Keratoza actinica: ce este si cum sa o recunoasteti

Keratoza actinica (KA), cunoscuta si sub denumirea de keratoza solara, este o leziune cutanata care poate progresa spre carcinom spinocelular sau carcinom cu celule scuamoase. Acest tip de leziuni este cauzat de expunerea necontrolata si excesiva la radiatiile ultraviolete (UV). In egala masura, keratoza actinica este una dintre cele mai frecvente afectiuni la pacientii cu pielea mai deschisa la culoare, afectand in principal zonele fotoexpuse ale corpului, cum ar fi fata, urechile si scalpul, antebratele si spatele mainilor. Recunoasterea precoce a leziunilor este esentiala, ca urmare a faptului ca, in unele cazuri, leziunile evolueaza spre malignizare si, astfel, cancer.

Ce este keratoza actinica?

In esenta, keratoza actinica, uneori denumita si keratoza senila (din cauza faptului ca apare mai ales la persoanele in varsta), este considerata o leziune benigna. Afectiunea este adesea asociata cu expunerea prelungita la soare, inadecvata si necontrolata, iar persoanele afectate se prezinta cu papule sau placi solzoase neregulate, rosii, in regiunile corpului expuse la soare. Totusi, din cauza faptului ca exista un oarecare risc de progres spre carcinom cu celule scuamoase, o astfel de afectiune ridica necesitatea imediata a unui consult dermatologic. Tratamentul si gestionarea adecvata poate preveni semnificativ complicatiile si reduce riscul asociat de malignizare.

Tipuri de keratoze

Clinic, in functie de simptome si etiologie, pot fi diferentiate mai multe tipuri de keratoze:

• keratoza actinica: leziune considerata premaligna, asociata expunerii la soare;
• keratoza seboreica: leziune benigna, hiperkeratozica, frecvent pigmentata;
• keratoza arsenica: determinata de expunerea cronica la arsenic, cu risc de malignizare;
• keratoza palmo-plantara: cauze variate, deseori asociata cu anumite sindroame genetice;
• keratoza lichenoida: forma atipica, cu aspect clinic similar lichenului plan.

Toate aceste tipuri de keratoze se prezinta cu simptome oarecum similar – ingrosarea patologica a pielii, hipo- sau hiperpigmentata. De cele mai multe ori keratoza are un curs benign, dar exista cazuri in care leziunile evolueaza spre malignizare (in functie de anumiti factori de risc).

Keratoza actinica – cauze si factori de risc

Principala cauza care duce la aparitia leziunilor de keratoza actinica o reprezinta expunerea la radiatii ultraviolete, necontrolata si excesiva. Problema majora este faptul ca radiatiile UV sunt mutagene, adica sub actiunea lor au loc mutatii la nivelul genelor implicate in repararea ADN-ului, cum ar fi gena TP53. Mutatiile acestei gene favorizeaza displazia keratinocitara si, astfel, progresia spre cancerul de piele. Exista mai multi factori care cresc riscul ca o persoana sa aiba keratoza actinica, printre care se numara:

• fototipul cutanat deschis (fototip I-II Fitzpatrick);
• istoricul de arsuri solare repetate, mai ales in copilarie;
• imunosupresia (transplant de organe, HIV/SIDA, tratament imunosupresor, diabet, precum si leucemie);
• varsta inaintata (>50 ani);
• sexul masculin.

Expunerea excesiva la soare, acumulata de-a lungul anilor, reprezinta principala cauza a acestei afectiuni. Persoanele care desfasoara activitati profesionale in aer liber – cum ar fi constructorii, agricultorii – sau activitati sportive – tenis, golf, baseball – prezinta un risc mult mai mare. Ca urmare a faptului ca, in general, leziunile de keratoza actinica se gasesc la persoanele in varsta, afectiunea se mai numeste si keratoza senila.

Keratoza actinica – simptome si manifestari

Leziunile de keratoza actinica sunt de obicei asimptomatice la debut, dar pot evolua spre:

• placi scuamoase, rugoase, cu piele ingrosata, de culoare roz sau brun-galbuie;
• aspect atrofic sau hiperkeratozic, ingrosat, cu margini neregulate;
• leziunile pot fi plate sau usor reliefate, iesite in afara pielii;
• prurit sau sensibilitate locala;
• ulcerare sau sangerare spontana (reprezinta potentiale semne de malignizare).

Keratoza actinica apare in principal la nivelul pielii expuse la soare – capul, fata, scalpul, gatul, partea posterioara a antebratelor si mainilor. Leziunile se prezinta sub diferite forme clinice:

• macule solzoase, eritematoase;
• papule;
• placi;
• coarne cutanate (cornu cutaneum).

Pielea din jur poate prezenta semne de leziuni solare, cum ar fi riduri, pete pigmentare sau chiar telangiectazii. La palpare, leziunile de keratoza actinica prezinta o textura aspra, solzoasa, asta datorandu-se diferitelor grade de hiperkeratoza.

Legatura dintre keratoza actinica si cancerul de piele

Keratoza actinica este considerata leziune premaligna, avand un risc variabil de progresie spre carcinom cu celule scuamoase sau carcinom spinocelular cutanat. Statisticile arata ca:

• riscul anual de progresie a unei singure leziuni de keratoza actinica spre cancer se considera a fi de 0,1-10%;
• pacientii cu multiple leziuni de keratoza actinica prezinta un risc mai mare de malignizare, de aproximativ 15%;
• peste 60% dintre cancerele spinocelulare cutanate se dezvolta pe un teren KA preexistent.

Intr-un fel, keratoza actinica (mai ales cu leziuni multiple) poate fi considerata un biomarker al riscului crescut de carcinom cu celule scuamoase, motiv pentru care necesita tratament precoce si supraveghere dermatologica periodica. Deoarece este vorba despre expunerea cronica la UV, persoanele cu keratoza actinica sunt expuse riscului de a dezvolta si alte patologii, cum ar fi de exemplu cheilita actinica (patologie precanceroasa a buzelor), carcinomul cu celule bazale, dar si melanom malign si alte forme rare de cancer de piele, cum ar fi carcinomul cu celule Merkel.

Diagnosticul de keratoza actinica

Diagnosticul de keratoza actinica este unul clinic, pus pe seama aspectului leziunilor. Cu toate acestea, tehnici suplimentare de diagnostic, cum ar fi dermatoscopia sau biopsia, pot fi extrem de utile pentru diagnosticul diferential. Dermatoscopia evidentiaza trasaturi caracteristice, cum ar fi faptul ca leziunile faciale de keratoza actinica, nepigmentate, prezinta un model specific – asa zisul „model de capsuni”: o pseudoretea de vase eritematoase cu deschideri foliculare foarte proeminente, inconjurate de un halou albicios. In anumite cazuri, biopsia – de obicei rezervata persoanelor care nu raspund la tratament – poate evidentia procesul activ de malignizare.

Assista Crema cu UREE 15% este un produs hidratant si emolient, care inmoaie pielea, imbunatatind aspectul acesteia. Se recomanda a fi folosita pentru piele uscata si/sau crapata. Contine o combinatie de ingrediente cu rol de hidratare, inmuiere si hranire.  Aduce un aport suplimentar de vitamine, precum pantenolul (vitamina B5), complexul vitaminic lipozomal* (ce contine vitaminele: A, E, F si C), care imbunatatesc aspectul pielii si o tonifica.

Assista Crema cu Uree 15% X 50 ml

Vezi detalii

Tratament keratoza actinica

Exista mai multe alternative de tratament pentru keratoza actinica, dar rezultatele sunt variabile de la un pacient la altul. Medicul dermatolog, in functie de particularitatile fiecarui pacient, va recomanda cea mai buna si eficienta alternativa de tratament.

Crioterapia

• este o alternativa utilizata in mod obisnuit pentru leziunile izolate sau in numar foarte mic;
• rata de raspuns la tratament este foarte buna.

Chiuretajul

• indepartarea leziunilor cu o chiureta sau lama in keratoza actinica hiperkeratotica care altfel nu raspunde la tratament;
• electrodesecarea poate fi aplicata dupa chiuretaj pentru a asigura oprirea sangerarii.

Excizia chirurgicala clasica

• poate fi avuta in vedere atunci cand diagnosticul este neclar sau in cazul in care sunt ridicate suspiciuni de carcinom cu celule scuamoase;
• excizia chirurgicala ajuta si la prelevarea probei pentru diagnosticul histopatologie si astfel la ghidarea tratamentului suplimentar.

Dermabraziunea

• presupune indepartarea mecanica a straturilor superficiale de piele din zonele in care sunt prezente leziunile de keratoza actinica.

Terapia laser

• laser CO2;
• laser Er:YAG.

Peeling chimic

• in cazurile de keratoza actinica faciala multipla sau extinsa;
• se foloseste un agent caustic, cum ar fi acidul tricloroacetic, pentru a indeparta straturile de piele afectate (la adancimi variabile);
• eficacitatea peeling-urilor chimice in keratoza senila este de aproximativ 75%.

Terapia fotodinamica (PDT)

• presupune aplicarea topica a unui fotosensibilizant in zona care urmeaza a fi tratata, urmata de expunerea la o sursa de lumina cu o anumita lungime de unda, in functie de cat de mult este necesar a se patrunde in profunzimea pielii;
• lumina activeaza fotosensibilizatorul, care genereaza specii reactive de oxigen care distrug in mod selectiv keratinocitele atipice;
• dezavantajele PDT includ faptul ca alternativa este dureroasa pentru unii pacienti, dar exista si alternative ale PDT, inclusiv terapia fotodinamica cu lumina naturala.

Tratament topic

Exista mai multe medicamente cu aplicare topica aprobate pentru keratoza actinica. Pe de alta parte, este foarte important ca pacientul sa urmeze recomandarile medicului dermatolog, pentru a asigura conformitatea planului de tratament indicat. De asemenea, este de asteptat sa apara si efecte secundare ale tratamentului cu creme pentru keratoza actinica:

• 5-fluorouracil: este un chimioterapic local, unul dintre cele mai eficiente tratamente topice pentru keratoza;
• imiquimod: indicat pentru utilizare pe zone limitate ale fetei si scalpului;
• diclofenac de sodiu (diclofenac gel pentru keratoza);
• ingenol mebutat (IM): substanta care se gaseste in seva plantei Euphorbia peplus, iar durata tratamentului este de doar cateva zile.

In cat timp se vindeca keratoza actinica?

Raspunsul la tratament variaza, dar in principal se poate observa ca:

• leziunile tratate prin crioterapie se vindeca in 2-4 saptamani;
• tratamentul cu 5-fluorouracil si imiquimod necesita 4-8 saptamani;
• terapia fotodinamica determina involutia leziunilor in 2-3 saptamani.

Eficienta tratamentului depinde de mai multe variabile.

Keratoza actinica – complicatii si riscuri asociate

Principala complicatie este reperezentata de riscul ca leziunile sa progreseze spre malignizare, adica spre carcinom spinocelular sau cu celule scuamoase (cel mai adesea). De asemenea, mai toate tratamentele disponibile au si posibile efecte secundare. Boala are si un caracter recurent, din pacate, existand riscul de cronicizare. In unele cazuri, leziunile se retrag in mod spontan.

Sfaturi pentru preventie

Pentru a reduce riscul de a dezvolta astfel de leziuni, se recomanda urmatoarele:

• aplicarea de crema cu factor de protectie solara (SPF >50) pe pielea expusa direct la soare, limitarea desfasurarii de activitati in aer liber in orele de varf (10:00–16:00);
• purtarea articolelor vestimentare lungi care acopera pielea (de preferat cu factor de protectie solara);
• folosirea unei umbrele de soare, purtarea palariilor cu boruri largi.

Mai mult, se recomanda controlul dermatologic periodic pentru detectarea precoce a leziunilor suspecte.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557401/

https://dermnetnz.org/topics/actinic-keratosis

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4065271/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9142445/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6939186/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9128984/