Catena
Ultima actualizare: 19 aprilie 2024
Daca v-ati trezit intr-o dimineata cu dureri puternice, rigiditate si umflaturi la nivelul degetului mare de la picior, v-ati putea numara printre milioanele de oameni din intreaga lume care sufera de guta, o forma de artrita care poate provoca inflamatii si dureri severe la nivelul articulatiilor.
Afectiunea este caracterizata prin atacuri dureroase, care apar adesea noaptea si care pot dura zile sau chiar saptamani, durerea fiind cea mai intensa de obicei in primele 24 de ore. Guta provoaca si alte simptome, cum ar fi caldura si inrosirea pielii din jurul articulatiei si dificultati de mobilitate.
Pentru a preveni atacurile de guta, este esential sa recunoasteti factorii de risc, sa primiti la timp tratamentul si sa faceti tot posibilul pentru a evita factorii declansatori. Conform ghidurilor de tratament pentru probleme reumatologice, mentinerea nivelului de acid uric in sange sub 6 mg/dl este importanta pentru a preveni atacurile de guta. Cu toate ca sunt temporare, atacurile sunt dureroase, iar pe termen lung, afectiunea poate provoca si alte probleme.
Hiperuricemia si guta sunt probleme medicale pe termen lung. In timp, guta netratata poate duce la inflamatie cronica si leziuni articulare, care pot fi permanente.
Guta este un tip de artrita care provoaca dureri la nivelul articulatiilor, adesea la degetul mare al piciorului. Aceasta afectiune este declansata de un nivel ridicat de acid uric in sange.
Acidul uric este un compus natural al organismului. Cu toate acestea, daca nivelul de acid uric este prea ridicat, acest compus se poate acumula in articulatii si poate provoca un atac de guta. Simptomele care pot aparea sunt:
Guta poate provoca dureri foarte mari. Aceasta afectiune este tratata cu medicamente prescrise de specialist. Adoptarea unui stil de viata sanatos, care poate cuprinde modificarea alimentatiei zilnice si gestionarea nivelului de stres, poate ajuta la prevenirea sau reducerea durerii si a atacurilor de guta.
Atacul de guta poate avea o serie de factori declansatori. Unii oameni observa de regula ca anumiti factori le influenteaza direct viata, in timp ce alti factori cresc riscul de aparitie a atacurilor de guta.
Desi oamenii de stiinta nu inteleg pe deplin ce declanseaza un atac de guta, se stie ca nivelul ridicat de acid uric contribuie la aparitia acestuia. Cand nivelul de acidul uric este ridicat, acest compus se poate cristaliza in articulatii si poate provoca durere.
Unii dintre factorii care pot declansa un atac de guta cresc, de asemenea, nivelul de acid uric.
Alcoolul este unul dintre cei mai frecventi factori declansatori ai gutei. Potrivit unui studiu, persoanele cu guta care au consumat una sau doua pahare de alcool au avut un risc cu 36% mai mare de a se confrunta cu un atac de guta in urmatoarele 24 de ore, comparativ cu persoanele care nu au consumat alcool. Ba mai mult, riscul a fost mai mare cu 51% in cazul persoanelor care au consumat mai mult de doua portii de alcool.
Din punct de vedere istoric, oamenii de stiinta credeau ca bauturile alcoolice tari puteau declansa mai mult un atac de guta decat vinul si ca berea era cel mai mare declansator dintre bauturile alcoolice. Studii recente au descoperit ca tipul de alcool nu conteaza prea mult. Cu toate acestea, dovezile sunt neconcludente.
Alcoolul este, de asemenea, o problema, deoarece creste riscul de deshidratare. Deshidratarea este un alt potential declansator al atacurilor de guta, fie ca este cauzata de consumul excesiv de alcool, fie de aportul insuficient de apa, transpiratia excesiva, varsaturile sau alte cauze.
Consumul de alimente bogate in purine poate creste riscul de aparitie a unui atac de guta. Purinele sunt componente standard ale ADN-ului (polimerul care transporta informatii genetice) si sunt descompuse in acid uric. In general, alimentele de origine animala sunt unele dintre cele mai bogate surse de purine. Printre exemple se numara:
Unele dintre cele mai mari surse de purine sunt organele (precum ficatul de pui), carnea rosie sau carnea procesata (cum ar fi, mezelurile).
Anumite tipuri de pesti si fructe de mare contin, de asemenea, un nivel mare de purine. Printre acestea se numara hamsiile, pastravul, tonul, somonul, sardinele si crustaceele. Fructele de mare conservate, uscate sau procesate tind, de asemenea, sa aiba mai multe purine.
Nucile, fasolea si legumele contin cantitati relativ mari de purine, desi de obicei nu declanseaza atacuri de guta.
Alimentele sau bauturile dulci, in special cele bogate in fructoza, pot declansa simptomele unui atac de guta. Consumul suplimentar de zahar de orice tip poate agrava inflamatia, iar fructoza, in special, poate creste nivelul de acid uric si riscul de guta.
Fructoza se gaseste in mod natural in miere si o multime de fructe. Siropul de porumb bogat in fructoza, folosit in multe alimente procesate si bauturi dulci, este deosebit de bogat in fructoza. De exemplu, siropul de porumb se gaseste adesea in alimente precum:
Fructele intregi contin putina fructoza, iar cele mai multe persoane care sufera de guta nu dezvolta atacuri ale acestei afectiuni dupa ce consuma fructe.
Cu toate ca recomandarile alimentare pentru persoanele cu guta s-au concentrat in mod normal pe reducerea aportului de purine din surse animale, un consum prea mare de carbohidrati, in special de carbohidrati simpli, cum ar fi painea alba si pastele, ar putea creste, de asemenea, riscul aparitiei unui de atac de guta.
Stresul corporal poate declansa atacuri de guta. De exemplu, un astfel de atac poate aparea dupa o interventie chirurgicala, afectiune, efort fizic neobisnuit, vreme excesiv de calda sau rece sau stres emotional. Dieta Crash, care streseaza organismul, poate fi un alt factor declansator al unui atac de guta.
Unele medicamente pot declansa, de asemenea, un atac de guta, mai ales imediat dupa inceperea tratamentului. Printre medicamentele care pot cauza un atac de guta se numara:
Desi nu pot fi considerate exact declansatoare ale atacurilor de guta, anumite afectiuni sunt mai frecvente la persoanele care sufera de guta si invers. Printre acestea se numara hipertensiunea arteriala, bolile cardiovasculare si bolile renale cronice.
Aparitia acestor afectiuni nu creste direct riscul de aparitie a atacurilor de guta, insa unele afectiuni, cum ar fi boala cronica de rinichi, pot creste riscul de a dezvolta guta si viitoare atacuri.
Persoanele care au afectiuni care cresc turnoverul celular, cum ar fi psoriazisul, in care ciclul de viata al celulelor pielii este perturbat, prezinta, de asemenea, un risc crescut de guta.
Cu toate ca nu puteti preveni toate atacurile viitoare de guta, puteti lua anumite masuri pentru a reduce riscul.
Daca alegeti sa consumati alcool, optati pentru vin in loc de bere.
Beti multa apa, mai ales daca pierdeti lichide din orice motiv, cum ar fi transpiratia excesiva sau o afectiune.
Urmati o alimentatie care pune accent pe legume, proteine vegetale (cum ar fi, fasolea si tofu) si cereale integrale. Carnea poate face parte in continuare din dieta, insa limitati cantitatea consumata si numarul de portii. Evitati orice alimente specifice care declanseaza atacuri de guta.
Evitati pe cat posibil alimentele procesate, in special alimentele si bauturile care contin sirop de porumb bogat in fructoza.
Bucurati-va de hobby-uri, petreceti timpul cu cei dragi, practicati activitati spirituale si petreceti timp in natura pentru a reduce stresul.
Intrebati daca vreunul dintre medicamentele pe care le luati in mod obisnuit ar putea creste riscul de atacuri de guta.
Referinte:
https://www.healthline.com/health/gout-triggers
https://www.everydayhealth.com/pictures/gout-triggers-to-avoid/
Autor: Andrei Radu
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2024,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook