Glanda timus – functii, rol si afectiuni asociate

Glanda timus este organul corpului despre care oamenii de stiinta afirma ca le-a luat cel mai mult timp sa il inteleaga. Este activa doar din momentul in care v-ati nascut si pana cand deveniti adolescent. Totusi, joaca un rol foarte important in antrenamentul organismului pentru a lupta impotriva infectiilor si chiar a cancerului, pentru tot restul vietii. Este, de asemenea, vitala pentru mesajele chimice ale corpului sau pentru sistemul endocrin.

Timusul este o glanda mica din sistemul limfatic care produce si antreneaza celule albe speciale din sange numite celule T. Celulele T ajuta sistemul imunitar sa lupte impotriva bolilor si infectiilor. Glanda timusului produce majoritatea celulelor T inainte de nastere. Restul sunt produse in copilarie si astfel veti avea toate celulele T de care aveti nevoie pana cand ajungeti la pubertate.

Cititi mai departe pentru a afla mai multe despre rolul timusului in imunitate, autoimunitate si imbatranire, precum si despre modul in care mai multe tulburari pot afecta acest organ important.

Glanda timus – istorie si anatomie

Glanda timus este de obicei situata in spatele sternului, in fata inimii si intre plamani. La unii oameni, totusi, acest organ se gaseste in gat sau in partea superioara a pieptului.

Desi asta poate parea ciudat, face parte din misterul organului care i-a derutat pe oamenii de stiinta de secole. Cercetatorii au inceput sa inteleaga o parte din functia glandei abia acum aproximativ 50 de ani.

Inca nu sunt siguri de unde si-a luat numele. Unii experti spun ca grecii antici, care au descoperit organul, i-au numit timus deoarece forma lui arata ca frunzele de cimbru, o planta folosita la gatit. Altii spun ca numele provine din cuvantul grecesc pentru suflet deoarece organul se afla aproape de inima. Oricum, glanda timus este considerata un organ al sistemului imunitar. La fel ca amigdalele si adenoidele, ajuta la combaterea infectiilor.

Ce este timusul?

Timusul este o glanda mica care face parte din sistemul dumneavoastra limfatic. Sistemul dumneavoastra limfatic este alcatuit dintr-o retea de tesuturi, vase si organe, cum ar fi amigdalele, splina si apendicele. Sistemul limfatic face parte din sistemul dumneavoastra imunitar. Ajuta la apararea impotriva infectiilor si bolilor.

Glanda timus – rol si functii

Functia principala a glandei timus este de a antrena niste celule albe speciale din sange, numite limfocite T sau celule T. Globulele albe (limfocitele) se deplaseaza de la maduva osoasa la timus. Limfocitele se maturizeaza si devin celule T specializate in timus.

Functie

Din momentul in care ajungeti la pubertate, timusul este foarte activ. Serveste atat sistemul imunitar, cat si celui endocrin. Acesta este sistemul care produce hormoni, mesagerii chimici ai corpului.

Pentru a intelege rolul sistemului imunitar al timusului, trebuie sa cunoasteti diferenta dintre doua tipuri de globule albe. Acestea sunt limfocitele T (celule T) si limfocitele B (celule B). Aceste celule sunt ca fortele „operative speciale” ale sistemului imunitar.

Celulele T, comparativ cu celulele B

Celulele T sunt cunoscute si ca limfocite derivate din timus. Ele ajuta la lupta impotriva invadatorilor straini ai corpului, cum ar fi bacteriile, virusii si toxinele. De asemenea, pot identifica si ataca celulele canceroase.

Limfocitele B (sau celulele B) au un rol diferit. Ele produc proteine numite anticorpi si le folosesc pentru a distruge invadatorii specifici.

„Teren de antrenament pentru celulele T”

Cand sistemul imunitar are nevoie de ajutor suplimentar, apeleaza la celulele T. Sunt produse in maduva osoasa, tesutul spongios din oase. Cand celulele T sunt tinere sau imature, ele calatoresc prin fluxul sangvin si in glanda timus.

Timusul are doi lobi. Unul gazduieste un fel de teren de antrenament gen „tabara de pregatire” pentru celulele T. Acolo acestea se maturizeaza si se transforma in celule specializate in lupta impotriva bolilor.

Tipuri de celule T

Celulele T din timus se transforma in trei principali luptatori ai bolilor sistemului imunitar:

1. celulele T citotoxice – aceste celule sunt responsabile pentru uciderea directa a celulelor infectate.
2. celulele T helper – aceste celule determina celulele B sa produca anticorpi. De asemenea, le solicita celulelor T sa atace „invadatorii” straini.
3. celulele T de reglementare – ele suprima atat celulele B, cat si alte celule T, daca respectivele celule dauneaza din greseala organismului.

Selectia pozitiva si cea negativa

Partea timusului numita cortex este locul unde are loc antrenamentul de pregatire a celulelor T. Aici, celulele T tinere invata sa identifice antigenele sau toxinele legate de celulele straine. Acest proces se numeste „selectie pozitiva”.

Odata ce celulele T recunosc agenti patogeni specifici, ele calatoresc intr-o alta parte a glandei timus, numita medulara. Aici, ele primesc un alt tip de antrenament, acesta fiind o „selectie negativa”. Sunt introdusi in antigenele corpului, astfel incat sa nu le atace si sa nu le faca rau.

Acest lucru previne tulburarile autoimune. Acestea sunt afectiuni medicale in care celulele ajung sa atace tesuturile si celulele corpului, in loc sa lupte cu bolile si infectiile.

Nu toate celulele T trec prin acest proces de selectie. Doar aproximativ 2% dintre ele trec in cele din urma atat prin selectia pozitiva, cat si prin cea negativa.

Rolurile celulelor T mature

Aceste celule foarte antrenate circula in sange sau asteapta in ganglionii limfatici, pana cand sistemul imunitar da o alarma. Celulele T mature joaca unele roluri vitale.

Imunitate

Celulele T fac parte din sistemul imunitar adaptiv al organismului. Aceasta este imunitatea pe care corpul o dezvolta dupa ce sistemul imunitar a fost expus la o infectie, vaccin sau substanta straina.

Celulele T sunt antrenate sa recunoasca si sa elimine amenintarile straine, care trec de prima linie de aparare a organismului. Cand celulele T citotoxice ucigase recunosc un invadator strain, se ataseaza de celula respectiva si o distrug cu ajutorul celulelor T ajutatoare si reglatoare.

Aceasta este ceea ce se numeste imunitate mediata de celule sau folosirea celulelor imune pentru a lupta impotriva infectiilor.

Autoimunitate

Procesul de selectie negativa are loc in timus. Este folosit pentru a scapa de celulele T care au devenit excesiv de reactive si s-au legat prea puternic de alte molecule. Acest lucru previne dezvoltarea bolilor autoimune.

Imbatranire

Oamenii de stiinta obisnuiau sa creada ca imbatranirea este rezultatul trecerii timpului. Acum isi dau seama ca imbatranirea este un proces chimic activ. Unii cercetatori cred ca micsorarea timusului poate fi ceea ce declanseaza procesul de imbatranire.

Pe masura ce timusul se micsoreaza, imunitatea scade. De aceea, persoanele in varsta sunt mai predispuse sa se imbolnaveasca sau sa dezvolte boli precum cancerul. De asemenea, exista un risc mai mare sa nu raspunda la vaccinuri. Studiile cauta acum modalitati de a intarzia scaderea timusului, de a stimula imunitatea si de a incetini procesul de imbatranire.

Productia de hormoni

Glanda timus produce mai multi hormoni, printre care:

• timopoietina si timulina – acesti hormoni sunt implicati in procesul in care celulele T sunt transformate in diferite tipuri de celule care lupta cu diverse boli;
• timozina – acest hormon stimuleaza raspunsul sistemului imunitar, dar si hormonii care controleaza cresterea;
• factorul umoral timic – acesti hormoni maresc raspunsul sistemului imunitar la virusi.

Glanda timus favorizeaza, de asemenea, cantitati mici de hormoni produsi in alte zone ale corpului. Acestea includ melatonina, care va ajuta sa dormiti, si insulina, care va ajuta sa va controlati glicemia.

Glanda timus – afectiuni asociate

Multe afectiuni pot afecta glanda timus, variind de la tulburari genetice la cancere in cazul adultilor in varsta. Acestea pot duce la probleme cu imunitatea si autoimunitatea.

Timus absent sau subdezvoltat

Sindromul DiGeorge este o tulburare rara de dezvoltare, in care glanda timus este subdezvoltata sau absenta. Este cauzata de o mutatie genetica.

Copiii cu sindrom DiGeorge complet nu au glanda timus. Acest lucru duce la o deficienta periculoasa a celulelor T. Sindromul DiGeorge complet este tratat cu un transplant de tesut de timus. Copiii cu sindrom DiGeorge partial au un timus subdezvoltat si un numar scazut de celule T. Sindromul DiGeorge partial se amelioreaza adesea pe masura ce copilul creste.

Sindromul DiGeorge poate provoca probleme grave ale sistemului imunitar si un risc ridicat de infectii. Copiii cu aceasta afectiune au si probleme cu tiroida sau hipoparatiroidismul.

Hiperplazia foliculara timica

Cu aceasta afectiune, timusul se umfla si se inflameaza. Acest lucru poate aparea in afectiunile autoimune, precum:

• lupus – la persoanele cu aceasta afectiune, sistemul imunitar ataca articulatiile, pielea, rinichii, celulele sangvine, creierul, inima si plamanii;
• lupus eritematos – acesta determina sistemul imunitar sa atace tesutul conjunctiv;
• miastenia gravis (MG) – in astfel de cazuri, sistemul imunitar ataca sistemul musculoscheletic;
• artrita reumatoida – la persoanele cu aceasta afectiune, sistemul imunitar ataca articulatiile;
• boala Graves – care determina sistemul imunitar sa atace glanda tiroida;
• sindromul Sjogren – aceasta afectiune determina sistemul imunitar sa atace celulele care produc saliva si lacrimile.

Chisturi timice

Chisturile sunt cresteri anormale pline cu lichid. Sunt mici, mai mici de 3 centimetri (cm) si de obicei nu constituie o problema.

Chisturile glandei timus sunt adesea gasite doar atunci cand un medic va trateaza pentru altceva. Un exemplu este screeningul pentru cancerul pulmonar. In cazuri rare, chisturile timice pot ascunde cancerul.

Tumori ale glandei timusului

Timoamele sunt tumori care apar in interiorul glandei timus. Ele pot fi inofensive sau canceroase. Pot aparea si in gat, glanda tiroida sau plamani.

Alte tumori care pot aparea in timus includ limfoamele timice, tumorile cu celule germinale si carcinoizii. Simptomele timoamelor depind adesea de localizarea cancerului. De exemplu, cele din piept pot provoca dificultati de respiratie.

Medicii pot descoperi aceste tumori deoarece un pacient a dezvoltat ceea ce este cunoscut sub numele de sindromul paraneoplazic. Aceste tulburari autoimune rare apar atunci cand celulele T incearca sa lupte impotriva unui anumit tip de tumora canceroasa. Celulele ataca in mod gresit parti ale creierului, maduvei spinarii, nervii si muschii.

Exista mai multe dintre aceste tipuri de conditii:

• miastenia gravis (MG) – aceasta este o afectiune in care muschii slabesc si obosesc si va pierdeti capacitatea de a-i controla. Aceasta afectiune autoimuna apare la pana la 25% dintre persoanele cu timoame.
• aplazia pura a celulelor rosii – aceasta este o afectiune in care celulele T ataca celulele rosii tinere din sange. Acest lucru provoaca anemie severa, o lipsa de celule rosii din sange purtatoare de oxigen. Apare la aproximativ 5% dintre persoanele cu timoame.
• hipogamaglobulinemie – aceasta este o afectiune in care celulele B nu produc suficienti anticorpi. Apare la aproximativ 10% dintre persoanele cu timoame.

Timoamele pot provoca, de asemenea, o afectiune denumita autoimunitate multiorganica asociata cu timomul. Aceasta afectiune este similara cu respingerea observata la unele persoane cu transplant de organe. In aceste cazuri, tumora produce celule T care ataca corpul unei persoane.

Timectomie

In anumite conditii, chirurgii pot indeparta glanda timus printr-o timectomie. De exemplu, daca un copil se naste cu o problema cardiaca, intrucat timusul este aproape de inima si este mare la bebelusi, chirurgii trebuie sa-l scoata pentru a opera inima copilului.

De asemenea, chirurgii pot sa indeparteze timusul daca acesta contine celule canceroase sau daca sunteti diagnosticat cu miastenia gravis. Studiile arata ca aproximativ 60% dintre persoanele cu miastenia gravis intra in remisiune cand le este indepartata glanda timus.

Interventia chirurgicala se face de obicei la persoanele a caror varsta variaza intre pubertate si varsta mijlocie, pentru a evita potentialele consecinte ale inlaturarii timusului prea devreme in viata.

Consecintele indepartarii timusului

Glanda timus este importanta deoarece antreneaza sistemul imunitar sa lupte impotriva infectiilor. O mare parte din acest antrenament are loc inainte de nastere. Cu toate acestea, studiile au legat indepartarea timusul la sugari la un risc crescut de infectii si afectiuni autoimune.

De asemenea, copiii au un risc crescut de boli tiroidiene, astm, alergii si posibil cancer. Acest lucru se datoreaza faptului ca celulele T joaca un rol vital in prevenirea cancerului. Exista, de asemenea, unele dovezi ca indepartarea timusului poate cauza imbatranirea timpurie a sistemului imunitar.

Rezumat

Glanda timus joaca un rol vital in antrenarea sistemului imunitar pentru a proteja organismul impotriva infectiilor, chiar si a cancerului. Acest proces incepe inca din timpul conceperii. Glanda timus atinge dimensiunea maxima in adolescenta, apoi incepe sa se micsoreze incet.

Unii oameni de stiinta cred ca micsorarea naturala a glandei timus declanseaza imbatranirea sistemului imunitar. De aceea, pe masura ce imbatranim, avem tendinta de a ne imbolnavi mai frecvent si de a raspunde mai putin la vaccinuri. Cercetatorii studiaza modalitati de a incetini procesul de micsorare a timusului.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/body/23016-thymus

https://www.medicalnewstoday.com/articles/thymus#hormones

https://www.verywellhealth.com/thymus-gland-overview-4582270