Gastropareza: cauze, simptome, tratament

In sens literal, termenul de „gastropareza” descria „paralizia stomacului”. De fapt, nu se cunosc intocmai cauzele acestei afectiuni relativ neobisnuite in practica clinica, dar se stie faptul ca in mod frecvent aceasta afectiune este asociata cu un risc crescut de morbiditate.

Gastropareza se mai numeste si „golire gastrica intarziata” sau „atonie gastrica”, indicand astfel lipsa tonusului musculaturii gastrice, care duce la incetinirea sau oprirea tranzitului alimentelor din stomac spre intestinul subtire. In mod obisnuit, peristaltismul gastric asigura inaintarea bolului alimentar ca parte a procesului de digestie, insa in cazuri de gastropereza acesta este deficitar sau nu are loc.

Gastropareza ar putea fi definita ca o afectiune cronica in care pacientul manifesta semne cum ar fi greata si varsaturile, asociate starii de balonare, cu satietate precoce si cu prezenta (dar nu intotdeauna) durerii abdominale in partea superioara, cauze de golire gastrica intarziata, insa in absenta unei obstructionari mecanice care sa impiedice acest proces. Pe fondul absentei unui factor de obstructie mecanica, staza gastrica poate aparea din cauza anomaliilor care fac astfel ca functia motorie a stomacului – de impingere a continutului gastric spre intestin – sa nu aiba loc sau sa fie deficitara, determinand aparitia simptomelor gastrice asociate diagnosticului.

Pentru a va ajuta sa reglati tranzitul intestinal si sa eliminati toxinele din intestine, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Colon Help. Acest supliment alimentar din fibre si din plante detoxifiante are un continut bogat de Omega-3 natural, care favorizeaza imbunatatirea digestiei si refacerea mucoasei intestinale. De asemenea, acest produs ajuta la refacerea florei bacteriene din colon si stimuleaza imunitatea organismului.

Colon Help, 480 g, Zenyth

Vezi detalii

Gastropareza – generalitati

Gastropareza este o tulburare caracterizata prin golirea gastrica intarziata a alimentelor solide, in absenta obstructionarii mecanice a stomacului care, altfel, ar putea justifica acest proces. De obicei, simptomul cardinal este cel de satietate precoce, plenitudine postprandiala, varsaturi si greata, eructatii si balonare. Gastropareza este acum recunoscuta ca parte a unui spectru relativ larg de disfunctie neuromusculara gastrica, care include tulburari de acomodare gastrica. Pentru ca simptomele gastrointestinale ale gastroparezei sunt similare cu cele ale altor patologii, cum ar fi dispepsia functionala, uneori persoanele cu gastropareza sunt diagnosticate gresit.

Coordonarea anormala a functiei motorii a stomacului are drept rezultat golirea gastrica foarte mult intarziata. Acest lucru s-ar putea intampla din cauza diferitelor patologii care ar putea afecta teritoriile stomacului. La pacientii cu diabet care sufera de gastropareza, patofiziologia poate fi observata la diferite niveluri, inclusiv a neuronilor intrinseci si extrinseci, musculaturii netede, precum si la nivelul celulelor interstitiale Caja. Daunele oxidative au drept rezultat o coordonare motorie anormala in regiunea antrala, provocand contractii disfunctionale si tulburari ale fenomenului de acomodare gastrica postprandiala. In gastropareza, functia motorie antrala este deficitara.

In cazul in care cautati o solutie naturala impotriva constipatiei, farmacistii Catena va recomanda sa folositi ColonProtect cu fibre. Acesta este un supliment alimentar care detoxifica si curata colonul, stimuland tractul intestinal. Este un produs care protejeaza flora intestinala si favorizeaza reducerea nivelului de colesterol plasmatic, avand si un gust placut de rodie.

ColonProtect cu fibre x 20 plicuri

Vezi detalii

Gastropareze – cauze si factori de risc

Exista mai multe afectiuni care sunt direct asociate cu riscul de a dezvolta gastropareza. Totusi, afectiunea are si o incidenta idiopatica semnificativa, nefiind cunoscute cauzele acesteia. Dintre principalele cauze care pot duce la gastropareza fac parte:

• afectiunile cronice: diabet zaharat;
• bolile reumatologice: amiloidoza, sclerodermie;
• bolile autoimune: dismotilitate gastrointestinala autoimuna;
• tulburarile neurologice: stres cronic, boala Parkinson, scleroza multipla, neuropatie autonoma, tumori ale trunchiului cerebral, accident vascular cerebral;
• interventiile chirurgicale: lezare a nervului vag in timpul fundoaplicaturii Nissen, in timpul rezectiei gastrice partiale, vagotomie;
• traumatismele: leziuni la nivelul maduvei spinarii;
• infectiile virale: virusul Norwalk, rotavirus, Epstein-Barrr, virus herpetic, citomegalovirus;
• afectiunile renale: insuficienta renala;
• tratamentele medicamentoase: narcotice, ciclosporina, fenotiazine, agonisti dopaminergici si agonisti α-2-adrenergici, antidepresive triciclice, blocante ale canalelor de calciu, litiu si progesteron, agonisti GLP-1;
• interventiile chirurgicale: care implica abdomenul inferior (risc de gastropareza relativ mai mic prin comparatie cu interventiile directe asupra stomacului).

Factorii de risc care ar putea sustine etiologia diagnosticului de gastropareza includ:

• sexul feminin (incidenta mult mai mare in randul femeilor);
• obezitatea (asociata cu o crestere de 10 ori a riscului de a dezvolta gastropareza).

Conform datelor, 50% dintre pacientii cu gastropareza idiopatica sunt supraponderali sau au un IMC mult prea mare. Aceasta constatare sustine faptul ca obezitatea predispune semnificativ o persoana la a dezvolta gastropareza. Un studiu efectuat asupra pacientilor cu gastropareza, care si-a propus sa clasifice etiologiile bolii, sustine faptul ca exista o incidenta majora atat in randul persoanelor care sufera de diabet, cat si a celor care au trecut prin interventii chirurgicale asupra stomacului sau a altor structuri ale sistemului digestiv.

Gastropareza – manifestari si simptome

Gastropareza este o afectiune heterogena, etiologia sa afectand in mod semnificativ simptomele si severitatea asociata. Prin urmare, pacientii cu gastropareza pot prezenta simptome diferite si in stransa legatura cu patologia asociata afectiunii. Conform statisticilor, cele mai relevante si des intalnite simptome care pot ridica suspiciunea de gastropareza sunt:

• greata (93% din cazuri);
• varsaturile (68-84% din cazuri);
• durerile abdominale (46-90% din cazuri);
• senzatia de satietate precoce (60-86% din cazuri).

Alte simptome includ senzatia de plenitudine postprandiala, balonarea si scaderea in greutate, in special in cazurile severe si persistente. In mod caracteristic, voma poate contine alimentele ce au fost ingerate cu ore in urma.

Diagnosticul de gastropareza

Diagnosticul de gastropareza se pune prin recunoasterea simptomelor clinice si documentarea intarzierii golirii gastrice. Scopul evaluarii este de a se exclude existenta obstructiei mecanice, prin cuantificarea motilitatii gastrice. Anamneza pacientului ar trebui sa indice simptome cum sunt greata cronica, varsaturile frecvente, senzatia precoce de satietate, plenitudine dupa masa, dureri abdominale, eructatii frecvente si balonare. Excluderea obstructiei mecanice poate avea loc printr-o endoscopie a tractului gastrointestinal superior. Alte modalitati de imagistica, cum sunt tomografia computerizata sau RMN-ul, pot fi necesare pentru a exclude obstructionarea.

Scintigrafia de golire gastrica este esentiala pentru a se confirma diagnosticul de gastropareza, in lipsa obstructionarii mecanice. Rezultatele se bazeaza pe retentia gastrica dupa 3-5 ore de la consumul de alimente si pe substanta de contrast, caz in care gastropareza poate fi clasificata drept usoara, moderata sau severa, in functie de procentul de continut sechestrat la nivel gastric. Daca exista inca dubii in ceea ce priveste diagnosticul de gastropareza, in special la pacientii la care golirea gastrica este normala, dar manifesta simptomele cardinale, testul poate fi repetat.

Gastropareza – optiuni de tratament

Managementul corespunzator al gastroparezei ar trebui sa includa o abordare multilaterala, care sa vizeze diferite aspecte ale bolii: evaluarea starii nutritionale, masuri eficiente pentru a putea fi corectate deficientele electrolitice si nutritionale, ameliorarea simptomelor gastroparezei sau imbunatatirea golirii gastrice, precum si tratamentul afectiunii subiacente. Strategiile eficiente de tratament pentru gastropareza ar putea presupune:

• modificari ale dietei: consumul de cantitati relativ mici de mancare in cadrul unei mese, cu cresterea numarului de mese pe zi, evitarea bauturilor carbogazoase, a fumatului, alcoolului si substantelor ilicite;
• tratament medicamentos: antiemetice, prokinetice (metoclopramida), domperidona (care actioneaza ca antagonist al dopaminei), eritromicina (la pacientii rezistenti la celelalte medicamente, acest antibiotic macrolid dovedindu-se ca stimuleaza contractiile peristaltice ale fundului gastric);
• abordari alternative: stimularea gastro-electrica, prin implantarea pe cale chirurgicala a unui stimulator electric sub pielea abdomenului, la aproximativ 10 centimetri de orificiul pilor (care face trecerea dintre stomac si intestinul subtire);
• perspective terapeutice de viitor: in momentul de fata, se au in vedere mai multe viitoare potentiale metode de tratament ale persoanelor cu gastropareza (granisetron, un antagonist al receptorilor 5-HT3, administrat sub forma de plasture transdermic, aprepitant, antagonist al receptorului neurokininei-1, acupunctura transcutanata, relamorelin, prucaloprida, dar si spray-ul nazal cu metoclopramida – sunt potentiale terapii benefice supuse in momentul de fata evaluarii la pacienti cu gastropareza).

Posibile complicatii ale gastroparezei

Gastropareza este o afectiune destul de neobisnuita si oarecum rara, dar este asociata frecvent cu un prognostic relativ slab. Nefiind pe deplin cunoscuta etiologia, alternativele de tratament si manageriere sunt inca slab dezvoltate. Rezultatele unui studiu efectuat pe pacienti cu aceasta afectiune indica faptul ca 7% au decedat, iar 22% au ajuns sa aiba nevoie de nutritie administrata enteral sau parenteral pe termen lung. In mod obisnuit, gastropareza postvirala se amelioreaza dupa aproximativ un an. Incidenta complicatiilor asociate cu gastropareza poate varia in functie de etiologia subiacenta, persoanele diagnosticate putand dezvolta, in timp, urmatoarele:

• malnutritie proteico-calorica severa;
• bezoar (un agregat de substante nedigerate/nedigestibile, care stagneaza in tubul digestiv);
• sindromul Mallory-Weiss (ruptura mucoasei esofagiene);
• nevoia recurenta de spitalizare si de asistenta medicala;
• dependenta de medicamente.

Prezenta unui bezoar, masa solida de material nedigerabil, poate duce, de asemenea, la o serie de complicatii: ulcere gastrice, sangerari gastrointestinale si obstructie intestinala. In cazul in care bezoarul are dimensiuni mari, poate fi necesara abordarea chirurgicala pentru extirparea acestuia. Astfel, exista si riscuri asociate cu o astfel de procedura.

Surse:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551528/
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastroparesis/symptoms-causes/syc-20355787
3. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15522-gastroparesis
4. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastroparesis/diagnosis-treatment/drc-20355792
5. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/gastroparesis/symptoms-causes
6. https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-disorders-gastroparesis
7. https://sci-hub.se/10.1038/s41572-018-0038-z