Febra si antibioticele – cand sunt necesare si cand nu

Febra si antibioticele – cand sunt necesare si cand nu Febra si antibioticele – cand sunt necesare si cand nu

Ultima actualizare: 28 noiembrie 2023

Febra este parte integranta a raspunsului imun, aceasta reactie evoluand de-a lungul milioanelor de ani la mamiferele cu sange cald. O crestere a temperaturii organismului actioneaza drept un semnal de alarma pentru celulele implicate in imunitate, cunoscandu-se si faptul ca agentul cu potential patogen se dezvolta si rezista mult mai greu la temperaturi ridicate ale organismului. Drept urmare, febra este un raspuns fiziologic, normal, chiar daca exista si posibilitatea, relativ rara, de a duce la complicatii majore. Complicatiile apar in special in cazurile severe de febra, in lipsa unei gestionari corespunzatoare a acesteia sau in prezenta afectiunilor medicale grave.

Antibioticele, pe de alta parte, sunt medicamente care contin substante bioactive ce au rolul de a inhiba si neutraliza bacteriile. Acestea nu au niciun efect asupra virusurilor, motiv pentru care nu se recomanda utilizarea lor in infectii virale. In mod asemanator febrei, antibioticele prezinta si o componenta mai putin benefica: au efecte negative nu doar asupra agentului patogen, ci si asupra florei intestinale. Flora intestinala este formata din bacterii bune, care sustin integritatea si functionarea normala a organismului. Din acest motiv, se recomanda ca tratamentul pe baza de antibiotice sa fie insotit si de administrarea de probiotice.

Naturalis Rehidrafort aroma portocale este un supliment alimentar sub forma de pulbere pentru solutie buvabila cu saruri de rehidratare, care contribuie la restabilirea echilibrului electrolitic.


Febra – cauze asociate

Febra este un raspuns imunitar la prezenta unui agent infectios (bacterie, virus, fung) sau non-infectios (inflamatia, malignizarea sau reactia autoimuna). Pentru a se instala febra, este absolut necesar ca rezistenta patogenului sa depaseasca rezistenta imunitara a organismului. In conditii de aceasta natura, pentru a-si spori raspunsul imun, organismul isi creste temperatura, ajungand chiar si la valori de 39-40°C (cu 2-3°C peste valoarea normala). Temperatura creste cu atat mai mult cu cat procesul infectios este mai sever, iar incarcatura bacteriana, virala sau fungica este mai mare. Exista mai multe cauze care pot duce la febra, insa cele mai obisnuite sunt:

  • Cauze infectioase: infectiile cu diferite bacterii, virusuri, fungi sau paraziti;
  • Cauze non-infectioase: inflamatii, procese active de malignizare, reactii autoimune, alergii severe, ischemia tisulara sau alergii la anumite medicamente;
  • Cauze rare: febra neurogena si asociata cu anumite endocrinopatii, febra periodica asociata NLRP-12 etc.

Cel mai adesea, raspunsul febril apare ca urmare a infectiilor cu microorganisme. Bacteriile, in special, reprezinta principala cauza a aparitiei febrei, urmate de virusuri, paraziti si fungi. Drept urmare, administrarea de antibiotice, frecvent secundara episodului febril, este obisnuita la cele mai multe persoane. Cu toate acestea, nu este intotdeauna absolut necesara, ba chiar poate duce la efecte secundare nedorite. Cu alte cuvinte, este necesar sa se puna in balanta raportul dintre risc si beneficiu, insa nu inainte de a se identifica daca este vorba despre o patologie de natura virala sau bacteriana. Tratamentul cu antibiotice este viabil doar pentru infectiile bacteriene.

Farmacistii Catena recomanda Naturalis Rehidrafort, un supliment alimentar sub forma de comprimate efervescente, cu saruri de rehidratare, avand aroma placuta de portocala si lamaie.

Situatii in care febra impune tratament cu antibiotice

Inainte de toate, subliniem faptul ca antibioticele trebuie administrate doar in caz de infectie de natura bacteriana. In lipsa unui diagnostic de certitudine, putem acorda atentie simptomelor si, implicit, ne putem da seama daca infectia este una virala sau bacteriana. Cu toate acestea, este recomandat intotdeauna confirmarea, prin teste specifice, ca exista infectie bacteriana. In mod obisnuit, infectiile virale sunt sezoniere si, de altfel, tind sa apara mici focare diseminate. Pe de alta parte, infectiile bacteriene sunt mult mai obisnuite, ele existand pretutindeni in jurul nostru. Asadar, este mult mai probabil ca febra sa apara ca urmare a infectiei bacteriene, si nu virale.

Antibioticele trebuie administrate inca de la primele semne ale infectiei bacteriene. Clinic, din pacate, nu exista semne distinctive intre infectia bacteriana si cea virala. Ambele tipuri se traduc printr-un debut brusc al simptomelor de febra, tuse, durere in gat, iar simplul istoric medical si simptomatologic nu este relevant pentru definirea agentului cauzal. Sunt necesare teste speciale de laborator pentru a se putea distinge intre bacterie si virus. De cele mai multe ori, febra care apare ca urmare a infectiilor bacteriene tinde sa fie relativ mai pronuntata si de durata ceva mai lunga decat febra care apare ca urmare a infectiilor virale.  

ImunoSuport Ultra contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar, datorita combinatiei de vitamina D, vitamina C si zinc, care actioneaza sinergic. Vitamina D este o vitamina liposolubila, produsa la nivelul pielii dupa expunerea la razele soarelui. Varsta inaintata, supraponderabilitatea, lipsa pestelui din alimentatie, expunerea limitata la soare, concomitent cu folosirea cosmeticelor ce asigura protectie solara, desfasurarea majoritatii activitatilor in interior, sunt doar cativa dintre factorii de risc comuni care pot duce la deficienta de vitamina D.

Situatii in care febra nu impune tratament cu antibiotice

Febra nu impune tratament cu antibiotice in momentul in care simptomele sunt usoare, iar febra de scurta durata, chiar daca are episoade de recurenta. Sub nicio forma, administrarea acestora nu ar trebui sa aiba loc in cazul infectiilor virale. Dupa cum s-a mentionat, infectiile virale tind sa aiba caracter sezonier, cum ar fi gripa, iar in randul copiilor vorbim despre bolile copilariei, multe dintre ele autolimitate si, in esenta, inofensive. Asadar, este relativ usor sa va dati seama, cel putin din punct de vedere al contextului sezonier si individual (copil care merge la gradinita, spre exemplu) ca este vorba despre o infectie virala, si nu una bacteriana tratabila cu antibiotice.

Sfaturi privind gestionarea febrei la domiciliu

Dincolo de utilizarea de antibiotice pentru infectia avuta, febra poate fi gestionata eficient chiar la domiciliu. Iata ce se recomanda din acest punct de vedere:

  • Administrarea de antipiretice (paracetamol, ibuprofen, naproxen, aspirina);
  • Racirea corpului folosind comprese reci;
  • Scaderea temperaturii ambientale prin deschiderea unui geam, permitand aerului sa circule;
  • Hidratarea optima;
  • Evitarea supraincalzirii prin acoperirea corpului cu paturi si materiale textile groase (febra, de cele mai multe ori, este insotita si de senzatia de frig);
  • Odihna si repaus fizic;
  • Administrarea de vitamine si bauturi izotonice, pentru a echilibra pierderea de electroliti si pentru a stimula functia imunitara.

Febra este autolimitata si, de cele mai multe ori, dispare de la sine dupa o anumita perioada. In multe cazuri, episodul febril este usor si nu ar trebui sa ridice ingrijorari exacerbate.

Cand este nevoie sa cereti un consult de specialitate?

In mod ideal, orice suspiciune de infectie ar trebui sa fie prezentata medicului specialist, pentru a se stabili un tratament individualizat in functie de agentul etiologic. Infectiile de natura virala se trateaza cu antivirale, iar cele bacteriene, cu antibiotice. Nu ezitati sa solicitati serviciile de urgenta in cazul in care febra se apropie de valoarea de 39,5-40°C si este insotita de simptome severe, cum ar fi dureri in piept, respiratie ingreunata, diaree si letargie.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8633705/

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/bacterial-and-viral-infections

https://www.dukehealth.org/blog/it-bacterial-infection-or-virus

https://sci-hub.se/10.1097/QCO.0b013e3280964db4

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562334/