Hipogonadism: cauze si tratament pentru deficit de testosteron

Hipogonadismul este prezent cand organismul nu produce suficienti hormoni sexuali. Termenul de hipogonadism se refera la o afectiune in care testiculele sau ovarele produc putin sau deloc hormoni sexuali. Afectiunea poate fi hipergonadotropica (primara) sau hipogonadotropica. Morbiditatea pentru barbatii si femeile cu hipogonadism include infertilitatea si un risc crescut de osteoporoza; nu exista nicio crestere a mortalitatii.

Ce este hipogonadismul?

Hipogonadismul este o afectiune caracterizata prin productia insuficienta de hormoni sexuali de catre glandele sexuale (gonadele), fie testiculele la barbati, fie ovarele la femei.

La barbati, principala consecinta a acestei afectiuni este un nivel scazut de testosteron, care poate afecta dezvoltarea fizica, functia reproductiva, starea de spirit si chiar sanatatea generala.

La femei, hipogonadismul poate duce la un nivel scazut de estrogen si alte hormoni sexuali, cauzand probleme menstruale, scaderea libidoului si infertilitate.

Care sunt tipurile de hipogonadism?  

Exista trei tipuri de hipogonadism in functie de cauza sa: primar, secundar si eugonadotropic (sau mixt).

1. Hipogonadismul primar (sau hipergonadotrofic): acest tip apare atunci cand gonadele (testiculele la barbati sau ovarele la femei) nu functioneaza adecvat. Glandele hipofiza si hipotalamusul (parti ale creierului care regleaza productia de hormoni) produc hormoni de stimulare a gonadelor, dar acestea nu pot raspunde corespunzator.

2. Hipogonadismul secundar (sau hipogonadotrofic): acesta este cauzat de o disfunctie la nivelul hipofizei sau hipotalamusului, care duce la o stimulare inadecvata a gonadelor. Gonadele sunt capabile sa produca hormoni, dar nu primesc suficienta stimulare din partea creierului.

3. Hipogonadismul combinat: este o forma mixta a celor doua tipuri, in care exista atat o disfunctie la nivelul gonadelor, cat si la nivelul hipotalamusului sau hipofizei.

Cauzele hipogonadismului

Cauzele hipogonadismului primar

• Afectiuni genetice: sindromul Klinefelter (XXI), care implica o anomalie cromozomiala la barbati, si sindromul Turner la femei.
• Infectii: oreionul sau alte infectii virale care pot afecta testiculele.
• Traumatisme: leziuni sau traume la nivelul testiculelor sau ovarelor pot duce la insuficienta functionala.
• Chimioterapie si radioterapie: tratamentele pentru cancer pot deteriora ireversibil sau temporar functia gonadelor.
• Toxine: expunerea la substante toxice, cum ar fi alcoolul, drogurile sau anumite medicamente, poate afecta productia hormonala.
• Insuficienta testiculara: in cazul unor probleme autoimune sau afectari fizice directe ale testiculelor, acestea nu mai pot produce testosteron.

Cauzele hipogonadismului secundar

• Afectiuni ale hipotalamusului sau hipofizei: tumorile, traumatismele craniene sau infectiile la acest nivel pot afecta functionarea normala a glandelor care regleaza gonadele.
• Sindromul Kallmann: o afectiune genetica rara care afecteaza dezvoltarea hipotalamusului, interferand cu secretia de gonadotropine.
• Anomalii de dezvoltare: problemele in dezvoltarea normala a hipofizei si hipotalamusului pot duce la scaderea secretiei hormonale.
• Obezitatea sau stresul cronic: acestea pot perturba axa hipotalamus – hipofiza – gonade, afectand echilibrul hormonal.
• Deficiente nutritionale severe: anorexia nervoasa sau malnutritia severa pot duce la hipogonadism.

Simptomele hipogonadismului

Desi hipogonadismul afecteaza ambele sexe prin dezechilibrul hormonal, simptomele difera semnificativ din cauza rolurilor diferite ale hormonilor sexuali masculini si feminini in organism.

Simptomele hipogonadismului difera semnificativ intre femei si barbati, deoarece hormonii afectati (in principal estrogenul la femei si testosteronul la barbati) joaca roluri distincte in dezvoltarea sexuala si in mentinerea functiilor reproductive si sistemice. Mai jos sunt descrise simptomele specifice fiecarui sex, precum si diferentele majore dintre ele.

• Simptomele hipogonadismului la femei

Hipogonadismul la femei se caracterizeaza printr-o productie insuficienta de estrogen si alti hormoni sexuali feminini (progesteron), ceea ce poate afecta atat dezvoltarea sexuala, cat si functionarea reproductiva.

Una dintre cele mai comune manifestari este absenta ciclului menstrual (amenoree primara sau secundara).

La femeile tinere, pubertatea poate fi intarziata sau absenta, ceea ce poate fi un semn precoce al hipogonadismului. Daca menstruatia apare, poate fi neregulata sau disfunctionala, ceea ce indica dezechilibre hormonale semnificative.

Femeile cu hipogonadism pot avea dificultati in a ramane insarcinate, din cauza problemelor legate de ovulatie (lipsa ovulatiei sau ovulatie neregulata).

Libidoul scazut este si el un simptom manifestat ca o scadere semnificativa a interesului pentru activitatea sexuala, cauzata de deficienta de hormoni sexuali.

Lipsa estrogenului duce la subtierea si uscarea mucoasei vaginale, ceea ce poate provoca disconfort, dureri la contactul sexual (dispareunie) si risc crescut de infectii vaginale.

Deficientele de estrogen pot determina simptome vasomotorii, asemanatoare cu cele experimentate in timpul menopauzei, inclusiv bufeuri si transpiratii nocturne.

Estrogenul are un rol crucial in mentinerea sanatatii osoase, iar nivelurile scazute de estrogen duc la pierderea densitatii osoase, ceea ce poate duce la osteoporoza si risc crescut de fracturi.

Hipogonadismul la femei este adesea asociat cu schimbari de dispozitie, anxietate si depresie, ca urmare a impactului hormonilor sexuali asupra chimiei creierului.

La adolescente, hipogonadismul poate cauza dezvoltarea intarziata a sanilor, a pilozitatii pubiene si a altor caracteristici sexuale secundare.

Lipsa hormonilor sexuali la femei poate reduce energia generala, forta musculara si rezistenta fizica.

• Simptomele hipogonadismului la barbati

Hipogonadismul la barbati este cauzat de un deficit de testosteron, hormonul sexual masculin esential pentru dezvoltarea sexuala si reproducere. Simptomele principale sunt:

La baieti, hipogonadismul poate provoca intarzierea sau absenta pubertatii. Acest lucru include lipsa dezvoltarii caracteristicilor sexuale secundare, cum ar fi cresterea masei musculare, largirea umerilor, marirea organelor genitale si aparitia pilozitatii faciale si corporale.

Barbatii cu hipogonadism au adesea dificultati in mentinerea sau obtinerea unei erectii, ceea ce poate afecta viata sexuala si stima de sine.

Testosteronul scazut duce la scaderea numarului de spermatozoizi, ceea ce poate cauza infertilitate. Aceasta este una dintre problemele majore asociate cu hipogonadismul.

Ca si la femei, barbatii cu hipogonadism au o scadere marcanta a dorintei sexuale.

Testosteronul joaca un rol major in mentinerea masei musculare, iar barbatii cu hipogonadism pot observa o reducere semnificativa a fortei si a dimensiunii musculare.

Dezechilibrul hormonal poate duce la cresterea depozitelor de grasime, in special in zona abdominala.

Deficitul de testosteron poate provoca un dezechilibru intre hormonii sexuali masculini si feminini, ceea ce poate duce la dezvoltarea sanilor la barbati (ginecomastie).

Ca si la femei, scaderea testosteronului la barbati creste riscul de osteoporoza si fracturi osoase.

Multi barbati cu hipogonadism raporteaza oboseala cronica, lipsa de energie si senzatia de slabiciune generala.

Testosteronul influenteaza starea de spirit, iar barbatii cu hipogonadism pot experimenta iritabilitate, depresie, anxietate si probleme de concentrare.

Diferentele intre simptomele hipogonadismului la femei si barbati

• Afectarea functiei reproductive

La femei, hipogonadismul afecteaza in principal ciclul menstrual si ovulatia, conducand la menstruatie neregulata sau absenta si infertilitate.

La barbati, problema principala este scaderea productiei de spermatozoizi si scaderea calitatii lor, ceea ce poate provoca infertilitate.

• Modificarile corporale si dezvoltarea sexuala

La femei, simptomele fizice includ subdezvoltarea sanilor si absenta menstruatiei.

La barbati, simptomele fizice includ lipsa pilozitatii faciale si corporale, subdezvoltarea organelor genitale si ginecomastie.

• Osteoporoza

Ambele sexe sunt predispuse la pierderea densitatii osoase, dar femeile pot experimenta acest lucru mai repede, avand in vedere rolul crucial al estrogenului in mentinerea sanatatii osoase.

• Schimbarile de dispozitie

Atat barbatii, cat si femeile pot experimenta depresie si anxietate, dar femeile pot fi mai susceptibile la schimbari bruste de dispozitie din cauza scaderii estrogenului, mai ales in perioadele asociate cu menopauza precoce.

Tratamente pentru hipogonadism

Tratamentul hipogonadismului depinde de tipul si cauza afectiunii.

Tratamentul hipogonadismului primar

La barbati, terapia de substitutie cu testosteron este principalul tratament. Acesta poate fi administrat sub diverse forme:

• injectii cu testosteron: ae administreaza la intervale regulate (saptamanal, bisaptamanal sau lunar);
• geluri sau plasturi transdermici: aplicate pe piele, elibereaza treptat testosteron in sange;
• tablete orale sau implanturi subcutanate: alternative mai putin frecvente, dar folosite in unele cazuri.

La femei, tratamentul poate include terapia de substitutie hormonala (TSH), care implica estrogen si, in anumite cazuri, progesteron. Acestea pot fi administrate prin plasturi, geluri sau pastile.

Tratamentul hipogonadismului secundar

Scopul tratamentului este de a corecta cauza disfunctiei la nivelul hipofizei sau hipotalamusului. In functie de specificul cauzei, acestea pot fi:

• terapie de substitutie hormonala cu gonadotropine (hormoni care stimuleaza functia gonadelor) sau GnRH (hormon de eliberare a gonadotropinelor);
• tratamente chirurgicale: in cazul tumorilor la nivelul hipotalamusului sau hipofizei, indepartarea chirurgicala poate fi necesara;
• medicamente care stimuleaza productia de hormoni: clomifen sau tamoxifen pot fi folosite pentru a stimula secretia de gonadotropine la barbatii cu hipogonadism secundar.

Tratamente suplimentare si gestionarea simptomelor

Pe langa terapia hormonala, pot fi necesare si alte masuri pentru gestionarea simptomelor asociate cu hipogonadismul:

• suplimente de calciu si vitamina D pentru prevenirea osteoporozei;
• fertilitatea: in cazul in care hipogonadismul a dus la infertilitate, terapia cu gonadotropine sau GnRH poate stimula spermatogeneza la barbati si ovulatia la femei;
• consiliere psihologica: intrucat hipogonadismul poate afecta starea de spirit, libidoul si stima de sine, consilierea psihologica poate fi de ajutor.

Prognostic si monitorizare

Tratamentul hipogonadismului este, in general, eficient daca este corect administrat si monitorizat. In multe cazuri, pacientii vor avea nevoie de terapie hormonala pe tot parcursul vietii. Este important ca nivelul hormonilor sa fie monitorizat in mod regulat, pentru a ajusta doza de medicamente si pentru a evita efectele secundare ale terapiei, cum ar fi policitemia (nivel crescut de globule rosii) sau hipertrofia prostatei.

Surse:

https://www.institutobernabeu.com/fr/blog/quest-ce-que-lhypogonadisme-quels-sont-ses-symptomes-et-son-traitement/

https://www.sante-sur-le-net.com/maladies/metabolisme/hypogonadisme/

https://www.healthline.com/health/hypogonadism

https://www.chop.edu/conditions-diseases/hypogonadism