Importanta AMH in fertilitate – ce ar trebui sa stiti

Importanta AMH in fertilitate – ce ar trebui sa stiti Importanta AMH in fertilitate – ce ar trebui sa stiti

Ultima actualizare: 30 mai 2024

AMH (hormonul anti-Mullerian) este un membru al superfamiliei factorilor de transformare a cresterii β (TGF-β). Gena acestui hormon este localizata pe bratul scurt al cromozomului 19 si, ca urmare a functiei specifice, hormonul mai poarta numele de substanta inhibitorie mülleriana. Ductele mülleriane sunt structuri primordiale din care se formeaza elementele tractului genital feminin, iar AMH produs de catre celulele testiculului fetal induce regresia acestor ducte, si in cele din urma, evolutia si diferentierea fiziologica a organelor genitale masculine, in loc de cele feminine. La fetusul de sex feminin, hormonul lipseste, insa va fi ulterior gasit la femei adulte.

Hormonul anti-Mullerian este esential pentru involutia fiziologica a canelelor mülleriane, odata cu diferentierea sexuala a fatului masculin. La femei, odata cu initierea perioadei pubertare, se observa biosinteza acestui hormon de catre celulele stratului granulos ale foliculului de crestere din ovar, servind ca un reglator autocrin si paracrin al maturarii foliculare. Intrucat AMH apare prin biosinteza la nivelul foliculilor de crestere ovarieni, nivelul hormonal seric, interpretat prin analiza AMH, urmeaza o traiectorie caracteristica: scade treptat de-a lungul anilor reproductivi, iar apoi brusc la menopauza, devenind nedetectabil prin analize la scurt timp dupa aceasta.


AMH (hormon anti-Mullerian) – informatii generale

Hormonul anti-Mullerian constituie un marker specific de screening al rezervei ovariene, fiind cunoscut faptul ca rezervele se diminueaza odata cu inaintarea in varsta. Aceasta analiza descrie fidel rezerva ovariana, avand un factor predictiv si in instalarea menopauzei. AMH este produs de catre celulele testiculare Sertoli, iar din acest motiv poate fi detectat si la persoanele de sex masculin, de obicei pana la instalarea pubertatii, iar apoi concentratia scade progresiv, atingand cantitati reziduale. Prin analiza AMH se masoara, practic, nivelul sangvin al acestui hormon si se obtin informatii privitoare la rezerva ovariana si aproximarea numarului de ovule viabile.

Prin analiza AMH nu se certifica neaparat gradul de fertilitate, ci se estimeaza acesta. Valoarea obtinuta poate oferi si informatii privitoare la perioada fertila a unei femei, respectiv o oarecare aproximare a momentului instalarii menopauzei. Dincolo de aspectele privitoare la fertilitate si rezerva ovariana, rezultatele pot fi corelate si cu anumite posibile patologii: de exemplu, nivelul crescut de AMH poate indica o afectiune cum ar fi sindromul ovarelor polichistice sau prezenta unor tumori la nivelul ovarelor. Pentru rezultate mult mai relevante, frecvent este recomandata si dozarea altor bioamarkeri, cum sunt inhibina A si B, estradiolul, markerul tumoral CA-125.

Cand se recomanda analiza AMH?

In cele mai multe situatii, analiza AMH este recomandata in vederea evaluarii rezervei ovariene si estimarii numarului de ovule viabile. De asemenea, rezultatul obtinut poate fi corelat relativ, nu absolut, cu raspunsul la tehnicile de fertilizare in vitro, in cazul reproducerii umane asistate.  De asemenea, dozarea hormonului anti-Mullerian poate fi recomandata si pentru certificarea si monitorizarea terapiei patologiei ovariene, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice. Ca urmare a faptului ca acest sindrom se prezinta cu marirea numarului de foliculi antrali, producatori de hormon anti-Mulerrian, exista o crestere a concentratiei acestuia. Alte recomandari includ:

  • Aproximarea statusului fertil, nivelul AMH corelandu-se cu numarul de foliculi antrali;
  • Evaluarea raspunsului la tratamentul pentru infertilitate, intrucat nivelurile scazute de AMH indica, in prezenta administrarii exogene de gonadotropine, un raspuns scazut la tratament, asadar un prognostic scazut al tehnicilor de fertilizare in vitro;
  • Analiza hormonului anti-Mullerian are o valoare predictiva privitoare la momentul de debut al menopauzei si tranzitiei catre menopauza, perioada asociata cu fertilitatea scazuta;
  • Biomarker al diagnosticului sindromului ovarelor polichistice, eficient in diagnosticarea si monitorizarea femeilor cu tumori secretante de hormon anti-Mullerian;
  • Eficient in evaluarea functiei testiculelor in populatia pediatrica masculina (criptorhidie sau anorhidie);
  • Desi mai rar, analiza AMH se foloseste si pentru evaluarea cazurilor de ambiguitate genitala sau intersexualitate, hermafrodism.

 

Vitamina E Naturalis este un supliment alimentar care contine vitamina E, un micronutrient care contribuie la protejarea celulelor impotriva stresului oxidativ. Vitamina E este o vitamina liposolubila, care se absoarbe mai repede in organism si pe care acesta o depoziteaza doar pentru o perioada scurta. Tocmai de aceea, este necesar un aport regulat de vitamina E.

 

Chiar daca testarea acestui hormon nu ofera raspunsuri precise, in totalitate viabile, referitoare la rezerva ovariana fertila sau la sansele de a ramane insarcinata (atat natural, cat si prin diferite tehnici de fertilizare in vitro), ar putea fi utila pentru inaintarea unei viitoare sarcini, in cazul in care partenerii isi propun acest lucru. In esenta, exista anumite valori considerate fiziologice si normale pentru un interval specific de varsta. Totusi, este dificil de stabilit nivelul AMH optim, ca factor predictiv al eficientei sau succesului procedurii de fertilizare in vitro. Deseori, ar putea fi vorba despre mai multe variabile implicate, printre care si reducerea rezervei ovariene.

AMH – valori de referinta

Intervalul de referinta poate varia sensibil, dar nu indeajuns de mult pentru a denatura rezultatul specific, in functie de aparatura utilizata, protocolul de lucru si reactivii folositi. In mod normal, valorile de referinta pentru analiza AMH sunt:

Varsta

Persoane de sex masculin

Persoane de sex feminin

0-6 ani

32,77-262,69 ng/mL

0,53-7,78 ng/mL

7-10 ani si 7-19 ani

45,26-191,34 ng/mL

1,05-12,86 ng/mL

20-24 ani

Scade progresiv postpubertate

1,52-9,95 ng/mL

25-29 ani

-

1,20-9,05 ng/mL

30-34 ani

-

0,71-7,59 ng/mL

35-39 ani

-

0,40-6,96 ng/mL

40-44 ani

-

0,05-4,44 ng/mL

45-50 ani

-

0,01-1,79 ng/mL

51-55 ani

-

< 0,88 ng/mL (limita superioara)

Concentratiile serice, asadar, scad odata cu inaintarea in varsta. Analiza AMH poate indica:

Valori AMH crescute peste intervalul de referinta

  • Sindromul de hiperstimulare ovariana;
  • Sindromul ovarelor polichistice;
  • Tumori virilizante Sertoli-Leydig;
  • La copiii cu intersexualitate, concentratia foarte mare a hormonului anti-Mullerian certifica prezenta tesutului testicular, ridica suspiciunea de tulburari ale secretiei de testosteron sau testicule feminizante (pseudohermafrodism masculin), disgenezie testiculara.

Valori AMH scazute sub intervalul de referinta

  • Marker predictiv al instalarii menopauzei (in urmatorii 3-5 ani, media fiind de 4 ani), acesta fiind si motivul pentru care dozarea AMH este un test important de screening periodic, mai ales pentru femeile care isi propun amanarea unei posibile sarcini;
  • Reducerea rezervei ovariene, in contextul asocierii cu alte investigatii suplimentare;
  • In perioada menopauzei, nivelurile sunt nedetectabile;
  • Insuficienta ovariana prematura (chimio- si radioterapie);
  • In asociere cu administrarea exogena cu gonadotropine, in vederea terapiei infertilitatii, un nivel redus de AMH se asociaza cu un raspuns slab la tratament;
  • La copiii cu intersexualitate, niveluri nedetectabile de hormon anti-Mullerian indica, astfel, absenta tesutului testicular;
  • Raspunsul eficient la tratament, in cazul in care exista tumori ale granuloasei ovariene. Este folosit drept biomarker al monitorizarii raspunsului la tratament, respectiv recurentei bolii, iar analiza AMH se recomanda in contextul unor astfel de patologii.

Ce rol joaca hormonul AMH in fertilitate?

Hormonul anti-Mullerian, fiind produs de granuloasa ovariana, reprezinta un biomarker foarte fidel al rezervei ovariene viabile, care ar putea lua parte la procesul fecundatiei. Drept urmare, poate indica si capacitatea unei femei de a ramane insarcinata. Totusi, analiza AMH are limitari specifice, iar rezultatele nu reprezinta o certitudine, ci o estimare relativ fidela a posibilitatii ca o femeie sa ramana insarcinata – fie pe cale naturala, fie ca urmare a fertilizarii in vitro. Exista si alte motive, nu doar epuizarea ovariana, pentru care un cuplu ar putea avea probleme atunci cand vine vorba de o eventuala sarcina, si toate aceste variabile ar trebui avute in vedere.

Resurse:

  1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9361722/
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7515982/
  3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7486884/
  4. https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/anti-mullerian-hormone
  5. https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/anti-mullerian-hormone
  6. https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1016/j.cca.2017.11.027
  7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10354694/