Informatii despre fenilcetonurie (PKU)

Fenilcetonuria (PKU) este o boala genetica rara, mostenita, care afecteaza capacitatea organismului de a metaboliza fenilalanina, un aminoacid esential prezent in alimente bogate in proteine. In mod normal, fenilalanina este transformata in tirozina, un aminoacid necesar pentru sinteza neurotransmitatorilor si pentru functionarea optima a creierului. La persoanele cu PKU, aceasta conversie este defectuoasa din cauza unei mutatii genetice, ceea ce duce la acumularea excesiva a fenilalaninei in sange. Daca nu este diagnosticata si tratata inca din primele saptamani de viata, fenilcetonuria poate duce la retard mental sever, convulsii, probleme de comportament si alte complicatii neurologice. Cu toate acestea, daca este gestionata corect printr-o dieta stricta si, in unele cazuri, prin tratament medicamentos, persoanele cu PKU pot duce o viata normala.

Fenilcetonurie - detalii generale

Fenilcetonuria este o tulburare autosomal recesiva cauzata de o mutatie in gena PAH (fenilalanin-hidroxilaza). Aceasta gena codifica o enzima esentiala care ajuta la transformarea fenilalaninei in tirozina, un alt aminoacid necesar pentru productia de neurotransmitatori, hormoni si melanina. In absenta sau insuficienta acestei enzime, fenilalanina se acumuleaza in sange si poate deveni toxica pentru creier.

Epidemiologie

Incidenta PKU variaza in functie de zona geografica si de grupurile etnice. La nivel global, se estimeaza o incidenta de 1 la 20.000 de nou-nascuti. In Europa, incidenta este mai ridicata, situandu-se intre 1 la 5.000 si 1 la 15.000 de nou-nascuti, cu exceptia Finlandei, unde boala este rara (1 la 200.000). PKU afecteaza in mod egal ambele sexe.

Fenilcetonurie - cauze

Fenilcetonuria este determinata de mutatii genetice mostenite de la ambii parinti. Daca o persoana mosteneste doar o copie mutanta a genei PAH, ea va fi purtator al bolii, dar nu va prezenta simptome. Daca sunt mostenite doua copii defecte ale genei, activitatea enzimatica a fenilalanin-hidroxilazei este sever afectata, ducand la acumularea fenilalaninei in organism.

Tipuri de fenilcetonurie

Exista mai multe forme ale acestei afectiuni, in functie de gradul de deficienta a enzimei PAH:

• Fenilcetonurie clasica (severa) – cea mai grava forma, caracterizata printr-o activitate enzimatica foarte redusa sau absenta completa a enzimei.
• Fenilcetonurie moderata – activitatea enzimei PAH este redusa, dar nu complet absenta, necesitand restrictii dietetice mai putin severe.
• Hiperfenilalaninemie benigna – o forma usoara a bolii, in care nivelurile de fenilalanina sunt crescute, dar fara efecte toxice severe asupra creierului.

Fenilcetonurie - simptome

Daca nu este tratata la timp, fenilcetonuria poate cauza o serie de probleme neurologice si comportamentale. Simptomele pot varia in functie de severitatea bolii si includ:

• Dizabilitati intelectuale – intarziere in dezvoltarea cognitiva si dificultati de invatare.
• Convulsii – crize epileptice cauzate de acumularea de fenilalanina in creier.
• Tulburari de comportament – anxietate, hiperactivitate, agresivitate sau deficit de atentie.
• Miros neobisnuit al pielii si urinei – datorat acumularii de fenilalanina neprocesata in organism.
• Hiperactivitate si impulsivitate – dificultati in controlul emotional.
• Probleme dermatologice – eczema si sensibilitate crescuta a pielii.
• Microcefalie – cap de dimensiuni mai mici decat normalul.

Fenilcetonurie - diagnostic

Diagnosticul precoce al fenilcetonuriei este esential pentru prevenirea complicatiilor. Metodele utilizate pentru depistarea bolii includ:

• Screening neonatal – in majoritatea tarilor, nou-nascutii sunt testati pentru PKU printr-un test de sange recoltat din calcai in primele zile de viata;
• Teste genetice – pentru identificarea mutatiilor specifice in gena PAH;
• Testarea nivelului de fenilalanina – masurarea concentratiei de fenilalanina in sange pentru a confirma diagnosticul.

Impactul fenilcetonuriei asupra sarcinii

Femeile cu fenilcetonurie care nu urmeaza un regim alimentar strict inainte si in timpul sarcinii prezinta un risc crescut de a avea copii cu sindromul fenilcetonuric maternal, o afectiune caracterizata prin:

• Microcefalie – dezvoltare insuficienta a creierului copilului;
• Defecte cardiace congenitale – malformatii ale inimii;
• Retard mental – probleme cognitive si dificultati de invatare;
• Greutate mica la nastere – restrictii in cresterea fetala.

Monitorizarea stricta a nivelului de fenilalanina inainte si in timpul sarcinii este esentiala pentru prevenirea acestor complicatii.

Screening-ul neonatal in Romania

In Romania, screening-ul neonatal pentru fenilcetonurie este implementat la nivel national prin cinci centre regionale, activitate finantata de Ministerul Sanatatii in cadrul Programului National de Sanatate a Femeii si Copilului. Testarea se realizeaza prin recoltarea unei probe de sange din calcaiul nou-nascutului in primele zile de viata. Este esential ca medicul sa obtina consimtamantul informat al mamei inainte de efectuarea testului, acest acord fiind consemnat in foaia de observatie a nou-nascutului.

Optiuni de tratament pentru fenilcetonurie

Tratamentul fenilcetonuriei consta in principal in restrictii dietetice stricte pentru a limita aportul de fenilalanina. Optiunile terapeutice includ:

Dieta speciala pentru fenilcetonurie

Pacientii cu PKU trebuie sa evite alimentele bogate in proteine care contin fenilalanina, inclusiv:

• Carne si peste;
• Oua;
• Produse lactate;
• Nuci si seminte;
• Soia si leguminoase.

Alimentele sigure includ fructe, legume si alimente cu continut scazut de proteine. De asemenea, pacientii trebuie sa consume formule speciale medicale, care contin toti ceilalti aminoacizi esentiali, cu exceptia fenilalaninei.

Terapie cu sapropterina (Kuvan)

Pentru anumite forme usoare de PKU, tratamentul cu sapropterina, un cofactor al enzimei PAH, poate ajuta la reducerea nivelului de fenilalanina si permite un regim alimentar mai flexibil.

Terapia genica (tratament experimental)

Cercetarile sunt in desfasurare pentru dezvoltarea unor terapii genetice care sa corecteze mutatiile din gena PAH si sa restabileasca metabolismul normal al fenilalaninei.

Managementul si tratamentul fenilcetonuriei in Romania

Conform ghidului de diagnostic si tratament in fenilcetonurie elaborat de Ministerul Sanatatii din Romania, fenilcetonuria (PKU) este o boala metabolica genetica cu transmitere autosomal-recesiva, cauzata de deficitul enzimei fenilalanin-hidroxilaza (PAH). Aceasta enzima este esentiala pentru conversia fenilalaninei in tirozina, iar absenta sau activitatea redusa a acesteia duce la acumularea fenilalaninei in organism, avand efecte toxice asupra sistemului nervos central.

Conform ghidului mentionat, managementul PKU implica o abordare multidisciplinara, care include:

• Monitorizarea periodica a nivelului de fenilalanina: Pentru a mentine concentratiile plasmatice in limitele terapeutice si a preveni complicatiile neurologice;
• Dieta specializata: Restrictionarea aportului de fenilalanina prin evitarea alimentelor bogate in proteine si utilizarea de formule medicale speciale care asigura necesarul de nutrienti fara a creste nivelul de fenilalanina;
• Suport psihologic si educational: Pentru a ajuta pacientii si familiile acestora sa se adapteze la cerintele stricte ale dietei si sa gestioneze impactul emotional al bolii.

Implementarea unui program national de screening neonatal si asigurarea accesului la centre specializate de diagnostic si tratament sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor asociate fenilcetonuriei si pentru imbunatatirea calitatii vietii pacientilor afectati.

Adaptarea stilului de viata pentru persoanele diagnosticate cu fenilcetonurie

Pacientii cu fenilcetonurie trebuie sa respecte cateva reguli esentiale pentru a evita complicatiile:

• Monitorizarea constanta a dietei – mentinerea unui regim strict pe tot parcursul vietii.
• Consulturi medicale regulate – pentru ajustarea tratamentului si monitorizarea nivelului de fenilalanina.
• Educatie continua – informarea pacientilor si a familiilor despre importanta respectarii dietei.
• Utilizarea aplicatiilor mobile pentru dieta PKU – pentru urmarirea aportului de fenilalanina zilnic.

Complicatii ale fenilcetonuriei netratate

Daca nu este tratata corespunzator, fenilcetonuria poate avea consecinte grave asupra dezvoltarii cognitive si fizice, inclusiv:

• Deficiente cognitive ireversibile;
• Comportament agresiv si probleme emotionale;
• Retard mental sever;
• Risc crescut de depresie si anxietate.

In concluzie, fenilcetonuria este o afectiune genetica grava, dar care poate fi gestionata eficient prin diagnostic precoce si o dieta adecvata. Pacientii cu PKU pot duce o viata normala daca respecta cu strictete regimul alimentar si urmeaza recomandarile medicale.

Surse:

https://rarediseases.org/rare-diseases/phenylketonuria/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17816-phenylketonuria

https://www.nhs.uk/conditions/phenylketonuria/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/phenylketonuria/symptoms-causes/syc-20376302

https://medlineplus.gov/genetics/condition/phenylketonuria/#:~:text=Phenylketonuria%20(commonly%20known%20as%20PKU,and%20in%20some%20artificial%20sweeteners.

https://ms.ro/media/documents/FinalOrdinGhid-PKU-1.pdf