
In cultura populara, legatura dintre frig si raceala este una dintre cele mai frecvente credinte. Expresii precum „Nu sta in curent, ca racesti!” sau „Imbraca-te bine sa nu racesti!” sunt adanc inradacinate in mentalitatea colectiva. Aceasta legatura dintre frig si raceala provine din observatii cotidiene, cum ar fi faptul ca racelile par mai frecvente in anotimpurile reci, dar si din traditii si credinte vechi, transmise din generatie in generatie. De asemenea, frigul este perceput ca un factor ce slabeste organismul, facandu-l mai vulnerabil la boli.
Abordarea subiectului legatura dintre frig si raceala este importanta, deoarece miturile populare pot influenta comportamentele oamenilor, fie ducand la masuri inutile, fie ignorand cauzele reale ale racelilor. O mai buna intelegere a convingerii ca exista o legatura dintre frig si raceala poate ajuta la combaterea dezinformarii si la promovarea unor practici de preventie mai eficiente.
Din punct de vedere stiintific, racelile sunt cauzate de virusuri, cel mai frecvent rinovirusuri, si nu de expunerea directa la frig. Totusi, anumite conditii asociate sezonului rece pot contribui indirect la raspandirea virusurilor.
Ce este raceala comuna?
Raceala comuna este o infectie virala a cailor respiratorii superioare (nas, gat si sinusuri), cauzata de diverse tipuri de virusuri, cel mai frecvent rinovirusuri. Este cea mai raspandita boala infectioasa la nivel global si afecteaza persoane de toate varstele. Desi este considerata o afectiune minora, poate cauza disconfort semnificativ si reduce temporar productivitatea.
Virusurile care provoaca raceala sunt extrem de contagioase si se raspandesc prin picaturi respiratorii (tuse, stranut) sau prin contact direct cu suprafete contaminate.
Cum se manifesta raceala: simptome si complicatii
Simptomele racelii comune:
-
congestie nazala sau nas infundat;
-
secretii nazale clare, care pot deveni mai groase si galben-verzui pe parcurs;
-
durere sau iritatie in gat;
-
stranut si tuse uscata sau productiva;
-
febra usoara (mai frecventa la copii);
-
dureri de cap si senzatie de oboseala;
-
lacrimare sau iritatie oculara.
Complicatii posibile:
Desi majoritatea cazurilor de raceala se vindeca in 7-10 zile, unele persoane pot dezvolta complicatii, cum ar fi:
-
sinuzita (infectia sinusurilor);
-
otita medie (infectia urechii, frecventa la copii);
-
bronsita acuta sau agravarea unei boli pulmonare preexistente;
-
infectii bacteriene secundare, care necesita tratament cu antibiotice.
Diferenta dintre raceala si gripa
Desi ambele sunt boli respiratorii virale, exista diferente clare dintre ele:
Aspect
|
Raceala comuna
|
Gripa
|
Cauze
|
Rinovirusuri, coronavirusuri etc.
|
Virusuri gripale (A, B, C)
|
Debutul simptomelor
|
Gradual
|
Brusc
|
Febra
|
Rara sau usoara
|
Frecventa si de obicei ridicata (> 38 °C)
|
Durere musculara
|
Usoara
|
Pronuntata
|
Oboseala
|
Moderata
|
Severa
|
Complicatii
|
Rar grave
|
Pneumonie, insuficienta respiratorie etc.
|
Durata
|
7-10 zile
|
1-2 saptamani (simptomele pot persista mai mult)
|
Gripa este mult mai severa si poate pune viata in pericol, in special la persoanele varstnice, copii mici sau cei cu afectiuni cronice.
Ce reprezinta frigul in termeni medicali si fizici?
Frigul este o scadere a temperaturii ambientale sub un anumit prag perceput ca inconfortabil sau periculos pentru organism. Corpul uman functioneaza optim la o temperatura interna de aproximativ 37 °C. Expunerea prelungita la temperaturi scazute poate afecta termoreglarea organismului.
Frigul este asociat cu diverse efecte fiziologice
-
Vasoconstrictie periferica, pentru ca vasele de sange de la extremitati se contracta pentru a conserva caldura in organele vitale.
-
Scaderea imunitatii locale, deoarece temperatura mai scazuta in caile respiratorii poate reduce activitatea celulelor imune locale, facilitand patrunderea virusurilor.
-
Hipotermia, din cauza faptului ca expunerea extrema si prelungita la frig poate duce la scaderea periculoasa a temperaturii corpului (< 35 °C).
Riscul crescut de afectiuni cardiovasculare este cauzat de faptul ca frigul poate creste tensiunea arteriala si riscul de infarct miocardic.
Modul de transmitere al virusurilor
Virusurile racelii sunt extrem de contagioase si se transmit prin trei modalitati principale.
-
Transmiterea prin picaturi respiratorii (aerosoli) se face cand o persoana infectata tuseste, stranuta sau vorbeste, particulele virale microscopice sunt eliberate in aer. Acestea pot fi inhalate de alte persoane, infectand mucoasa cailor respiratorii.
-
Prin contact direct, atunci cand atingeti o persoane infectata (de exemplu, strangerea mainilor) sau a obiectelor contaminate (de exemplu, clante, telefoane, tastaturi). Virusurile pot supravietui pe suprafete timp de cateva ore, iar contactul ulterior cu fata (nas, gura, ochi) faciliteaza infectarea.
-
Transmiterea prin autoinoculare se face cand persoanele care ating suprafete contaminate isi ating apoi fata, putand introduce virusurile direct in organism.
Factori care favorizeaza raceala
Susceptibilitatea la raceala este influentata de mai multi factori:
Imunitatea preexistenta este primul factor. Astfel, o persoana care a fost expusa anterior unui anumit tip de virus poate avea o imunitate partiala sau completa la acel virus, dar acest lucru nu ofera protectie impotriva altor serotipuri.
Al doilea factor este varsta. Copiii sunt mai predispusi la raceli din cauza unui sistem imunitar in dezvoltare. Persoanele in varsta pot avea un risc mai mare din cauza slabirii sistemului imunitar.
Iar al treilea factor este starea generala de sanatate. Bolile cronice (de exemplu, diabet, afectiuni pulmonare) pot creste riscul de complicatii. Lipsa somnului si stresul cronic afecteaza si ele imunitatea.
Desi legatura dintre frig si raceala nu are o cauzalitate directa, acesta poate slabi mecanismele locale de aparare (de exemplu, scaderea temperaturii in mucoasa nazala). Aerul uscat din sezonul rece usuca mucoasa nazala, reducand capacitatea ei de a impiedica patrunderea virusurilor. In sezonul rece, oamenii petrec mai mult timp in spatii inchise, ceea ce faciliteaza transmiterea virusurilor.
Igiena precara este cel mai important factor comportamental. Lipsa spalarii frecvente a mainilor creste riscul de transmitere. Apoi obiceiurile nesanatoase, precum fumatul si consumul excesiv de alcool, care afecteaza functia sistemelor respirator si imunitar.
Ipoteza populara: frigul cauzeaza raceala
Legatura dintre frig si raceala isi are originile in observatii cotidiene si experiente comune care au fost interpretate eronat. Racelile sunt mai frecvente in lunile de toamna si iarna, ceea ce a condus la asocierea frigului cu boala. Aceasta observatie ignora insa cauzele reale, cum ar fi tendinta de a petrece mai mult timp in spatii inchise, unde virusurile circula mai usor.
Disconfortul fizic resimtit la frig a influentat si el formarea convingerii ca exista o legatura intre frig si raceala. Expunerea la frig provoaca tremur, frisoane sau chiar o senzatie de slabiciune temporara, ceea ce poate crea impresia ca organismul este „atacat” si mai vulnerabil la boli.
In trecut, multe locuinte nu ofereau protectie adecvata impotriva frigului, iar persoanele expuse la temperaturi scazute erau mai susceptibile la infectii din cauza conditiilor generale precare (malnutritie, igiena necorespunzatoare).
Mai mult, legatura dintre frig si raceala a fost perpetuata de-a lungul secolelor si influentata de diverse contexte culturale si istorice. In Evul Mediu, frigul era considerat un dezechilibru al „umorilor” corporale, conform medicinei umorale. Se credea ca aerul rece patrunde in corp, cauzand acumularea de mucus si boala.
Pana la descoperirea virusurilor, cauzele bolilor erau necunoscute, iar observatiile empirice (de exemplu, oamenii racesc mai des iarna) au dus la concluzii gresite. Expresii precum „Iti intra frigul in oase” sau „Daca te prinde curentul, racesti” au consolidat ideea ca frigul este un factor direct cauzator.
Cercetari stiintifice despre legatura dintre frig si raceala
Desi legatura dintre frig si raceala nu are o cauzalitate directa, cercetarile au evidentiat modul in care temperaturile scazute pot influenta indirect susceptibilitatea la infectii.
-
Reducerea temperaturii locale in caile respiratorii
Un studiu publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (2015) a demonstrat ca rinovirusurile se multiplica mai eficient la temperaturi mai scazute (33-35 °C), cum este cazul mucoasei nazale expuse la aer rece.
Frigul poate reduce eficienta raspunsului imun in mucoasa nazala, facand virusurile mai capabile sa se inmulteasca.
-
Uscarea aerului in sezonul rece
Temperaturile scazute sunt adesea insotite de umiditate redusa, ceea ce determina uscarea mucoasei nazale. Aceasta isi pierde o parte din proprietatile sale de bariera protectoare, favorizand intrarea virusurilor.
-
Comportamentul uman in conditii de frig
Cercetarile arata ca in sezonul rece, oamenii petrec mai mult timp in spatii inchise, in contact apropiat cu alte persoane, crescand probabilitatea expunerii la virusuri.
-
Stresul fizic indus de frig
Expunerea prelungita la frig poate induce stres fiziologic, care, la randul sau, poate slabi temporar sistemul imunitar.
Contradictii si rezultate care neaga asocierea directa
Mai multe studii au incercat sa testeze direct legatura dintre frig si raceala si au obtinut rezultate care contrazic aceasta idee:
Studiul efectuat de la Universitatea din Cardiff (2002), in cadrul caruia participantii au fost expusi la frig extrem (picioarele in apa rece) si comparativ cu un grup de control. Rezultatele au aratat ca frigul nu a crescut semnificativ riscul de raceala.
Cercetarile efectuate in medii controlate, in camere reci si umede, a aratat ca expunerea la frig nu a determinat o crestere a numarului cazurilor de raceala, decat daca participantii au fost infectati intentionat cu un virus.
Un raport din Journal of Infection (2014) arata ca ideea populara ca „frigul cauzeaza raceala” este mai degraba un mit, bazat pe corelatie, nu pe cauzalitate.
Aceste studii demonstreaza ca, desi frigul poate afecta temporar functiile organismului, racelile sunt cauzate de virusuri, iar frigul este doar un factor adiacent, nu o cauza directa.
Care este de fapt legatura dintre frig si raceala?
Frigul are efecte fiziologice asupra organismului, care pot explica susceptibilitatea crescuta la raceala.
-
Expunerea la frig determina vasoconstrictia capilarelor periferice, inclusiv in mucoasa nazala. Aceasta reducere a fluxului sangvin poate limita transportul de celule imune catre zonele expuse, diminuand capacitatea organismului de a raspunde la agentii patogeni.
-
Temperatura mai scazuta la nivelul mucoasei nazale poate afecta activitatea celulelor imunitare, precum macrofagele si limfocitele, reducand astfel eficienta in combaterea infectiilor.
-
Studiile au aratat ca productia de interferon, o proteina antivirala, este mai scazuta in conditii de frig.
-
Frigul poate scadea temporar inflamatia locala, ceea ce reduce capacitatea mucoasei de a identifica si elimina virusurile intrate in organism.
Mituri frecvente despre legatura dintre frig si raceala
Desi frigul nu provoaca direct raceala, credintele populare despre acest fenomen au fost influentate de observatii practice, dar si de interpretari gresite ale simptomelor si contextelor.
-
„Parul ud provoaca raceala”
Aceasta credinta provine din ideea ca frigul scade temperatura corpului, slabind sistemul imunitar. De asemenea, senzatia de frig resimtita de o persoana cu parul ud, mai ales intr-un mediu rece, este asociata cu vulnerabilitatea la boli. In realitate, raceala este cauzata de virusuri, nu de frig sau de parul ud. Studiile au demonstrat ca parul ud nu creste probabilitatea de a contacta virusurile care provoaca raceala.
-
Mitul bauturilor reci consumate iarna
Consumul de bauturi reci nu cauzeaza raceala. Virusurile care provoaca raceala nu sunt influentate de temperatura lichidelor consumate. In anumite cazuri, bauturile reci pot accentua disconfortul in cazul unei dureri de gat sau pot produce o senzatie neplacuta, dar nu sunt responsabile de aparitia bolii.
In unele culturi, bauturile calde (de exemplu, ceai, supa) sunt considerate „vindecatoare” iarna, ceea ce intareste mitul ca bauturile reci sunt daunatoare. De fapt, bauturile calde pot oferi confort si hidratare, dar nu trateaza sau previn raceala.
Mitul: o camera cu ferestre deschise sau un ventilator indreptat spre dumneavoastra noaptea poate provoca raceala. In realitate, curentul de aer nu provoaca raceala in absenta unui virus. Totusi, curentul rece poate face o persoana sa se simta inconfortabil, accentuand senzatia de frig, dar fara legatura cu infectiile virale.
-
„Te-ai imbracat prea subtire”
Mitul conform caruia daca iesiti afara fara o haina groasa sau cu gleznele expuse, va veti imbolnavi. In realitate, raceala apare doar daca intrati in contact cu un virus. Imbracamintea nepotrivita poate, cel mult, sa va provoace hipotermie sau disconfort termic, dar nu o infectie virala.
-
„Febra este intotdeauna un semn de raceala”
Mitul: daca aveti febra, ati racit. In realitate, febra este mai frecventa in cazul gripei decat in cazul racelii comune. De asemenea, poate fi un semn al altor infectii, nu doar al bolilor respiratorii.
Cercetarile moderne sugereaza ca legatura dintre frig si raceala este una indirecta, prin factori precum vasoconstrictia, scaderea imunitatii locale si uscarea mucoasei. Totusi, raceala ramane o afectiune virala, iar contactul cu virusurile este esential pentru dezvoltarea bolii. Educatia publica joaca un rol important in combaterea mitului ca frigul, in sine, cauzeaza raceala.
Surse:
https://www.lamutuellegenerale.fr/blog/mon-bien-etre/froid-pluie-comment-attrape-t-on-un-rhume
https://www.leparisien.fr/societe/sante/
https://www.sante.fr/decryptage/nos-reponses/le-coup-de-froid-existe-t-il
https://ici.exploratv.ca/blogue/froid-rend-malade-rhume-grippe-hiver/
https://www.lefigaro.fr/sciences/le-froid-provoque-t-il-vraiment-le-rhume-20221208
https://www.tf1info.fr/sante/peut-on-attraper-froid-virus-bronchiolite-grippe-le-froid-est-il-vraiment-le-responsable-de-nos-rhumes-d-hiver-2276837.html