Prospect si alte INFORMATII despre GENTAMICIN KRKA, solutie injectabila
Gentamicin
Solutie injectabila a 40 mg/1 ml
Gentamicin
Solutie injectabila a 80 mg/2 ml
Compozitie
Gentamicin solutie injectabila 40 mg/1 ml
O fiola (1 ml solutie injectabila) contine sulfat de gentamicina 40 mg si excipienti: p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de propil, edetat disodic, metabisulfit de sodiu, apa distilata pentru preparate injectabile.
Gentamicin solutie injectabila 80 mg/2 ml
O fiola (2 ml solutie injectabila) contine sulfat de gentamicina 80 mg si excipienti: p-hidroxibenzoat de metil, p-hidroxibenzoat de propil, edetat disodic, metabisulfit de sodiu, apa distilata pentru preparate injectabile.
Un ml solutie injectabila contine sulfat de gentamicina 40 mg.
Proprietati
Grupa farmacoterapeutica: aminoglicozide. Cod ATC: J01G B03.
Gentamicina este un antibiotic aminoglicozidic. Spectrul actiunii sale antibacteriene include germeni gram-negativ: Pseudomonas aeruginosa, Proteus indol-pozitivi si indol-negativi, E. coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Citrobacter, Salmonella, Shigella, Providencia, Campylobacter, Brucella, Moraxella , c at si unii germeni gram-pozitiv, cum sunt stafilococi (incluz and tulpinile penicilino - si meticilino - rezistente) si Listeria monocitogenes .
Gentamicina administrata intramuscular se absoarbe rapid si in totalitate, iar concentratia plasmatica maxima se realizeaza dupa 30-90 minute. La 60 min dupa admninistrarea dozei intravenoase se realizeaza acelea si concentra tii ca dupa administrarea intramusculara a unei doze similare. Aproximativ 90% din doza administrata, se excreta pe cale renala, nemodificata, prin filtrare glomerulara.
Datorita actiunii postantibiotice de lunga durata a gentamicinei, efectul fiecarei doze consecutive este mai mic, deoarece in timpul perioadei postantibiotice bacteriile sunt mai pu tin sensibile la actiunea gentamicinei. In ceea ce priveste eficacitatea terapeutica, administrarea gentamicinei in priza zilnica unica are un dublu avantaj: in primul r and, se realizeaza un efect antibacterian crescut datorita concentra tiei plasmatice mari a gentamicinei, iar in al doilea r and, efectul antibacterian al dozei urmatoare este mai puternic, datorita intervalului mai mare de timp dintre 2 doze.
Indicatii terapeutice
Gentamicina este indicata pentru tratamentul infectiilor sistemice severe datorate indeosebi unor bacterii gram-negativ aerobe sensibile. Aceste infectii sunt:
-
septicemie sau alte infectii sistemice severe;
-
infectii intraabdominale: peritonita, abcese, colangita (de regula, in asociere cu metronidazol sau clindamicina);
-
infectii neonatale severe;
-
infectii ale aparatului renal;
-
infectii secundare arsurilor, leziunilor traumatice sau chirurgicale;
-
tularemie;
-
endocardita (de obicei in asociere cu un antibiotic beta-lactamic).
In plus, gentamicina este indicata in profilaxia infectiilor postoperatorii intraabdominale, indeosebi atunci cand este implicat aparatul urinar sau intestinul. Cand interventia chirurgicala se adreseaza intestinului, o singura doza de gentamicina se asociaza cu metronidazol sau cu clindamicina.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la gentamicina sau la oricare dintre componentii produsului; miastenia gravis.
Precautii
Pacientii tratati cu gentamicina trebuie sa fie monitorizati atent (se vor avea in vedere simptome de hipoacuzie, vertij si tinitus), deoarece ca si alte aminoglicozide, gentamicina poate fi nefrotoxica, poate exercita un efect daunator asupra organelor auzului, echilibrului si asupra conductibilitatii neuromusculare. Cand este necesar un tratament prelungit sau cu doze mai mari, se recomanda monitorizarea functiilor renala, vestibulara si auditiva. La pacientii cu insuficienta renala severa si la cei varstnici (peste 65 de ani), doza va fi ajustata in concordanta cu functia renala. Sunt necesare precautii speciale atunci cand gentamicina este administrata pacientilor cu sindrom miastenic sau parkinsonism, deoarece se poate produce bloc neuromuscular. Acesta poate fi evitat prin reducerea vitezei de administrare intravenoasa.
In caz de interventii chirurgicale medicul anestezist trebuie informat ca pacientul este tratat cu gentamicina.
Interactiuni
Anumite diuretice cu actiune intensa (acidul etacrinic si furosemidul) pot intensifica reactiile adverse ale gentamicinei, prin cresterea concentratiei plasmatice si tisulare a aminoglicozidului. Administrarea intravenoasa de diuretice poate mari riscul de afectare renala, acustica si vestibulara.
Administrarea concomitenta cu blocante neuromusculare (succinilcolina si tubocuraina) poate duce la agravarea blocului neuromuscular si la paralizie respiratorie. Antidoturile sunt calciu si neostigmina.
Gentamicina nu trebuie utilizata in asociere cu alte medicamente neurotoxice si nefrotoxice, indeosebi cu amikacina, tobramicina, vancomicina, cefaloridina, viomicina si polimixina B.
Administrarea concomitenta cu amfotericina B, ciclosporina, clindamicina, piperacilina, metoxifluran, foscarnet, substante de contrast intravenoase si cisplatina, creste riscul de afectare renala, acustica si vestibulara.
Atentionari speciale
Sarcina si alaptarea
Aminoglicozidele traverseaza bariera placentara si poate afecta organul auditiv si vestibular al fatului. In timpul sarcinii, Gentamicin trebuie administrat numai in situatii care pun viata in pericol si numai daca alt antibiotic nu poate fi utilizat.
Deoarece gentamicina se excreta in laptele matern, in timpul tratamentului se recomanda intreruperea alaptarii.
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Gentamicina poate afecta aparatul vestibular, provocand initial greata si vertij. Deoarece aceasta stare se poate inrautati dupa intreruperea tratamentului, pacientul trebuie avertizat asupra acestui lucru.
Doze si mod de administrare
Gentamicin se administreaza intramuscular sau intravenos, folosindu-se aceleasi doze. Gentamicin poate fi injectat direct in vena sau administrat printr-un cateter intravenos. Timpul de injectare este de 2-3 minute. Atunci cand doza zilnica totala este administrata odata, timpul de injectare este de 15 minute.
Datorita efectului postantibiotic prelungit al gentamicinei, eficacitatea dozelor urmatoare, administrate in perioada in care efectul postantibiotic se mentine inca activ, este mica, deoarece in acest interval bacteriile sunt mai putin sensibile la gentamicina. Pentru realizarea unei eficacitati terapeutice maxime, administrarea gentamicinei intr-o doza zilnica unica confera un dublu avantaj: actiune bactericida mai puternica, rezultata din concentratia mare de medicament si actiune bactericida mai mare a dozelor urmatoare, rezultata din prelungirea intervalului de timp dintre doze.
Administrarea gentamicinei intr-o doza zilnica unica nu se recomanda la pacientii cu imunodeficiente (neutropenie), cu insuficienta renala severa, cu endocardita sau in timpul sarcinii.
Pacienti cu functie renala normala
Varsta
Doza
Adulti si copii peste 12 ani
2-5 mg/kg si zi, intramuscular sau intravenos, fractionat in 1-3 prize *
Copii intre 2 saptamani si 12 ani
6 mg/kg si zi, intramuscular sau intravenos, fractionat in 1-3 prize
Nou-nascuti pana la 2 saptamani
6 mg/kg si zi, intramuscular sau intravenos, fractionat in 2 prize
* Cand gentamicina se administreaza in doze multiple, doza initiala la adult este de 1 ,5-2 mg/kg, indiferent de functia renala, pentru a asigura concentratii plasmatice maxime adecvate.
La nou-nascuti, sugari si copii, aceleasi doze, in functie de greutatea corporala, realizeaza concentratii plasmatice mai mici decat la adulti. La acest grup de pacienti se recomanda doze terapeutice putin mai mari; la copii, din motive de siguranta, se recomanda determinarea zilnica a concentratiei plasmatice a gentamicinei. La o ora de la administrare, concentratia plasmatica trebuie sa fie de cel putin 4 m g/ml.
Atunci cand gentamicina se administreaza in doze multiple, concentratia plasmatica, determinata inaintea administrarii dozei urmatoare, nu trebuie sa depaseasca 2 m g/ml. Atunci cand administrarea se face intr-o doza unica, concentratia plasmatica, determinata inaintea administrarii dozei urmatoare, nu trebuie sa depaseasca 1 m g/ml.
Pentru o perfuzie intravenoasa, de scurta durata, gentamicina trebuie dizolvata in 100-200 ml solutie salina izotona sau in solutie de glucoza 5%. Concentratia de gentamicina din solutie nu trebuie sa depaseasca 1 mg/ml.
Pacienti cu insuficienta renala
Pacientii cu insuficienta renala necesita ajustarea dozei zilnice de gentamicina. Ei trebuie sa primeasca aceeasi doza initiala ca si pacientii cu functie renala normala. In continuarea tratamentului, doza zilnica va fi ajustata, fie prin prelungirea intervalului dintre administrari, fie prin micsorarea dozei pentru o administrare.
Doze pentru pacientii cu insuficienta renala
Uree
Clearance al creatininei
Creatinina serica
Doza pentru o administrare si intervalele dintre doze
mg/100 ml
mmol/l
ml/min
ml/s
mg/100 ml
m mol/l
< 40
< 6,8
> 70
>1,6
< 1,4
<124
80 mg* la intervale de 8 ore
1,4-1,9
124-168
80 mg* la intervale de 12 ore
40 - 100
6,8-17
30-70
0,5-1,16
1,9-2,8
168-248
80 mg* la intervale de 18 ore
2,8-3,7
248-327
80 mg* la intervale de 24 ore
100 - 200
17-34
10-30
0,16-0,5
3,7-5,3
327-469
80 mg* la intervale de 38 ore
> 200
> 34
5 - 10
0,08-0,16
5,3-7,2
469-636
80 mg* la intervale de 48 ore
* 60 mg, daca greutatea corporala este sub 60 kg.
Micsorarea dozelor si prelungirea intervalului dintre doze sunt masuri la fel de adecvate pentru ajustarea dozajului zilnic. Totusi, trebuie amintit faptul ca dozele de mai sus sunt aproximative si ca administrarea acelorasi doze la pacienti diferiti poate determina concentratii plasmatice diferite ale medicamentului. De aceea, este necesara masurarea concentratiilor plasmatice ale gentamicinei, iar dozele trebuie ajustate in concordanta. Concentratia plasmatica a gentamicinei, determinata la 30-60 min de la administrarea intravenoasa sau intramusculara, trebuie sa fie de cel putin 5 m g/ml. Doza de gentamicina administrata la sfarsitul fiecarei sedinte de dializa este de 1-1,5 mg/kg. In cazul dializei peritoneale, o doza de 1 mg/kg gentamicina trebuie adaugata la 2 l lichid de dializa.
Durata tratamentului
7-10 zile; in cazul infectiilor foarte severe si complicate gentamicina se poate administra un timp mai indelungat.
Reactii adverse
Gentamicin are efect vestibulotoxic, ototoxic si nefrotoxic, de asemenea are efect inhibitor asupra transmiterii neuromusculare. Riscul de hipoacuzie si al tulburarilor renale creste cu persistenta cronica a concentratiei plasmatice de gentamicina > 2 µg/ml. In anumite cazuri valorile mari ale concentratiei plasmatice a medicamentului nu au un impact semnificativ asupra manifestarilor toxice mentionate mai sus.
Tulburarile acustice si vestibulare nu sunt frecvente dar sunt importante, deoarece, de regula sunt ireversibile, iar afectarea poate continua chiar si dupa intreruperea administrarii. Initial, pierderea auzului se manifesta prin diminuarea acuitatii pentru sunete inalte. Masurarea acuitatii auditive cu ajutorul unui audiometru semnaleaza pierderea auzului inaintea aparitiei semnelor clinice. Semnele initiale ale pierderii auzului includ tinitus si senzatie de presiune in urechi. Manifestarile clinice ale afectarii vestibulare includ greata, varsaturi, vertij, slabiciune si nistagmus. Investigatiile audiometrice au demonstrat tulburari acustice la 22% dintre pacienti.
Riscul tulburarilor acustico-vestibulare este mai mare la pacientii cu afectiuni preexistente ale acestor organe, la cei cu insuficienta renala, la cei tratati anterior cu alte medicamente ototoxice, la cei care nu sunt corect hidratati si la cei tratati timp indelungat sau cu doze mari de gentamicina.
Frecventa reactiilor nefrotoxice este mai mare la batrani, femei, la pacientii cu afectare renala, la cei insuficient hidratati, la cei cu sindrom nefrotic sau nefropatie diabetica si la cei tratati cu alte medicamente nefrotoxice. Tulburarile sunt reversibile si se manifesta prin cresterea concentratiei serice de creatinina. Afectarea renala poate fi evitata prin hidratarea corecta a pacientului.
Rar, s-a semnalat afectarea transmiterii neuromusculare (paralizie neuromusculara). Aceasta a fost asociata cel mai frecvent cu administrarea intravenoasa rapida sau cu administrarea unor doze mari de gentamicina in cavitatea pleurala sau peritoneala.
Alte reactii adverse posibile includ reactii de hipersensibilitate, cresterea temperaturii corporale, eozinofilie, neutropenie, trombocitopenie, valori mici ale hemoglobinei, hipocalcemie, hipokaliemie, hipomagnezemie, cefalee, oboseala, parestezii, tulburari vizuale si extrasistole.
Supradozaj
Supradozajul poate determina afectarea cohleara si vestibulara ireversibila, agravarea temporara a disfunctiei renale si bloc neuromuscular. Se recomanda monitorizarea atenta a pacientului, indeosebi a functiilor respiratorie, acustica, vestibulara, a diurezei, a concentratiei plasmatice de gentamicina, a ureei, creatininei, calciului, magneziului si potasiului. Trebuie mentinuta hidratarea adecvata a pacientului. Blocul neuromuscular poate fi redus prin administrarea parenterala de calciu si neostigmina. Hemodializa poate ajuta la indepartarea gentamicinei din corp, indeosebi in caz de insuficienta renala.
Pastrare
A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj.
A se pastra la temperatura camerei (15-25ºC), in ambalajul original. A se feri de inghet.
A nu se lasa la indemana copiilor.
Ambalaj
Gentamicin solutie injectabila 40 mg/1 ml
Cutie cu 10 fiole a 1 ml solutie injectabila.
Gentamicin solutie injectabila 80 mg/2 ml
Cutie cu 10 fiole a 2 ml solutie injectabila.
Cutie cu 50 fiole a 2 ml solutie injectabila (ambalaj clinic).
