Maduva osoasa: rol, functii si afectiuni asociate

Maduva osoasa este un tesut spongios situat in interiorul oaselor mari si late ale corpului. Aceasta este prezenta in aproape fiecare os inca de la nastere si reprezinta aproxmativ 4% din totalul greutatii corporale.

Sistemul osos indeplineste multiple functii esentiale pentru organism. El ofera suport corpului, permite miscarea, contribuie la stocarea grasimilor si ajuta la circulatia corecta a limfei, mentinand astfel echilibrul fluidelor in organism. In plus, joaca un rol important in producerea celulelor sanguine prin maduva osoasa, care contine celule stem capabile sa genereze diferite tipuri de celule.

Tipuri de maduva osoasa:

Maduva osoasa rosie

Aceasta joaca un rol esential in hematopoieza, procesul prin care celulele stem hematopoietice produc celulele sanguine:

• leucocite (globule albe) – responsabile de combaterea infectiilor din corp;

• hematii (globule rosii) – responsabile pentru transportul de oxigen in corp;

• trombocite – responsabile de coagularea sangelui.

Aceste celule parasesc maduva prin vase numite sinusuri. Pe langa productia de celule sanguine, celulele stem hematopoietice se pot transforma si in alte tipuri de celule, precum:

• osteocite – contribuie la regenerarea si la mentinerea tesutului osos;
• condrocite – esentiale pentru formarea cartilajelor;
• celule fibroase – ofera suport si structura diferitelor tesuturi;
• miocite – celule musculare implicate in contractia musculara;
• celule hepatice – esentiale pentru functiile metabolice ale ficatului;
• celule nervoase – joaca un rol important in transmiterea semnalelor prin sistemul nervos.

Datorita versatilitatii lor, celulele stem adulte sunt valoroase in cercetarile medicale si in terapiile regenerative.

Odata cu inaintarea in varsta, maduva osoasa rosie este treptat inlocuita de cea galbena. La adulti, maduva osoasa rosie se gaseste doar in anumite oase, precum craniu, vertebre, stern, coaste, capetele humerusului (osul bratului superior), pelvis, capetele femurului (osul coapsei) si capetele tibiei (osul gambei).

Maduva osoasa galbena

Are functia principala de a depozita grasimi in celule numite adipocite. Aceste rezerve pot fi utilizate drept sursa de energie, la nevoie. De asemenea, contine celule stem mezenchimale, care pot evolua in os, grasime, cartilaj sau muschi. Deoarece maduva osoasa galbena o inlocuieste progresiv pe cea rosie, majoritatea oaselor adulte contin maduva osoasa galbena.

Simptome ale afectiunilor maduvei osoase

Maduva osoasa este esentiala pentru producerea celulelor sanguine, iar disfunctiile acesteia pot duce la diverse afectiuni cauzate de factori genetici sau de mediu. Multe dintre aceste boli afecteaza numarul de celule produse, cauzand simptome comune precum:

• febra – cauzata de un numar scazut de globule albe;
• oboseala si slabiciune – din cauza unui nivel redus de hemoglobina;
• infectii frecvente – din cauza unui sistem imunitar slabit;
• dificultati de respiratie – cauzate de un numar scazut de globule rosii;
• sangerari si vanatai usoare – din cauza unui numar insuficient de trombocite.

Maduva osoasa poate fi testata pentru boli prin analize de sange sau chiar prin prelevarea unei probe, urmata de o biopsie. Tratamentul depinde de tipul si de gravitatea afectiunii si poate implica medicamente, transfuzii de sange sau un transplant de maduva osoasa.

Afectiuni ale maduvei osoase

Afectiunile de insuficienta mostenite ale maduvei osoase se manifesta printr-o hematopoieza ineficienta, cauzata de mutatii genetice care afecteaza celulele stem hematopoietice. Odata cu progresul tehnicilor de diagnostic, s-a descoperit ca diferite gene implicate in diverse functii celulare stau la baza acestor afectiuni.

Cauzele afectiunilor de la nivelul maduvei osoase variaza in functie de mecanismele bolii, incluzand legaturi ADN nerezolvate in anemia Fanconi (FA), scurtarea telomerilor in diskeratoza congenita (DC) si defecte ale ribozomilor in sindromul Shwachman-Diamond (SDS) si anemia Diamond-Blackfan (DBA). In unele dintre aceste afectiuni, pot aparea si manifestari non-hematologice, precum malformatii congenitale, intarzieri in dezvoltare si alte complicatii medicale. De asemenea, majoritatea acestor boli sunt asociate cu un risc crescut de anemie aplastica (AA), sindrom mielodisplazic (MDS) si diverse tipuri de cancer.

Leucemia

Este un tip de cancer care afecteaza maduva osoasa si sistemul limfatic. Celulele albe se inmultesc rapid si inlocuiesc celulele sanatoase din maduva osoasa. Se clasifica in forme acute si cronice, in functie de viteza de progresie.

Anemia aplastica

Maduva osoasa nu produce suficiente celule rosii din cauza deteriorarii celulelor stem. Este o afectiune severa si extrem de rara ce poate fi dobandita prin expunere la toxine sau prin mostenire genetica.

Exemple: anemia Fanconi

Tratamentul consta adesea in transplantul de celule stem.

Tulburari mieloproliferative

Apar cand celulele stem din maduva osoasa cresc anormal, determinand un exces de celule albe.

Exemple: mielofibroza primara, policitemia vera, trombocitemia esentiala

Tratamentul poate include medicamente care reduc numarul de trombocite sau incetinesc productia acestora.

Transplantul de maduva osoasa

Este utilizat pentru tratarea unor boli autoimune sau cancere. Procedura presupune prelevarea celulelor stem si transferul acestora catre pacienti cu afectiuni grave. Exista mai multe tipuri:

• autolog – celulele stem sunt prelevate din maduva osoasa a pacientului si reinfuzate dupa tratament;
• alogen – celulele stem provin din maduva osoasa a unui donator compatibil;
• punctionarea cordonului ombilical – celulele stem sunt colectate la nastere, testate si stocate.

Transplantul de maduva osoasa poate avea efecte secundare, iar succesul depinde de mai multi factori, inclusiv de starea generala de sanatate, de tipul transplantului si de boala tratata. Cu toate acestea, in multe cazuri, maduva osoasa sanatoasa poate salva vieti.

Concluzii

Maduva osoasa este o parte esentiala a organismului uman. Exista doua tipuri: maduva osoasa rosie, implicata in producerea celulelor sanguine, si maduva osoasa galbena, responsabila de stocarea grasimilor. Odata cu inainarea in varsta, cea rosie este progresiv inlocuita de cea galbena. Celulele stem din maduva osoasa pot fi folosite pentru tratarea unor boli severe prin transplanturi, care au fost utilizate cu succes inca din anii 1960.

Este important de mentionat ca maduva osoasa nu trebuie confundata cu maduva spinarii. Desi denumirile sunt similare, ele au functii si structuri complet diferite. Maduva spinarii face parte din sistemul nervos central si este situata in interiorul coloanei vertebrale, fiind responsabila pentru transmiterea semnalelor intre creier si restul corpului. In schimb, maduva osoasa se afla in oase si are un rol esential in producerea celulelor sanguine.