Hipercapnie – ce este, care sunt simptomele si complicatiile

Prin hipercapnie se intelege cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon (PaCO2), asadar a concentratiei de dioxid de carbon, in sange. Dioxidul de carbon este un produs secundar care rezulta in urma mai multor procese, cum ar fi metabolismul lipidelor, glucidelor si proteinelor. In mod normal, exista mai multe mecanisme care asigura o concentratie normala de CO2, cum ar fi sistemul tampon HCO3-CO2, cu rol in mentinerea echilibrului acido-bazic intern si, astfel, a pH-ului sanguin (cu valori normale intre 7,35-7,45). In caz de hipercapnie, din cauza PaCO2 crescut, se ajunge la dezechilibre acido-bazice, care pot avea un impact major asupra sanatatii.

In conditii normale, valoarea presiunii partiale a dioxidului de carbon in sange se situeaza intre 35-45 mmHg. Asadar, vorbim despre hipercapnie in momentul in care valoarea PaCO2 este de peste 45 mmHg. Aceasta stare patologica apare atunci cand exista dezechilibre intre procesele de producere a dioxidului de carbon in organism si eliminarea acestuia prin respiratie. Asadar, hipercapnia poate fi rezultatul unei ventilatii alveolare ineficiente, a blocarii cailor respiratorii, a unui mecanism pulmonar afectat sau productiei excesive de CO2 in organism. Fara tratament, se poate ajunge la complicatii semnificative, care pot pune in pericol viata unei persoane.

Hipercapnie – cauze si factori de risc

In conditii normale, CO2 este eliminat din organism prin procesul de respiratie (inspir si expir). Aerul inhalat contine, alaturi de alti compusi, si oxigen. La nivelul alveolelor pulmonare, acesta este transferat in sange, in timp ce dioxidul de carbon este eliminat prin expiratie. Hipercapnia apare atunci cand nu se realizeaza o eliminare adecvata a dioxidului de carbon din sange, acest lucru putandu-se datora mai multor afectiuni. Pe de alta parte, chiar daca ventilatia este normala si se realizeaza corect, uneori poate fi vorba despre o supraproductie de CO2 in organism. Iata care sunt cele mai comune cauze care pot duce la hipercapnie:

Cresterea productiei metabolice de CO2

O supraproductie interna de CO2 poate fi intalnita in diferite stari si situatii, precum:

• Febra;
• Tireotoxicoza;
• Accelerarea catabolismului in caz de sepsis, consum de steroizi, supraalimentare, starea de acidoza metabolica, exercitii fizice intense;
• Consumul de substante ilicite, alcool.

Patologii care afecteaza ventilatia pulmonara

In acest caz, desi nu exista o supraproductie de CO2 in organism, schimbul gazelor respiratorii este deficitar. Astfel de patologii reprezinta principala cauza pentru hipercapnie, si in mod uzual presupune esecul de a elimina eficient CO2 din sistemul pulmonar. Acest proces este sinonimul hipoventilatiei, secundara scaderii frecventei respiratorii sau scaderii volumului curent (volum de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale – aproximativ 500 mililitri). Principalele patologii care afecteaza ventilatia pulmonara si pot duce la hipercapnie sunt:

• Bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC): sunt principala cauza a hipercapniei. BPOC afecteaza capacitatea plamanilor de a ventila eficient ducand la dioxid de carbon crescut in sange (hipercapnie);
• Sindromul de apnee in somn, a urmare a perioadelor prelungite de hipoventilatie pe timpul noptii. In timp, se ajunge la acumulare excesiva de CO2 in sange;
• Crizele de astm pot provoca hiperventilatie, insa in cazuri severe persoanele nu pot expira eficient CO2, ceea ce creste riscul de hipercapnie;
• Afectiunile neuromusculare care afecteaza musculatura respiratorie (distrofia musculara si miastenia gravis, scleroza laterala amiotrofica), pot duce la ventilatie insuficienta si, astfel, la acumulare progresiva de CO2 in sange;
• Utilizarea incorecta a dispozitivelor de ventilatie mecanica, cum ar fi cele folosite in caz de BPOC sau sindromul de apnee in somn, creste riscul ca o persoana sa dezvolte hipercapnie;
• Sindromul de hipoventilatie din obezitate (sindromul Pickwick) apare la persoanele care au obezitate severa si este caracterizat de incapacitatea de a ventila corespunzator si, progresiv, se ajunge la hipercapnie cronica;
• Obstructia cailor respiratorii, care poate fi secundara bronsitei acute, epiglotitei, edemului laringian sau aspiratiei unui corp strain, poate duce la hipercapnie tranzitorie.

Valoarea hipercapniei este asa cum s-a mentionat mai mare de 45 mmHg. In conditii fiziologice PaCO2 este situata in jurul valorii de 35-45 mmHg, ceea ce indica o ventilatie adecvata si, mai mult decat atat, exclude starea patologica de supraproductie interna de CO2. Frecvent, exista o corelatie intre hipercapnie (cresterea CO2 in sange) si hipoxie (scaderea O2 in sange): un astfel de lucru este evident, intrucat deficitul ventilator afecteaza atat inspirul (aportul de oxigen) cat si expirul (eliminarea de dioxid de carbon).

Hipercapnie – simptome si manifestari

In forme usoare, simptomele hipercapniei pot fi foarte subtile si adesea trecute cu vederea. Insa, in cazuri mai severe, se poate ajunge la simptome mult mai dramatice, uneori si la complicatii care pot pune in pericol viata. Persoanele cu hipercapnie se pot confrunta cu:

• Senzatia de oboseala generalizata, lipsa de energie, somnolenta;
• Dureri usoare, dar nejustificate, de cap;
• Dispnee (dificultati in respiratie), care poate aparea si in repaus, dar se exacerbeaza la efort;
• Inrosirea rapida a fetei la efort fizic;
• Greturi, varsaturi.

In forme mai severe de hipercapnie, cu concentratii ridicate de CO2 in sange, apar si simptome precum:

• Alterari cognitive: confuzie, dificultati de concentrare, paranoia, depresie;
• Tahicardie: cresterea frecventei cardiace este o reactie compensatorie la hipercapnie;
• Spasme musculare anormale;
• Hiper- sau hipoventilatie;
• Convulsii;
• Pierderea constientei, lesin;
• Cianoza (colorarea albastruie a pielii si mucoaselor, din cauza faptului ca ventilatia redusa afecteaza si saturatia in oxigen a sangelui);
• Respiratie suieratoare (mult mai evidenta in momentul ascultarii cu stetoscopul);
• Palpitatii.

Constatarile examenului fizic pentru hipercapnie sunt vagi, insa pot indica o boala subiacenta, de cele mai multe ori fiind vorba despre BPOC. De asemenea, majoritatea persoanelor cu statut obez se vor confrunta cu simptome de hipercapnie. Persoanele cu tulburari pulmonare cronice pot prezenta stari letargice, confuzie, pierderi de memorie si anxietate. Acest spectru de semne clinice defineste asa-zisa encefalopatie hipercapnica, simptomele neurologice corelandu-se cel mai bine cu gradul de retentie a CO2-ului (cu cat exista mai mult CO2 in sange, cu atat acestea vor fi mai severe).

Tratament hipercapnie

La modul ideal, tratamentul hipercapniei ar trebui sa vizeze patologia de baza. Exista interventii directe pentru a ajuta la eliminarea excesului de CO2 din sange, prin suplimentarea procesului de ventilatie pulmonara.

Ventilatia neinvaziva (CPAC/BiPAP)

In cazurile moderate de hipercapnie ventilatia neinvaziva cu presiune pozitiva continua (CPAP) sau presiune pozitiva bifazica (BiPAP) se utilizeaza pentru a ajuta persoana sa elimine CO2-ul in exces. Aceste dispozitive ajuta la mentinerea cailor respiratorii deschise si, astfel, vor creste eficienta procesului de ventilatie.

Intubarea cu ventilatie mecanica

Este rezervata cazurilor severe de hipercapnie. Persoanele pot necesita intubare pentru a asigura eliminarea adecvata a CO2-ului si pentru a restabili homeostazia (echilibrul) gazelor sanguine. Desi este o alternativa invaziva de tratament, permite un control mult mai bun atat al frecventei respiratorii, cat si a volumului curent. Indiferent de terapia aleasa, se va optimiza si nivelul de oxigenare (saturatia oxigenului de cel putin 90%).

Tratarea cauzei subiacente

Pentru gestionarea pe termen lung a starii de hipercapnie, tratarea cauzei subiacente reprezinta principalul pas:

• Persoanele cu BPOC: bronhodilatatoare, corticosteroizi, terapie de reabilitare pulmonara;
• Sindromul de apnee in somn: frecvent necesita terapie CPAC pe termen lung sau interventii chirurgicale pentru corectarea anomaliilor structurale (polipi, deviatie de sept);
• La persoanele cu obezitate, scaderea in greutate reprezinta principalul pas in imbunatatirea functiei respiratorii.

Hipercapnie – complicatii si riscuri asociate

Daca nu este tratata, hipercapnia poate duce la complicatii severe, cum ar fi:

• Acidoza respiratorie;
• Insuficienta respiratorie;
• Aritmii;
• Atacuri de panica;
• Colaps cardiovascular;
• Coma, moarte subita.

In general, persoanele mai tinere care prezinta complicatii secundare hipercapniei tind sa aiba un prognostic mult mai bun decat persoanele in varsta.

Surse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK28164/
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482456/
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9181664/
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9525762/
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559154/
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK500012/