Fractura pertrohanteriana – ce este si care este tratamentul corect

Fractura pertrohanteriana – ce este si care este tratamentul corect Fractura pertrohanteriana – ce este si care este tratamentul corect

Ultima actualizare: 9 noiembrie 2023

Fractura pertrohanteriana este o conditie medicala ortopedica foarte comuna in randul celor cu varsta inaintata. Anual, aproximativ 300.000 de persoane sufera o fractura pertrohanteriana, iar datele de natura epidemiologica indica faptul ca femeile afectate de osteoporoza sunt cele mai predispuse la o astfel de fractura. Principala cauza este asociata accidentarilor din viata zilnica, cum ar fi caderile pe sold in activitatile casnice si alunecarea pe gheata, iarna. La adultii tineri, fractura pertrohanteriana este frecvent asociata cu accidentele rutiere sau caderile de la inaltimi mari, cu traumatism direct asupra articulatiei coxo-femurale.

Naturalis Calcifix este un supliment alimentar, sub forma de sirop, cu gust delicios de lamaie si portocala, care contine un complex important de nutrienti (calciu, magneziu, zinc si vitamina D3), cu rol benefic in mentinerea sanatatii oaselor.

La nivelul capului femural, exista doi trohanteri – trohanterul mare si trohanterul mic, structuri unite prin linia intertrohanteriana. Intre acesti 2 trohanteri se distinge o zona cu rezistenta foarte slaba (spatiul Ward), cu o densitate scazuta de tesut osos. Din acest motiv, foarte frecvent apar fracturi la acest nivel, constituind teritoriul de lectie pentru fractura pertrohanteriana si fractura de col femural (gatul femurului). Intrucat inaintarea in varsta duce la resorbtie osoasa, precum si la demineralizare osoasa, zona devine si mai putin rezistenta, ajungandu-se in situatia in care chiar si un traumatism minor poate duce la lezare si fractura pertrohanteriana.


Fractura pertrohanteriana – ce este si ce cauze are

Fractura pertrohanteriana este definita drept un tip de fractura extracapsulara, situata la nivelul femurului proximal, in zona dintre cei doi trohanteri. Trohanterul mare si trohanterul mic sunt, de fapt, puncte osoase de insertie pentru anumiti muschi (gluteus medius, minimus, obturatorul intern, piriform, iliacul si psoasul major, printre altii). Femuralul calcar este peretele vertical al osului, fiind destul de dens, si se extinde pana in portiunea posterioara a colului femural. In caz de fractura pertrohanteriana, aceasta structura determina o leziune instabila sau stabila. Spre deosebire de fractura de col femural, rata de osteonecroza este mult mai mica.

Fractura pertrohanteriana este cauzata de lezarea directa a zonei articulare, in principal pe cale fizica si mecanica: caderi pe sold, accidente si alunecari, caderi de la inaltime. Cel mai frecvent, o fractura pertrohanteriana va fi diagnosticata la pacientul in varsta ca urmare a conditiilor de natura medicala asociate (osteoporoza), ceea face ca pana si un traumatism minor sa determine fractura pertrohanteriana. De obicei, pacientii cu astfel de fracturi sunt usor mai in varsta decat cei cu fractura de col femural. In randul populatiei tinere, fractura pertrohanteriana este frecvent urmarea unui mecanism de traumatizare articulara care implica energie puternica.

Farmacistii Catena recomanda Calciu Lactic (500 mg) de la Naturalis, un supliment alimentar care contribuie la functionarea normala a sistemului osos.

Alti factori de risc care pot predispune o persoana la fractura pertrohanteriana sunt:

  • conditiile medicale asociate: osteoporoza, Parkinson, dementa, tulburari de echilibru, deficit de vedere, asociate cu lesinul frecvent;
  • supraponderabilitatea si varsta inaintata;
  • accidentele rutiere, practicarea sporturilor care presupun sarituri de la inaltime;
  • sexul feminin (sex ratio de 8:1, 2:1 in unele studii).

Fractura pertrohanteriana este de trei tipuri, in functie de nivelul de lezare a osului si de zona de interes a traumatismului. Este foarte important sa se stabileasca tipul de fractura, intrucat acesta va dicta protocolul de tratament si, de asemenea, prognosticul afectiunii:

  1. fractura pertrohanteriana de tip I: leziuni in 2 parti;
  2. fractura pertrohanteriana de tip II: leziune in 3 parti;
  3. fractura pertrohanteriana de tip III: leziune in 4 parti.

Fractura pertrohanteriana – simptome

Fractura pertrohanteriana se prezinta, de obicei, in mod asemanator cu fractura de col femural. Cei mai multi pacienti cu fractura pertrohanteriana vor acuza simptomele urmatoarele, insa fara a se limita la acestea:

  • durere brusca de sold in momentul caderii si care se exacerbeaza odata cu incercarea de a misca piciorul afectat;
  • incapacitatea de a misca piciorul pe amplitudinea de miscare obisnuita;
  • sensibilitate in momentul palparii trohanterului mare;
  • piciorul cu fractura pertrohanteriana va arata mai scurt si usor rotit extern;
  • pot aparea tumefieri si, ulterior, echimoze in zona afectata.

Spre deosebire de fractura de col femural, fractura pertrohanteriana are o capacitate relativ mai buna de vindecare si un risc mai scazut de osteonecroza, deoarece traumatismul nu intereseaza, decat in cazuri foarte rare, si vasele de sange care asigura vascularizatia capului femural. Colul femural este regiunea prin care trece principalul vas de sange care alimenteaza epifiza, fiind si motivul pentru care astfel de fracturi cresc riscul de osteonecroza a capului femural. Trebuie sa se aiba in vedere si daca fractura este de tip stabil sau instabil, asa ca protocolul de diagnostic care se recomanda vizeaza si acest aspect al fracturii, dupa caracteristici bine definite.

Fractura pertrohanteriana – protocol de diagnostic

Protocolul de diagnostic pentru fractura pertrohanteriana implica realizarea unor teste imagistice, de obicei radiografiile simple. Se recomanda vizualizarea pelvisului anteroposterior, precum si mesele transversale laterale ale soldului afectat si radiografii pe toata lungimea femurului. Sunt foarte importante aceste teste pentru a identifica zona leziunii, eventualele deformari de la nivel femural. Investigatiile de tomografie computerizata si rezonanta magnetica nucleara nu sunt in mod obisnuit indicate in fractura pertrohanteriana, dar pot fi efectuate atunci cand o radiografie are rezultat negativ, desi examenul fizic este in concordanta cu prezenta unei astfel de fracturi.

Tratamentul pentru fractura pertrohanteriana

Tratamentul non-operator este indicat doar in cazul persoanelor cu comorbiditati, care prezinta un eventual prognostic nefavorabil al interventiei chirurgicale. La astfel de pacienti, abordarea multilaterala implica prevenirea aparitiei escarelor, asigurarea starii nutritionale si hidratarii optime. Tratamentul chirurgical este cea mai frecventa forma de tratament pentru fractura pertrohanteriana, individualizata in functie de tipul fracturii, modelul acesteia si zona lezata. In astfel de situatii, se poate apela la:

  • fixarea osului cu tije, suruburi, placi metalice (extramedulara sau intramedulara);
  • artroplastie, rezervata in cazul in care tehnicile de fixare (DHS si Gamma) nu au oferit rezultatele dorite sau nu pot fi realizate din cauza anumitor considerente.

Dupa operatia de fractura pertrohanteriana, pacientului i se recomanda sa faca sedinte speciale de recuperare medicala si kinetoterapie. Acestea au drept scop incercarea de a-i reda capacitatea de miscare, integritatea kinestezica si de a-i creste amplitudinea miscarilor. In asociere cu aceste sedinte de kinetoterapie, prognosticul tratamentului este unul mult mai bun. Indiferent de forma de tratament, exista un risc de mortalitate de 20-30% in primul an dupa fractura. La cei care nu sunt tratati chirurgical, evenimentele cardiopulmonare, tromboembolice si sepsisul sunt printre cele mai frecvente posibile complicatii intalnite.

Sfaturi pentru preventie

Deoarece acest tip de fractura este frecvent asociata cu osteoporoza, principala modalitate de a o preveni este de a-i limita progresia. Astfel, specialistii recomanda:

  • abordarea unei diete bogate in calciu, vitamina D, hidratare optima;
  • practicarea unei activitati fizice atent dozate si adecvate, care sa imbunatateasca rezistenta;
  • purtarea unui protector extern pentru sold, care are rolul de a amortiza semnificativ un eventual impact asupra articulatiei soldului;
  • evitarea fumatului si limitarea consumului de alcool si cofeina.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493161/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/femur-pertrochanteric-fracture

https://www.orthobullets.com/trauma/1038/intertrochanteric-fractures

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7313392/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8447507/