Maselarita, o planta medicinala cu numeroase proprietati terapeutice

Maselarita (denumirea stiintifica Hyoscianum niger) este o planta din familia Solanaceae. Din aceeasi familie face parte si cartoful. Originara din Asia si sudul Europei, planta este raspandita pe intreg teritoriul european, iar in tara noastra creste sporadic in locuri necultivate. Specia are un miros destul de neplacut, atinge o inaltime de aproximativ 90 de centimetri. Florile prezinta pe suprafata petalelor diviziuni asemanatoare unor vinisoare si au culoare galbuie. Infloreste in timpul verii, in lunile iunie-august, iar cand se usuca formeaza o capsula plina cu seminte negre. Chiar daca se foloseste des in medicina traditionala, este considerata o specie potential toxica.

Ce este maselarita?

Maselarita este una dintre cele mai comune plante medicinale care poate provoca intoxicatii si reactii adverse, desi prezinta si importante proprietati terapeutice. Din acest motiv, preparatele pe baza de maselarita nu trebuie administrate decat sub supravegherea si la indicatiile specifice ale medicului specialist. Intoxicatia cu plante otravitoare ajunge rareori sa fie grava, insa are o capacitate letala mai ales in randul copiilor. Acesta este si un motiv pentru care preparatele pe baza de maselarita (cunoscuta si drept ciumasa, nebunarita) nu ar trebui folosite de catre copii, mai ales de catre cei cu varsta sub 10 ani. Nu se recomanda administrarea in timpul alaptarii.

Maselarita, beneficii si proprietati terapeutice

In ciuda faptului ca este considerata o „planta otravitoare”, administrata in cantitatile adecvate si in contexte medicale specifice, poate avea importante proprietati terapeutice. Maselarita este folosita de secole intregi in medicina traditionala, ca urmare a efectelor benefice pe care le are asupra starii de sanatate si ameliorarii simptomelor anumitor afectiuni. De exemplu, maselarita prezinta proprietati cum ar fi:

• Proprietati sedative;
• Proprietati antispastice;
• Proprietati antinevralgice;
• Proprietati analgezice;
• Proprietati diuretice;
• Proprietati antiinflamatoare.

Este important de retinut, totusi, ca maselarita nu este folosita ca atare in medicina traditionala, ci sub forma de alcaloizi (cu proprietati terapeutice) formulati in diferite forme farmaceutice si extracte standardizate, astfel incat riscul asociat toxicitatii este semnificativ redus. Insa, pentru ca aceasta planta creste sporadic si in tara noastra, poate fi recoltata si folosita in mod inadecvat, ceea ce creste riscul de intoxicatie si otravire. In continuare, vor fi prezentate posibile beneficii pe care administrarea de maselarita, sub diferite forme, o poate avea.

Efecte antiinflamatoare

Administrarea interna sau externa de maselarita ajuta la combaterea si reducerea inflamatiilor, cum ar fi cele din artrita sau inflamatiile pielii. Acest lucru se datoreaza antioxidantilor pe care planta ii contine, compusi cu rol in neutralizarea speciilor reactive de oxigen si azot. Astfel de compusi sunt implicati in mentinerea inflamatiei si cronicizarea acesteia.

Efecte sedative si antispasmodice

Maselarita are efecte sedative, de inducere a relaxarii, combatere a anxietatii si depresiei, prin continutul ridicat in hioscina, un alcaloid din planta. De exemplu, se foloseste drept alternativa de tratament in boala Parkinson, fiind cunoscut ca reduce tremurul asociat, rigiditatea, precum si in delirum tremens, o stare severa de delir, halucinatii severe, tremuraturi. Aceste efecte sunt in stransa dependenta de doza administrata, insa nu ar trebui sa se exagereze. Deoarece prezinta actiune antispasmodica, se utilizeaza si in tratarea si ameliorarea convulsiilor, crizelor specifice epilepsiei, insa doar la stricta recomandare a medicului specialist.

Promoveaza expectoratia

Consumul de maselarita promoveaza expectoratia si curata caile respiratorii. Se dovedeste a fi benefic in infectii ale tractului respirator superior, astm, tuse iritativa, sub forma de infuzie sau decoct. Spre exemplu, frunzele de maselarita intra in compozitia tigarilor antiasmatice.

Amelioreaza simptomele gastrointestinale

Se considera ca maselarita, ca urmare a efectelor de relaxare a musculaturii netede, poate ajuta si la gestionarea afectiunilor gastrointestinale, simptomelor de indigestie, spasmelor si colicilor biliare.

Eficient in tratarea insomniei

Infuziile sau tincturile de maselarita au efecte calmante, sedative si usor narcotice, inducand o stare de liniste si relaxare. Drept urmare, se folosesc pentru a reduce simptomele anxietatii sau stresului cronic, cum ar fi insomnia. Conform unor studii, persoanele care folosit aceasta planta sub forma de infuzie au reusit sa doarma nu doar mai mult, ci sa aiba un somn mult mai placut. Administrarea acestei plante reduce si starile de agitatie, nervozitate si irascibilitate.

Eficient in tratarea parodontozei

Gargara cu decoct de maselarita se considera a fi un remediu naturist eficient pentru tratarea si ameliorarea simptomelor parodontozei. Se recomanda ca gargara sa se faca in fiecare dimineata timp de o saptamana, avandu-se grija ca decoctul sa nu fie inghitit. Dupa cum am mentionat si trebuie reamintit, maselarita este o planta cu potential toxic, otravitoare.

Efecte antinevralgice si analgezice

Maselarita, administrata sub diferite forme, poate fi eficienta in ameliorarea durerii asociate cu mai multe patologii, cum ar fi nevrozele, nevralgia de trigemen, dureri asociate litiazei renale. Extern, se aplica pe piele extract uleios de maselarita si se fac frictiuni pentru a reduce durerea asociata sciaticii, reumatismului. Sub forma de bai locale si decoct, poate fi eficienta in tratarea hemoroizilor externi. Tot extern, sub forma de extract uleios, se poate folosi pentru a ameliora durerea din entorse, contuzii, mastita.

Cum se poate utiliza sau folosi maselarita?

Exista mai multe forme prin care maselarita poate fi utilizata, iar cele mai obisnuite sunt:

Sub forma de tinctura

Se prepara tinctura in raport de 1:10 (spre exemplu, 10 grame de planta maruntita fin in 100 de grame de alcool 70%). Se pune la macerat timp de aproximativ 2 saptamani, se agita periodic, se strecoara si se administreaza maximum 3-5 mililitri de 3 ori pe zi, dupa caz, la recomandarea medicului specialist.

Sub forma de decoct

Se adauga 2-3 lingurite de planta maruntita in 100-150 de mililitri de apa, se lasa la fiert si apoi la racit. Din decoct, se pot face spalaturi locale (pentru hemoroizi) sau gargara (pentru durerile de dinti, parodontoza).

Sub forma de extract uleios

Pentru a obtine extract uleios de maselarita, se iau 10 grame de frunze uscate si maruntite si se amesteca cu 10 mililitri de alcool 70% si 3 grame de amoniac. Ulterior, amestecul este mentinut la temperatura camerei timp de 24 de ore. Se adauga 80 de mililitri de ulei (floarea-soarelui) si se fierbe timp de 3 ore pe baie de apa, intr-un recipient. Se amesteca periodic pentru evaporarea alcoolului si amoniacului. In cele din urma, lichidul obtinut se decanteaza si se separa de frunze. Extractul uleios de maselarita se aplica pe piele.

Sub forma de infuzie

Planta se fierbe intr-o cantitate de apa (fara un raport specific), iar apoi aburii sunt inhalati sub un prosop. Are efect de calmare a tusei iritative, reducere a inflamatiei tractului respirator, fiind eficienta si pentru astm. De obicei, se recomanda ca o lingurita de planta macinata sa fie fiarta in aproximativ 200-300 de mililitri de apa.

Administrarea externa este relativ lipsita de riscuri, dar nu trebuie sa se exagereze. Doar cateva picaturi din extractul uleios se administreaza pe piele si se maseaza. In cazul bailor locale, este recomandata respectarea proportiilor in realizarea decoctului. Maselarita administrata intern in forma de tinctura trebuie sa se faca doar la recomandarea medicului specialist, deoarece planta are potential toxic, administrata in cantitati necorespunzatoare.

Maselarita, contraindicatii

Desi prezinta potentiale proprietati terapeutice, maselarita trebuie administrata cu prudenta, in mod ideal la recomandarea medicului specialist. Nu se recomanda utilizarea acestor preparate cu maselarita la femeile insarcinate sau care alapteaza, la persoanele in varsta cu ateroscleroza si copiii cu varsta sub 10 ani. Persoanele cu tahicardie (accelerarea batailor inimii) ar trebui sa evite utilizarea preparatelor pe baza de maselarita, precum si cele cu diferite forme de glaucom. Ca urmare a toxicitatii, se recomanda ca in timpul manipularii plantei sa se poarte manusi, dar si masca de protectie, iar ulterior sa fie spalate cu atentie partile corpului care au atins planta.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4224707/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8251320/

https://www.rxlist.com/supplements/henbane.htm

https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-82/henbane

https://www.drhomeo.com/medicine/hyoscyamus-niger-homeopathic-medicine-its-use-indications-and-dosage/