Glanda paratiroida – rol, functii, anatomie

Glandele paratiroide sunt glande foarte mici, avand dimensiunea similara cu cea a unui bob de mazare, situate in regiunea gatului, in spatele glandei tiroide. Desi numele sugereaza o legatura directa cu glanda tiroida, glanda paratiroida are o functie distincta, fiind implicata indeosebi in reglarea nivelurilor de calciu si fosfor din sange. Majoritatea oamenilor au patru glande, situate cate doua de fiecare parte a lobilor tiroidieni. Totusi, exista si oameni care au mai putine sau in unele cazuri mai multe astfel de glande. Glanda paratiroida produce hormonul paratiroidian, in prescurtare PTH, care joaca rol in mentinerea concentratiei de calciu si fosfor in organism.

Glanda paratiroida – roluri si functii

Glandele paratiroide au aproximativ 30-50 de miligrame fiecare. Functia principala a acestora este de a secreta hormonul paratiroidian (PTH), care controleaza nivelul de calciu din sange si din tesuturi, un proces esential pentru functionarea normala a sistemelor nervos, muscular, osos – dar nu numai. Calciul microelement este implicat in transmiterea impulsurilor nervoase, sanatatea osoasa si coagularea sangelui. Prin urmare, alterarile homeostaziei calciului vor duce la diferite afectiuni care vizeaza in primul rand aceste procese.

Hormonul paratiroidian este sintetizat de catre glanda paratiroida si este implicat in mentinerea echilibrului calciului si fosforului. In general, acesta actioneaza in momentul in care nivelul de calciu din organism (calcemia) scade, fiind eliberat in fluxul sanguin pentru a corecta deficitul. Hormonul paratiroidian actioneaza in vederea cresterii calcemiei prin 3 mecanisme:

1. la nivelul oaselor: hormonul secretat de glanda paratiroida stimuleaza activitatea unor celule numite osteoclaste, care degradeaza tesutul osos. In urma degradarii tesutului osos, in sange se elibereaza calciu si fosfor, corectandu-se astfel deficitul acestor minerale.
2. la nivelul rinichilor: PTH-ul secretat de glanda paratiroida reduce pierderea de calciu prin urina si stimuleaza reabsorbtia fosfatului, ajutand astfel la reechilibrarea deficitului acestor minerale;
3. la nivel intestinal: hormonul paratiroidian secretat de glanda paratiroida stimuleaza in mod indirect absorbtia calciului de provenienta alimentara, prin activarea vitaminei D in forma sa activa, calcitriolul. Calcitriolul imbunatateste absorbtia calciului provenit din alimente.

In momentul in care calcemia ajunge la valorile fiziologice (8,8-10,5 mg/dL, cu variatii usoare in functie de laborator), glanda paratiroida nu mai sintetizeaza PTH. Drept urmare, aceasta are rol doar in prevenirea hipocalcemiei (nivel scazut de calciu in organism). In cazul in care creste nivelul de calciu din organism (hipercalcemie), ar putea fi vorba despre o disfunctie la nivelul acestor glande, care secreta in exces hormoni paratiroidieni.

Glanda paratiroida – descriere anatomica

Din punct de vedere anatomic, glanda paratiroida este mica, bine vascularizata, situata in partea din spate (posterioara) a glandei tiroide. Majoritatea oamenilor au patru glande paratiroide, insa in cazuri rare pot exista variatii – unele persoane pot avea trei sau chiar cinci glande paratiroide. Fiecare glanda paratiroida este protejata de o capsula fina, de natura conjunctiva.

Glandele paratiroide sunt structuri relativ simetrice, dar dimensiunea si forma lor pot varia usor de la o persoana la alta. De asemenea, este firesc sa fie pozitionate usor diferit, dar acestea sunt considerate „variatii ale normalului”, care au loc in timpul ontogenezei (formarea organelor, in timpul vietii intrauterine). In ciuda proximitatii lor fata de tiroida, functiile lor nu sunt corelate in mod direct. Totusi, disfunctiile unei glande o pot afecta, indirect, pe cealalta, si viceversa.

La microscop, glanda paratiroida contine 2 tipuri principale de celule:

1. Celule principale: controleaza secretia de hormon paratiroidian. Au reticulul endoplasmatic foarte dezvoltat, pentru a sustine sinteza si secretia hormonului PTH. Chiar daca sunt mult mai mici decat celulele oxifile, sunt mult mai abundente la nivelul glandei.
2. Celule oxifile: functia acestor celule nu este pe deplin inteleasa. Totusi, sunt mai mari decat celulele principale, insa mai putin numeroase. S-a mai observat ca numarul lor creste odata cu inaintarea in varsta.

Spre deosebire de alte tipuri de glande endocrine, glanda paratiroida nu are o anatomie, si nici o fiziologie foarte pretentioasa. Totusi, rolul ei in functionarea normala a organismului este unul deosebit de important.

Glanda paratiroida – afectiuni comune

Disfunctiile glandei paratiroide pot duce la dezechilibre semnificative privitoare la concentratia de calciu (calcemia) din organism. Implicit, dezechilibrul mineral are impact asupra unei game variate de sisteme din organism. Cele mai comune afectiuni ale glandei paratiroide includ:

• Hiperparatiroidismul

Hiperparatiroidismul apare cand glanda paratiroida produce hormon excesiv PTH. Drept urmare, se ajunge la hipercalcemie, adica un nivel ridicat de calciu in sange. Aceasta afectiune se clasifica, in functie de cauze, in 2 tipuri:

1. Hiperparatiroidism primar: in acest caz, una sau mai multe glande paratiroide produc PTH in exces. Cauza principala este adesea un adenom paratiroidian (o tumora benigna ce apare pe glanda paratiroida). Mai rar, este cauzata de hiperplazia glandei (cresterea in dimensiuni si volum a glandei) sau de cancerul paratiroidian. Simptomele pot fi foarte vagi sau absente, dar in cazuri mai avansate se poate ajunge la oboseala generalizata, dureri osoase, aparitia de pietre la rinichi, slabiciune musculara, greata si constipatie. Hipercalcemia mentinuta si severa poate duce la complicatii grave, cum ar fi insuficienta renala sau aritmiile cardiace.
2. Hiperparatiroidism secundar: aceasta forma apare cand nivelul scazut de calciu este cauzat de alte afectiuni, precum insuficienta renala cronica sau deficitul sever de vitamina D. In acest caz, glanda paratiroida produce PTH in exces pentru a compensa nivelul scazut de calciu, prin mecanismele fiziologice mentionate mai sus. Simptomele pot fi similare cu cele ale hiperparatiroidismului primar, dar de obicei afectiunea de baza va duce la simptome mult mai severe.

• Hipoparatiroidismul

Hipoparatiroidismul este o afectiune mai rara, in care glanda paratiroida nu produce o cantitate adecvata de hormon paratiroidian, ceea ce duce la hipocalcemie sustinuta. In cele din urma, acest dezechilibru afecteaza functionarea normala a sistemelor nervos si muscular, putand duce si la probleme de coagulare. Afectiunea poate aparea din mai multe motive, cum ar fi leziuni la nivelul glandelor paratiroide (in timpul unei interventii chirurgicale la nivelul tiroidei, gatului), boli autoimune, mutatii genetice sau radioterapie in zona gatului. Un nivel extrem de redus de calciu poate duce la spasme musculare, crampe, aritmii, convulsii, probleme dentare, osoase.

• Adenomul paratiroidian

Reprezinta o tumora benigna care afecteaza glanda paratiroida (de obicei una singura), ceea ce duce la o supraproductie de PTH. Reprezinta principala cauza a hiperparatiroidismului primar. Tratamentul implica interventia chirurgicala pentru a indeparta glanda paratiroida afectata. De obicei, nivelurile de PTH si calciu revin la normal postoperator.

• Cancerul paratiroidian

Este o afectiune extrem de rara, dar grava, care duce la hipercalcemie severa. Simptomele sunt nespecifice si includ oboseala extrema, slabiciune musculara, scadere in greutate, dureri osoase foarte puternice, insuficienta renala. Tratamentul presupune o abordare chirurgicala agresiva.

Surse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537203/
2. https://www.yourhormones.info/glands/parathyroid-glands/
3. https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/parathyroid-glands
4. https://my.clevelandclinic.org/health/body/parathyroid-gland
5. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/the-parathyroid-glands
6. https://www.healthdirect.gov.au/parathyroid-glands