Iata ce trebuie sa stiti despre boala mixta de tesut conjunctiv

Boala mixta de tesut conjunctiv (MCTD) este o afectiune autoimuna destul de rara, definita de prezenta anticorpilor anti-U1-ribonucleoproteina (RNP) si fenomenul Raynaud, in asociere cu caracteristicile clinice a cel putin doua boli de tesut conjunctiv: scleroza sistemica, polimiozita inflamatorie, lupusul eritematos sistemic si artrita reumatoida. Stabilirea diagnosticului este de cele mai multe ori dificila, din cauza variabilitatii simptomelor si evolutiei acestora in timp. Nu exista tratament curativ pentru boala mixta de tesut conjunctiv, managementul bazandu-se mai ales pe ameliorarea simptomelor – antiinflamatoare, corticosteroizi si agenti imunosupresori.

Ce este boala mixta de tesut conjunctiv?

Boala mixta de tesut conjunctiv este o boala autoimuna sistemica, definita prin prezenta titrului ridicat de anticorpi anti-U1-RNP si manifestari clinice care includ simptome ale altor afectiuni autoimune – lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, polimiozita, artrita reumatoida. Initial, a fost descrisa de Sharp in 1972, printr-o serie de cazuri care prezentau caracteristici clinice ale acestor boli, asociate cu prezenta anticorpilor anti-U1-RNP. Desi unii practicieni sunt de parere ca boala mixta de tesut conjunctiv reprezinta o entitate clinica distincta, altii o vad drept o etapa incipienta a unei boli de tesut conjunctiv bine definite sau drept un sindrom de suprapunere.

Boala mixta de tesut conjunctiv – tipuri clinice

Clinic, pot fi diferentiate doua tipuri ale bolii:

Boala mixta de tesut conjunctiv diferentiata

Se refera la cazurile in care pacientii prezinta manifestari clinice bine conturate si care imbina trasaturi ale mai multor boli autoimune (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, polimiozita), insa fara a putea fi incadrate clar intr-una dintre acestea. Diagnosticul este sustinut de prezenta anticorpilor anti-U1-RNP in titru mare si de simptomele caracteristice.

Boala mixta de tesut conjunctiv nediferentiata

Se refera la formele incipiente sau incomplete ale bolii, in care pacientii prezinta simptome ce sunt sugestive pentru o boala de tesut conjunctiv, dar fara a indeplini criteriile specifice pentru un diagnostic clar de MCTD sau pentru alte colagenoze bine definite. Forma aceasta a bolii ar putea evolua spre o boala autoimuna bine definita sau ar putea ramane stabila pe termen lung.

Boala mixta de tesut conjunctiv – cauze si factori de risc

Nu se cunosc intocmai cauzele care duc la boala mixta de tesut conjunctiv. Mecanismul acestei afectiuni implica un raspuns exagerat al sistemului imunitar fata de structurile proprii (structuri self) ale organismului. Se crede ca factorii genetici joaca un rol major in aparitia bolii, avandu-se in vedere asocierea cu anumite alele HLA, precum HLA-B*08 si HLA-DRB1*04:01. Pe de alta parte, au fost identificati si o serie de factori de risc care pot declansa raspunsuri autoimune la persoanele susceptibile genetic, si anume:

• infectiile;
• tratamentele medicamentoase;
• expunerea la radiatii ultraviolete;
• expunerea la toxine;
• expunerea la anumite substante chimice (clorura de vinil, siliciu);
• dezechilibrele hormonale.

Boala mixta de tesut conjunctiv este de aproximativ 3 ori mai frecventa in randul femeilor. De obicei, varsta de debut a simptomelor este de aproximativ 35-40 de ani.

Boala mixta de tesut conjunctiv – simptome si manifestari

Simptomele bolii mixte de tesut conjunctiv sunt, initial, nespecifice, incluzand artralgie (dureri articulare), stare de rau generalizata, mialgie (dureri musculare), febra redusa. Boala mixta de tesut conjunctiv poate afecta orice sistem de organe, iar simptomele reflecta caracteristica tipica de „suprapunere” cu alte boli reumatologice, deoarece nu exista manifestari clinice unice, care pot fi asociate doar cu boala mixta de tesut conjunctiv. Simptomele pot include:

• fenomenul Raynaud: este primul simptom pe care il acuza persoanele ulterior diagnosticate cu boala mixta de tesut conjunctiv, caracterizat prin modificari ale culorii degetelor si prin vasospasm la expunerea la frig, in conditii de stres;
• artralgii sau artrite, dureri articulare si inflamatii, frecvent la nivelul mainilor;
• umflarea mainilor, uneori descrisa drept „degete de carnati”;
• slabiciune musculara, in special la nivelul centurii scapulare si pelvine;
• manifestari cutanate, cum ar fi eruptiile, telangiectaziile, modificarile sclerodermiforme;
• disfunctie esofagiana cu disfagie, reflux gastroesofagian, odinofagie;
• hipertensiune pulmonara, dispnee, boala pulmonara interstitiala;
• glomerulonefrita;
• manifestarile hematologice pot include anemie, leucopenie, trombocitopenie.

Simptomele asociate cu boala mixta de tesut conjunctiv pot varia in timp, mimand fidel si alte afectiuni autoimune izolate. Din acest motiv, stabilirea diagnosticului diferential reprezinta, de cele mai multe ori, o adevarata provocare.

Diagnosticul bolii mixte de tesut conjunctiv

Boala mixta de tesut conjunctiv este diagnosticata printr-o combinatie de criterii clinice si prin investigatii specifice. In orice caz, prezenta anticorpilor anti-U1-RNP este esentiala pentru a se stabili diagnosticul. De-a lungul timpului, s-a incercat dezvoltarea a mai multor criterii viabile in stabilirea diagnosticului, dar in prezent nu exista criterii asupra carora comunitatea medicala a convenit la nivel international. Majoritatea clinicienilor, insa, sunt de acord ca o persoana are boala mixta de tesut conjunctiv daca sunt indeplinite urmatoarele criterii:

• prezenta unui titru ridicat de anticorpi anti-U1-RNP;
• prezenta fenomenului Raynaud, a degetelor umflate sau edemului mainii;
• prezenta a cel putin doua patologii dintre urmatoarele: sinovita, miozita, leucopenie, boala pulmonara interstitiala, dismotilitate esofagiana, pleurita, pericardita.

Boala mixta de tesut conjunctiv, dupa cum s-a mentionat, se asociaza cu manifestari suprapuse ale altor patologii:

• lupus eritematos sistemic: poliartrita, limfadenopatie, eruptii cutanate, trombocitopenie si leucopenie, pericardita sau pleurita;
• scleroza sistemica: sclerodactilie, boala pulmonara interstitiala, dismotilitate esofagiana si dilatare esofagiana;
• miozita inflamatorie: slabiciune musculara, niveluri crescute ale enzimelor musculare, dar si anomalii ale electromiogramei.

Boala mixta de tesut conjunctiv – analize

Exista mai multe investigatii de laborator care se recomanda pentru a diagnostica boala mixta de tesut conjunctiv, iar cele mai comune sunt:

• anticorpii anti-U1-RNP: prezenti la toti pacientii diagnosticati MCTD (>1000);
• anticorpii antinucleari (ANA): de obicei pozitivi (>1280);
• factorul reumatoid: poate fi pozitiv la unii pacienti;
• VSH si proteina C reactiva: pot fi crescute in perioada de activitate a bolii;
• creatinkinaza (CK): crescuta in caz de miopatie.

Investigatiile imagistice, precum radiografiile toracice sau tomografiile computerizate, sunt de obicei eficiente in a diagnostica boala mixta de tesut conjunctiv cu afectare pulmonara. Se mai pot face alte investigatii, cum ar fi ecocardiografia, pentru a evalua hipertensiunea pulmonara.

Tratament boala mixta de tesut conjunctiv

Boala mixta de tesut conjunctiv nu dispune de tratament curativ si, de asemenea, nu exista ghid actual pentru tratament. Obiectivul terapiei este de a gestiona simptomele si poate presupune:

• hipertensiunea pulmonara: vasodilatatoare, imunosupresie cu corticosteroizi si, uneori, cu ciclofosfamida;
• managementul fenomenului Ryanaud: evitarea cofeinei, fumatului, temperaturilor scazute, blocante ale canalelor de calciu, nitroglicerina topica;
• artrita si artralgia: antiinflamatoare nesteroidiene, hidroxiclorochina. In cazul in care exista sinovita refractara, se pot utiliza corticosteroizi, metotrexat;
• pleurita, pericardita, miozita: raspuns la tratamentul cu steroizi;
• refluxul gastroesofagian: inhibitori ai pompei de protoni, blocanti ai histaminei, modificari ale stilului de viata si modificari ale dietei;
• anemie hemolitica, trombocitopenie: steroizi. In cazurile rezistente, se poate avea in vedere tratamentul cu rituximab.

Tratamentul se individualizeaza in functie de nevoile fiecarui pacient in parte, deoarece foarte rare sunt cazurile in care doua persoane diagnosticate prezinta exact aceleasi simptome.

Boala mixta de tesut conjunctiv – posibile complicatii

Persoanele cu MCTD sunt expuse riscului pentru mai multe complicatii grave, cum ar fi:

• hipertensiune pulmonara;
• boala pulmonara interstitiala;
• infectii frecvente.

In randul populatiei diagnosticate, acestea sunt cauze semnificative de mortalitate. In plus, mai exista si riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare, renale si gastrointestinale, complicand astfel managementul bolii. Diagnosticarea precoce si monitorizarea regulata sunt importante si reduc riscul de complicatii asociate bolii.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542198/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK572061/

https://www.msdmanuals.com/home/bone-joint-and-muscle-disorders/systemic-rheumatic-diseases/mixed-connective-tissue-disease-mctd

https://rarediseases.org/rare-diseases/mixed-connective-tissue-disease-mctd/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1521694216000140