Keratoconusul este o afectiune oculara in care corneea - partea clara din fata, in forma de cupola a ochiului - se subtiaza si se umfla treptat spre exterior, capatand forma unui con.
O cornee in forma de con provoaca vedere incetosata si poate cauza sensibilitate la lumina. Keratoconusul afecteaza de obicei ambii ochi. Cu toate acestea, unul dintre ochi poate fi afectat mai mult decat celalalt. In general, keratoconosul apare intre adolescenta tarzie si varsta de 30 de ani. Conditia poate progresa lent timp de zece ani sau mai mult.
In stadiile incipiente ale keratoconusului, pacientii isi pot corecta problemele de vedere cu ajutorul ochelarilor sau al lentilelor de contact moi. Mai tarziu, acestia ar putea avea nevoie sa foloseasca lentile de contact rigide, gaz permeabile sau alte tipuri de lentile, cum ar fi lentilele sclerale. Daca starea se inrautateste, pacientul ar putea fi supus unui transplant de cornee.
O procedura numita reticulare corneeana poate ajuta la incetinirea sau oprirea progresiei keratoconusului, prevenind eventual necesitatea unui viitor transplant de cornee. Acest tip de tratament este acordat de obicei in plus fata de variantele de corectare a vederii prezentate mai sus.
Keratoconus – generalitati
Numele keratoconus provine din grecescul „keras” (corn) si „konos” (con).
Keratoconusul este o afectiune oculara caracterizata prin transformarea corneei dintr-un dom simetric intr-un con asimetric sau deformat. Functia principala a corneei este de a refracta lumina in pupila. Cand lumina trece prin corneea asimetrica, persoana in cauza poate experimenta vedere distorsionata si neclara.
Keratoconusul a fost descris pentru prima data in literatura medicala in anul 1854. In cele mai multe cazuri se dezvolta in timpul adolescentei, dar poate aparea si dupa varsta de 25-30 ani. Tinde sa se agraveze progresiv timp de zece sau 20 de ani inainte de a se stabiliza si tinde sa fie mai agresiv la copii decat la adulti.
Simptomele pot debuta la un singur ochi, insa aproximativ 96% dintre cazurile de keratoconus afecteaza ambii ochi.
Potrivit estimarilor cercetatorilor, prevalenta keratoconusului este de aproximativ 1 din 2.000 de persoane, insa exista studii care raporteaza ca tulburarea afecteaza 1 din 500 de persoane.
Assista Oftapic Intensive picaturi ochi este o solutie oftalmica tampon pentru ochi uscati, deshidratati, iritati si obositi.
Keratoconus – factori de risc si cauze
Cauza keratoconusului este in mare parte necunoscuta. Unele studii au descoperit ca afectiunea poate fi transmisa genetic si ca apare mai des la persoanele care au anumite afectiuni medicale.
In cele mai multe cazuri, keratoconusul nu este cauzat de o leziune sau o boala oculara. In schimb, se pare ca persoanele diagnosticate cu keratoconus au tendinta de a-si freca foarte mult ochii, ceea ce poate duce la dezvoltarea mai rapida a afectiunii.
Ce conditii pot fi asociate cu keratoconus?
Keratoconusul poate avea la baza anumite afectiuni care pot provoca frecarea cronica a ochilor. Aceste conditii sunt:
-
dermatita atopica si dermatita alergica
-
rinita alergica
-
astmul
-
sindromul Down
-
sindromul Ehlers-Danos
-
osteogeneza imperfecta (cunoscuta si ca „boala oaselor de sticla”)
-
tulburarile congenitale (prezente la nastere) care afecteaza ochii, cum ar fi aniridia
Assista Oftapic Allergy picaturi ochi este o solutie oftalmica, sterila, lubrifianta, hidratanta, calmanta, protectoare si reconfortanta, izotona, biocompatibila.
Keratoconus – simptome si manifestari
Semnul distinctiv al keratoconusului este subtierea corneei care perturba forma naturala de dom a acesteia. De cele mai multe ori, in stadiile incipiente ale keratoconusului nu apare niciun simptom. In schimb, pe masura ce tulburarea avanseaza, asimetria corneei poate provoca vedere incetosata si o distorsiune usoara sau semnificativa a vederii.
Unele dintre primele semne ale keratoconusului sunt:
Semnul Rizzuti
O reflexie a corneei nazale in forma de varf de sageata care apare atunci cand limbul cornean temporal este iluminat cu un fascicul ingust.
Inel Fleischer
Un inel situat la baza conului si alcatuit din depozite epiteliale de fier.
Striile Vogt
Pe cornee sunt observate linii verticale care dispar de obicei atunci cand se aplica o presiune ferma asupra ochiului.
De asemenea, keratoconusul poate provoca:
-
umflarea corneei
-
sensibilitate la lumina
-
halouri in campul vizual
-
ochi obositi
-
iritatie
-
nevoia persistenta de frecare a ochilor
-
vedere nocturna slaba
-
miopie (dificultate de a vedea la departare)
-
astigmatism (curbura neregulata a ochiului)
Assista Oftapic Advanced picaturi ochi sunt picaturi de ochi pe baza de lipozomi si acid hialuronic cross-linkat, fara conservanti, sterile, lubrifiante si hidratante.
In cazuri rare, unii oameni care se confrunta cu keratoconus pot dezvolta vezicule corneene care pot provoca cicatrici si umflaturi.
Keratoconus – protocol de diagnostic
Pentru a diagnostica problema, medicul pune intrebari, in prima faza, despre istoricul medical si familial si despre simptomele pacientului. Apoi efectueaza un examen oftalmologic cuprinzator. De asemenea, poate propune efectuarea unuia sau a mai multor teste:
Testarea acuitatii vizuale
Acest examen presupune citirea tabelei Snellen si folosirea unui instrument (foropter) care ii ajuta pe optometristi si oftalmologi sa determine prescriptia corecta a ochelarilor sau a lentilelor de contact.
Examinarea cu lampa cu fanta
Acest test implica folosirea unei lumini puternice si a unui microscop.
Keratometrie
Acest test masoara forma corneei si verifica prezenta astigmatismului.
Topografie corneana
Acest test masoara curba suprafetei ochiului si produce o „harta” a corneei. Keratoconusul apare in urma acestor teste.
Naturalis VizualMax este un supliment alimentar care, datorita acidului DHA, a vitaminei B2 si a zincului, contribuie la mentinerea vederii normale.
Keratoconus – tratament
Exista mai multe metode de tratare a keratoconusului, in functie de cat de grava este afectiunea. Specialistul in sanatatea ochilor ii poate ajuta pe pacienti sa decida care dintre aceste tratamente pot da rezultate. Tratamentul presupune prescrierea ochelarilor de vedere, a lentilelor de contact, implantarea unor inele intracorneene, reticularea corneana si transplantul de cornee.
Ochelari de vedere si lentile de contact
In stadiile incipiente ale bolii, problemele de vedere pot fi corectate cu ochelari normali sau lentile de contact moi. Pe masura ce keratoconusul se agraveaza, este posibil ca ochelarii de vedere sa nu mai poata corecta vederea din cauza astigmatismului avansat. In aceasta situatie, pacientul ar putea avea nevoie de un tip special de lentile de contact dure.
Reticularea corneana
Reticularea corneana este o metoda care implica folosirea unui dispozitiv cu lumina ultravioleta (UV) care poate incetini sau impiedica agravarea keratoconusului. In timpul acestei proceduri, pacientul este anesteziat local. Furnizorul aplica picaturi care contin riboflavina (vitamina B2) si care trebuie lasate sa-si faca efectul timp de aproape 30 de minute. Apoi, specialistul expune ochiul la o lumina UV timp de pana la 30 de minute. Scopul procedurii de reticulare corneana este de a intari legaturile dintre fibrele de colagen ale corneei si proteinele din jur. Acest lucru poate impiedica forma corneei sa devina conica.
Segmente inelare implantabile (INTACS)
INTACS sunt dispozitive mici pe care medicul le introduce in cornee pentru a imbunatati vederea sau pentru a facilita montarea lentilelor de contact. Aceasta procedura este efectuata in timp ce pacientul este sub anestezie locala (se aplica picaturi care amortesc ochiul). Apoi, specialistul creeaza canale in cornee prin care introduce aceste inele. Inelele ajuta la aplatizarea corneei si corecteaza partial forma conului cauzata de keratoconus.
Transplant de cornee
In cazul in care keratoconusul este avansat, medicul poate recomanda transplantul de cornee. Practic, specialistul inlocuieste corneea bolnava cu tesut corneean provenit de la un donator. De obicei, persoanele cu keratoconus isi imbunatatesc vederea dupa transplant, insa poate dura mai mult de un an pentru ca vederea sa se stabileasca. In plus, unii oameni pot fi nevoiti sa poarte lentile de contact de specialitate chiar si dupa transplant pentru a avea parte de cea mai buna vedere.
Keratoconus – complicatii si riscuri asociate
In unele situatii, corneea se poate umfla rapid si poate provoca degradarea brusca a vederii si formarea unor cicatrici ale corneei. Aceasta problema este cauzata de o afectiune caracterizata de ruperea mucoasei posterioare a corneei, numita membrana Descemet. Acest lucru face ca lichidul sa intre in cornee, o afectiune cunoscuta sub numele de hidrops. De obicei, inflamatia se reduce de la sine, insa se poate forma o cicatrice care afecteaza vederea.
De asemenea, keratoconusul avansat poate cauza aparitia cicatricilor pe cornee, in special acolo unde conul este cel mai proeminent. O cicatrice corneana provoaca agravarea problemelor de vedere si poate necesita un transplant de cornee.
Referinte:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/keratoconus/symptoms-causes/syc-20351352
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14415-keratoconus
https://www.healthline.com/health/eye-health/keratoconus
https://www.floridaeyespecialists.com/blog/2018/05/keratoconus-causes-symptoms-diagnosis-treatment/