Hemoragie cerebrala: cauze, factori de risc, simptome si tratament

Prin hemoragie cerebrala, cunoscuta si sub denumirea de hemoragie intracraniana, se intelege o urgenta medicala grava cauzata de ruptura unor vase de sange de la nivelul creierului. Ruptura duce la acumularea de sange in interiorul cutiei craniene si, astfel, cresterea presiunii. Cresterea presiunii exercita un efect mecanic asupra creierului, diminuand fluxul sanguin si aportul optim de oxigen la nivelul acestuia. Exista mai multe cauze care duc la hemoragie cerebrala, o astfel de hemoragie reprezentand 10-15% din totalul accidentelor vasculare cerebrale (AVC). Absolut vitale sunt, in vederea supravietuirii, diagnosticul precoce si instituirea unui tratament rapid.

Ce este hemoragia cerebrala?

Prin hemoragie cerebrala se intelege sangerarea care are loc in interiorul tesutului cerebral sau in spatiile din jurul creierului. De obicei, hemoragia intracerebrala defineste sangerarea care ia nastere chiar in tesutul cerebral, iar hemoragia cerebrala defineste sangerarea care ia nastere in formatiunile invecinate.

Tipuri de hemoragie cerebrala

In functie de localizare, clinic pot fi distinse mai multe tipuri de hemoragie cerebrala:

• hemoragie intracerebrala (parenchimatoasa): sangerare in interiorul creierului, frecvent in asociere cu hipertensiunea arteriala cronica;
• hemoragie subarahnoidiana: sangerare in spatiul dintre creier si meninge, de cele mai multe ori cauzata de ruptura unui anevrism cerebral;
• hemoragie subdurala: sangerare (sau acumulare de sange) intre dura mater si creier, deseori secundara unui traumatism cranian;
• hemoragie epidurala: sangerare (sau acumulare de sange) intre dura mater si craniu (asadar nu creier), asociata cu fracturi si traumatisme craniene.

Ultimele trei tipuri implica cele trei straturi care protejeaza creierul, adica meningele cerebrale, iar din acest motiv poarta si denumirea generala de „hemoragie meningo-cerebrala”.

Hemoragie cerebrala – cauze si factori de risc

Exista o gama foarte variata de cauze care pot duce la hemoragie cerebrala. Aceasta include fie afectiuni medicale preexistente, fie traumatisme severe, de energie ridicata, cum ar fi accidentul rutier, cazaturile de la mari inaltimi, loviturile cu obiecte contondente. Cauzele principale care pot duce la hemoragie cerebrala sunt:

• hipertensiunea arteriala cronica (principala cauza a hemoragiilor intracerebrale spontane);
• ruptura unui anevrism cerebral;
• malformatiile vasculare (angiopatia amiloida, malformatii arterio-venoase), acele structuri vasculare anormale cu risc crescut de sangerare spontana si hemoragie cerebrala;
• tulburarile de coagulare (hemofilia, trombocitopenia severa, tratamentele cronice pe baza de anticoagulante – warfarina, heparina, NOAC);
• traumatismele cranio-cerebrale, comotiile cerebrale;
• tromboza venoasa centrala;
• tumorile cerebrale.

Factorii care cresc riscul de hemoragie cerebrala sunt:

• varsta inaintata (>55-60 de ani);
• fumatul si consumul excesiv de alcool, consumul de substante ilicite;
• diabetul zaharat;
• ateroscleroza cerebrala;
• obezitatea si sindromul metabolic;
• sexul masculin;
• istoricul pozitiv de AVC;
• afectiunile hepatice subiacente;
• sarcina.

Conform datelor epidemiologice, in fiecare an aproximativ 3 din 10.000 de persoane dezvolta o hemoragie cerebrala – in general, barbatii sunt mai des afectati decat femeile. In mod uzual, un astfel de fenomen patologic are un prognostic nefavorabil, aproximativ 44% dintre indivizii afectati murind in decurs de o luna de la evenimentul vascular. Prognosticul este mai bun daca se intervine devreme cu tratament specific.

Hemoragie cerebrala – simptome si manifestari

In caz de hemoragie cerebrala, apar simptome precum:

• durere severa de cap, cu debut brusc (multe persoane descriu durerea asociata ca fiind „cea mai intensa durere de cap” avuta vreodata);
• deficite neurologice focale (hemipareza, afazie, ataxie);
• alterarea starii de constienta (confuzie, somnolenta, coma);
• tulburari de vedere (vedere dubla, incetosata);
• tulburari de vorbire, intelegere;
• probleme cu echilibrul;
• greata, varsaturi, convulsii.

Simptomele difera si in functie de locul in care are loc o hemoragie cerebrala. De exemplu, in cazul hemoragiei subarahnoidiene, pacientii descriu adesea o cefalee exploziva si foarte severa, insotita de rigiditatea cefei si fotofobie (sensibilitate exagerata la lumina). Simptomele tind sa se inrautateasca in timp. In unele cazuri, poate fi prezenta si febra.

Diagnosticul de hemoragie cerebrala

Diagnosticul precoce este absolut vital pentru instaurarea cat mai rapida a tratamentului. Pentru ca orice secunda conteaza, initial se fac investigatii pentru confirmarea diagnosticului. In acest sens, CT-ul (tomografia computerizata) fara substanta de contrast evidentiaza hemoragia chiar in primele minute de la debut. Ulterior, se pot face si alte investigatii pentru identificarea unor posibile cauze – daca acestea nu sunt evidente, de exemplu traumatismele –, cum ar fi:

• rezonanta magnetica nucleara (RMN): eficienta in evaluarea leziunilor vasculare, dar si a hemoragiilor mai vechi;
• angio-CT cerebrala: necesara in cazul suspiciunii de anevrism sau malformatie vasculara.

CT-ul este metoda de electie in diagnosticarea hemoragiei cerebrale, cu sensibilitate ridicata, o astfel de metoda putand face distinctia intre diferitele cauze care pot sta la baza aparitiei acestei hemoragii si, de asemenea, intre diferitele tipuri de hemoragie cerebrala. In cadrul rezultatelor, zonele hemoragice sunt evidentiate ca avand o densitate mai mare fata de densitatea tesuturilor din jur.

Tratament hemoragie cerebrala

Tratamentul in caz de hemoragie cerebrala se efectueaza de obicei intr-o unitate de anestezie si terapie intensiva. Se au in vedere urmatoarele:

Managementul initial in caz de hemoragie cerebrala

• Monitorizarea functiilor vitale;
• Controlul hipertensiunii arteriale;
• Diminuarea hipertensiunii intracraniene;
• Administrarea de anticonvulsivante (in caz de convulsii si crize epileptice);
• Corectarea tulburarilor de coagulare.

Tratament chirurgical (in caz de hemoragie cerebrala severa)

• Evacuarea hematomului (prin craniotomie, daca sangerarea este insotita de hipertensiunea intracraniana severa);
• Cliparea sau embolizarea anevrismelor (pentru a preveni sangerarea recurenta);
• Drenaj ventricular extern (in cazul hidrocefaliei asociate).

Tratamentul chirurgical este indicat la persoanele cu varsta sub 50 de ani, deoarece acestea pot tolera mai bine astfel de interventii, si daca hemoragia este localizata intr-o zona accesibila din punct de vedere chirurgical.

AVC hemoragic – sanse de supravietuire

Sansele de supravietuire dupa o hemoragie cerebrala depind de localizare si de dimensiune, dar si de comorbiditatile pacientului:

• mortalitatea la 30 de zile este de aproximativ 40-50%;
• factori de prognostic negativ sunt varsta inaintata, volumul mare al hemoragiei (>30 mL), scorul Glasgow redus la internare;
• supravietuitorii pot prezenta dizabilitati neurologice permanente.

Hemoragie cerebrala – complicatii si riscuri asociate

Hemoragia cerebrala are un potential debilitant semnificativ si poate duce la complicatii, chiar si cu tratament precoce, cum ar fi:

• hipertensiune intracraniana severa, cronica;
• hidrocefalie obstructiva;
• crize epileptice posthemoragice;
• edem cerebral;
• sindromul secretiei inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH);
• tromboza venoasa profunda, embolie pulmonara;
• recidive;
• sechele psihice: tulburari de vorbire, dificultati de memorie, ataxie, afazie;
• sechele motorii: paralizii ale membrelor, hemipareza, paralizii faciale;
• deces.

Infectiile nosocomiale (intraspitalicesti) sunt, de asemenea, un alt risc pe care pacientii internati in unitatile de terapie intensiva il prezinta.

Recuperarea dupa hemoragie cerebrala

Dupa o hemoragie cerebrala tratata si corespunzator gestionata, persoanele incat pot ramane cu sechele de natura locomotorie si psihica. Prin urmare, reabilitarea este un proces esential si de lunga durata, care are rolul de a imbunatati calitatea vietii pacientilor. Etapele implica:

• terapie fizica si ocupationala pentru recuperarea functiilor motorii;
• logopedie pentru pacientii cu afazie;
• reeducare cognitiva si neuropsihologica, necesara in cazurile cu afectare intelectuala;
• managementul factorilor de risc, cum ar fi controlul strict al tensiunii arteriale, glicemiei.

In multe cazuri, persoanele ajung sa aiba nevoie de insotitori si supraveghere zilnica. Un astfel de eveniment creste riscul de afectiuni neurodegenerative, cum ar fi dementa, Alzheimer, care au un potential debilitant semnificativ. O forma specifica de AVC hemoragic este, asa cum deja s-a mentionat, hemoragia intracerebrala.

Hemoragie cerebrala – sfaturi pentru preventie

Pentru a reduce riscul de hemoragie cerebrala, se recomanda urmatoarele:

• renuntarea la fumat, limitarea consumului de alcool;
• gestionarea optima a hipertensiunii arteriale si diabetului conform tratamentului si sfatului medicului specialist;
• scaderea in greutate, in cazul in care exista un surplus ponderal;
• adoptarea unei alimentatii cat mai sanatoase, bogate in fructe si legume;
• evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata cat mai activ, cu miscare zilnica;
• gestionarea optima a dislipidemiilor (hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie);
• evitarea auto-medicatiei anticoagulante, fara supraveghere medicala.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10032582/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK553103/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470242/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559173/

https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCRESAHA.121.319949

https://radiopaedia.org/articles/intracranial-haemorrhage