, brate, decolteu, spate, scalp);
• Are evolutie lenta, cu crestere predominant orizontala.

Melanom malign – cauze si factori de risc

La baza aparitiei unui melanom malign stau mutatiile genetice. Insa, la randul lor, acestea sunt favorizate de mai multi factori, cum ar fi:

Expunerea la radiatiile ultraviolete

• Expunerea la soare fara protectie adecvata;
• Arsurile solare severe, in special in copilarie;
• Bronzul artificial si expunerea la alte surse artificiale de ultraviolete.

Caracteristici individuale

• Pielea deschisa la culoare, parul roscat sau blond, ochii albastri;
• Prezenta pistruilor, a multor alunite, incapacitatea de a obtine un bronz natural sau artificial;
• Nervii atipici (nevi displazici) au un risc mare de transformare maligna;
• Prezenta alunitelor multiple;
• Varsta de peste 50 de ani si prezenta alunitelor multiple.

Istoricul familial de melanom malign si mutatiile genetice

• Persoanele cu rude de gradul I afectate au un risc de 2-3 ori mai mare;
• Mutatiile genelor CDKN2A si BRAF sunt frecvent implicate in aparitia melanomului. Alte gene implicate sunt: CDK4, MC1R;
• Nervii atipici (nevi displazici) au un risc mare de transformare maligna.

Melanom malign – simptome si manifestari

Simptomele de melanom malign pot fi usor recunoscute prin modificarile unei alunite care deja exista sau aparitia unei noi leziuni pigmentare. Criteriile ABCDE sunt eficiente in identificarea unui melanom malign:

• A (asimetrie): jumatatile leziunii nu sunt identice;
• B (borduri): margini neregulate, leziunile nefiind delimitate clar de restul pielii sanatoase;
• C (culoare): culoarea este uniforma (negru, maro, rosu, albastru);
• D (diametru): de obicei, leziunile cu potential canceros au peste 6 milimetri;
• E (evolutie): in timp, leziunea isi modifica caracteristicile (culoare, dimensiune).

Alte semne de alarma care ar putea indica un melanom malign includ mancarimea, sangerarea spontana, ulceratia sau inflamatia in jurul leziunii.

Diagnosticul de melanom malign

Orice astfel de modificare la nivelul unei alunite sau altei leziuni cutanate ar trebui sa trimita o persoana la medicul dermatolog. Suspiciunea unui potential melanom malign este pusa, initial, pe seama modificarilor conform regulii ABCDE. Diagnosticul de certitudine, insa, implica:

• examinarea clinica dermatoscopica (dermatoscopia), care evidentiaza structuri pigmentare atipice si modele vasculare anormale;
• biopsia excizionala, care reprezinta standardul pentru confirmarea diagnosticului. In egala masura, se analizeaza grosimea tumorii (indicele Breslow) si prezenta ulcerarii;

Examinarile imagistice pot fi necesare pentru a evalua eventualele metastaze regionale (printr-o ecografie ganglionara), iar investigatiile mai sensibile (CT, RMN, PET-CT) se folosesc pentru stadializarea diagnosticului de melanom malign si identificarea metastazelor sistemice.

Melanom malign – stadii si evolutie

Stadializarea unui melanom malign se face conform sistemului AJCC, dupa cum urmeaza:

• stadiul 0: melanom in situ (fara invazie), superficial, 100% vindecabil;
• stadiul IA sau IB: tumora localizata, cu grosime variabila, doar la nivelul pielii, asadar fara metastazare de organ sau metastaze ganglionare;
• stadiul IIA, IIB si IIC: depinde de grosimea tumorii localizate. Nu exista metastazare si, de asemenea, nici afectarea ganglionului santinela (care dreneaza lichidul limfatic provenit de la tumora);
• stadiul IIIA, IIIB si IIIC: defineste raspandirea catre ganglionii limfatici din vecinatate. Se stadializeaza A-C in functie de dimensiunea tumorii;
• stadiul IV: in acest stadiu, un melanom malign formeaza metastaze, deseori la plamani, la ficat sau chiar la nivelul creierului.

Tratament melanom malign

Tratamentul in caz de melanom malign este unul foarte agresiv, intrucat acest tip de cancer, de asemenea, are un potential semnificativ de metastazare. Protocolul terapeutic include:

Tratament chirurgical

• Excizie chirurgicala a leziunilor canceroase, cu margini de siguranta (adica excizia este mai mare decat leziunea in sine);
• Disectie ganglionara, in cazul in care exista metastaze limfatice.

Imunoterapie si terapii tintite

• Inhibitori BRAF (vemurafenib, dabrafenib);
• Inhibitori MEK (trametinib, cobimetinib);
• Inhibitori ai punctelor de control imun (nivolumab, pembrolizumab).

Chimioterapie si radioterapie

• Sunt indicate doar in cazurile avansate sau cand deja exista metastaze.

Eficienta tratamentului este cu atat mai mare cu cat cancerul este diagnosticat mai rapid. Pe de alta parte, depinde si de alte variabile, cum ar fi varsta pacientului, comorbiditatile asociate sau raspunsul general la alternativele terapeutice.

Melanom malign – prognostic si sanse de vindecare

In general, aproximativ 80% dintre persoane sunt diagnosticate cu melanom malign in stadiul I, localizat, insemnand ca procesul malign nu s-a raspandit in ganglioni sau in alte organe. Prin urmare, tratamentul este unul mult mai usor, deseori de succes. Prognosticul scade atunci cand cancerul se extinde in zonele din apropiere (ganglionii limfatici) sau spre alte organe:

• stadiul I-II: supravietuire la 5 ani >90%;
• stadiul III: supravietuire la 5 ani 30-60%;
• stadiul IV: supravietuire la 5 ani <20%.

Factorii de prognostic negativ includ ulceratiile tumorale, varsta inaintata, indicele Breslow de peste 4 milimetri si metastazarea viscerala, de obicei la plamani si ficat, in stadiul IV.

Melanom malign – sfaturi pentru preventie

Pentru a reduce riscul de melanom malign, se recomanda urmatoarele:

• aplicarea de crema cu factor de protectie solara SPF 50+, in special in zilele insorite. Ideal, pe de alta parte, este ca o astfel de crema sa se aplice tot timpul anului. Se recomanda ca in zilele foarte insorite sa se desfasoare activitati in aer liber;
• limitarea sedintelor la solar;
• purtarea de articole vestimentare care acopera pielea, lejere si respirabile, in culori deschise si confectionate din materiale naturale. Se recomanda purtarea palariilor cu boruri largi, dar si a umbrelelor de soare;
• persoanele cu multe alunite ar trebui sa isi faca periodic un control dermatologic in vederea inspectarii acestora. Exista alunite care, desi prezinta modificari potential canceroase, sunt greu vizibile cu ochiul liber;
• bineinteles, se recomanda si autoexaminarea periodica, o data pe luna, a alunitelor proprii, conform regulii ABCDE.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470409/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459367/

https://www.mdpi.com/2072-6694/16/12/2262

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4113154/

https://www.macmillan.org.uk/cancer-information-and-support/melanoma

https://www.cancer.org.au/cancer-information/types-of-cancer/melanoma

https://www.skincancer.org/skin-cancer-information/melanoma/