Esofag Barrett – informatii, simptome, cauze, complicatii

Fenomenul denumit esofag Barrett constra intr-o modificare a mucoasei esofagului (tubul prin care alimentele ajung in stomac). Afectiunea este mai frecventa la persoanele cu reflux gastroesofagian, dar poate aparea si in lipsa acesteia. Managementul bolii variaza, presupunand de la simpla monitorizare a mucoasei esofagiene prin intermediul endoscopiilor si pana la tratamente pentru extirparea tesutului deteriorat.

Pentru un esofag sanatos, pacientii trebuie sa tina sub control arsurile la stomac sau refluxul de acid gastric.

Esofag Barrett (sindrom Barrett) – generalitati

Intre esofag si stomac se afla o valva extrem de importanta, si anume sfincterul esofagian inferior, care in mod normal protejeaza esofagul impotriva acidului din stomac. Cand acest sfincter nu mai functioneaza corespunzator, acidul gastric incepe sa patrunda in esofag, pe care treptat il irita si deterioreaza. Aceasta tulburare se numeste boala de reflux gastroesofagian si in general se manifesta prin simptome precum hiperaciditate gastrica (arsuri la stomac) sau regurgitare.

La unii pacienti, boala de reflux gastroesofagian poate declansa o complicatie potential grava, adica modificarea aspectului mucoasei care captuseste partea inferioara a esofagului. Acest fenomen este cunoscut sub numele de esofag Barrett si presupune ingrosarea si inflamarea mucoasei esofagului. Practic, tesutul esofagului incepe treptat sa semene cu mucoasa intestinului.

Pacientii cu esofag Barrett prezinta un risc mai mare de a dezvolta cancer esofagian.

Esofag Barrett – cauze si factori de risc

Despre esofag Barrett, este bine sa stiti ca reprezinta cea mai frecventa boala gastrointestinala cronica. Aproximativ 5 – 10% dintre pacientii care prezinta simptome ale bolii de reflux gastroesofagian sau inflamatie a esofagului dezvolta esofag Barrett. Aceasta afectiune este mai frecventa la barbati decat la femei, iar varsta medie la diagnosticare este de 55 de ani.

Pentru mentinerea confortului digestiv si ameliorarea hiperaciditatii gastrice, specialistii Catena va recomanda Naturalis Gastrocalmin, cu efect rapid, datorat formei farmaceutice. Carbonatii de calciu si magneziu din compozitie neutralizeaza excesul de acid, care determina simptomele neplacute, caracteristice hiperaciditatii gastrice.

Naturalis Gastrocalmin X 30 comprimate masticabile

Vezi detalii

Nu se cunoaste exact cauza care duce la esofag Barrett. Desi multi pacienti care au esofag Barrett au si boala de reflux gastroesofagian, exista si cazuri de persoane care nu au simptome de reflux, in cazul lor fiind vorda despre o situatie numita adesea „reflux tacut”.

Pe lista de factori care cresc riscul de aparitie a acestei afectiuni trebuie sa includem:

• istoricul familial – probabilitatea de a va confrunta cu aceasta tulburare creste daca aveti in familie antecedente de esofag Barrett sau cancer esofagian;
• sexul masculin – dupa cum am mai spus, barbatii sunt mult mai predispusi sa dezvolte esofag Barrett;
• rasa alba – populatia cu piele alba prezinta un risc mai mare de imbolnavire decat oamenii din alte rase;
• varsta – desi esofagul Barrett poate aparea la orice varsta, este mai frecvent la adultii de peste 50 de ani;
• cronicizarea arsurilor la stomac si refluxul de acid gastric – daca aceste simptome nu se amelioreaza prin administrarea medicamentelor cunoscute sub numele de inhibitori ai pompei de protoni sau aveti boala de reflux gastroesofagian care necesita medicamente regulate, poate creste riscul de esofag Barrett;
• supraponderalitatea – grasimea depusa in jurul abdomenului creste si mai mult riscul;
• fumatul.

Esofag Barrett – manifestari si simptome

In mod bizar, aproximativ jumatate dintre persoanele diagnosticate cu esofag Barrett spun ca au putine simptome ale refluxului de acid sau chiar deloc. Desi afectiunea nu prezinta simptome specifice, puteti urmari totusi semnele afectiunilor cu care este asociata, si anume arsurile la stomac si regurgitarea acida.

Arsurile la stomac care apar de cel putin 2 ori pe saptamana constituie principalul semnal de alarma. Trebuie sa va adresati unui gastroenterolog daca pe parcursul a mai mult de 2 saptamani, observati oricare dintre urmatoarele simptome:

• arsuri la stomac care se agraveaza sau va trezesc din somn;
• indigestie;
• sange in varsaturi sau scaun;
• dificultate la inghitirea alimentelor solide;
• regurgitare nocturna (lichid acid sau amar, care noaptea urca spre piept sau in gura).

Alte potentiale simptome de esofag Barrett, la care trebuie sa aveti grija, sunt:

• deglutitia dureroasa sau dificila;
• senzatia ca mancarea ramane blocata in esofag;
• durerea constanta in gat, gustul acru in gura sau halitoza;
• pierderea in greutate neintentionata.

Pentru a proteja mucoasa esofagiana de actiunea acidului gastric, farmacistii Catena va recomanda Gastimax Med suspensie orala, un dispozitiv medical conceput pentru tratamentul simptomelor refluxului gastro-esofagian. Reduce arsurile in capul pieptului, regurgitatia acida, indigestia, tusea asociata cu refluxul, inflamatia faringelui si pe cea a laringelui. Are actiune rapida, eficienta si de lunga durata.

Gastimax Med suspensie orala X 200 ml

Vezi detalii

Cazurile de esofag Barrett cresc riscul de a dezvolta adenocarcinom esofagian, care este o forma grava de cancer, cu potential fatal.

Desi riscul aparitiei acestui cancer este mai mare la persoanele cu esofag Barrett, boala este inca rara. Mai putin de 1% dintre persoanele cu esofag Barrett dezvolta acest tip de cancer. Cu toate acestea, pentru cei diagnosticati cu esofag Barrett, este important sa efectueze examinari de rutina ale esofagului. Astfel, specialistul poate depista din timp celulele precanceroase sau canceroase, inainte ca acestea sa se raspandeasca, si cand boala este mai usor de tratat.

Diagnosticul de esofag Barrett

Intrucat adesea nu exista simptome specifice asociate sindromului Barrett, acesta poate fi diagnosticat doar printr-o endoscopie superioara sau o cromoendoscopie. In general, se recomanda screeningul persoanelor care au mai multi factori de risc pentru esofag Barrett, si anume varsta de peste 50 de ani, sexul masculin, rasa alba, prezenta herniei hiatale, boala de reflux gastroesofagian care dateaza de cel putin 10 ani si supraponderalitate, mai ales daca adipozitatea este concentrata in zona taliei.

1. Endoscopie superioara

Pentru stabilirea diagnosticului de esofag Barrett, gastroenterologul va efectua, cel mai probabil, o endoscopie superioara urmata de biopsie. In timpul acestei proceduri, se verifica mucoasa esofagului pentru a se depista posibilele anomalii. Endomicroscopul este deseori folosit pentru a analiza tesutul in timpul unei endoscopii, evitandu-se astfel necesitatea unei biopsii mai invazive.

Endoscopia superioara ii permite medicului sa examineze mucoasa care captuseste esofagul, zona stomacului si partea superioara a intestinului subtire, numita duoden. O endoscopie gastrointestinala examineaza mucoasa tractului gastrointestinal superior. Endoscopia si biopsia sunt doua parti ale aceleiasi proceduri.

• Endoscopia presupune utilizarea unui tub lung si flexibil, numit endoscop, care are atasata o camera video. Endoscopul este introdus in stomac, prin cavitatea bucala. Urmarind imaginile transmise prin camera din varful endoscopului, medicul poate examina interiorul corpului pacientului.
• Biopsia presupune prelevarea unei mici probe de tesut, care apoi este trimisa la un laborator de patologie pentru a fi analizata.

Pentru efectuarea endoscopiei, pacientului i se administreaza un sedativ, apoi gastroenterologul ii introduce in esofag endoscopul despre care am discutat mai sus. Procedura poate fi cam incomoda, dar nu este dureroasa, astfel incat la majoritatea pacientilor, nu constituie o problema.

Prin intermediul endoscopului, medicul va putea examina mucoasa esofagului, in cautare de posibile anomalii. Daca pacientul are esofag Barrett, modificarile aparute la nivelul tesutului vor fi vizibile pe camera, dar pentru stabilirea diagnosticului va fi necesara o biopsie. Prin urmare, pentru a confirma diagnosticul, specialistul va preleva o mica proba de tesut pentru a fi examinata la microscop, in laborator.

Proba respectiva va fi, de asemenea, examinata si pentru a depista eventualele celule canceroase sau precanceroase. Daca biopsia confirma ca pacientul are esofag Barrett, medicul va recomanda probabil o endoscopie ulterioara si o biopsie, pentru a examina mai mult tesut, in caz ca exista semne timpurii ale dezvoltarii cancerului.

Tesutul prelevat poate fi clasificat astfel:

• fara displazie – cand se depisteaza un esofag Barrett, dar nu se gasesc modificari precanceroase in celule;
• displazie de grad scazut – cand celulele prezinta mici semne ale modificarii precanceroase;
• displazie de grad inalt – daca celulele prezinta multe modificari. Se crede ca displazia de grad inalt este ultimul pas inainte ca celulele sa se transforme in cancer esofagian.

Daca ati fost diagnosticat cu esofag Barrett, dar la biopsie nu s-au gasit celule pre/canceroase, cel mai probabil, medicul va va recomanda totusi sa efectuati endoscopii periodice. Aceasta este o masura de precautie, deoarece cancerul se poate dezvolta in tesutul esofagian chiar si la mai multi ani de la diagnosticarea sindromului Barrett. Daca in biopsie sunt prezente celule precanceroase, specialistul va discuta cu dumneavoastra despre optiunile de tratament si de monitorizare a evolutiei bolii.

2. Cromoendoscopie

Cromoendoscopia este o procedura la care se apeleaza pentru diagnosticul diferential al bolilor care sunt dificil de diferentiat prin simpla endoscopie. Cromoendoscopia presupune utilizarea unor coloranti in timpul endoscopiei, pentru a identifica zonele cu anormalii, care pot fi maligne (canceroase). Agentul colorant administrat se ataseaza doar de celulele normale, deci zonele care nu se pateaza pot fi maligne. Din aceste zone, se va preleva tesutul necesar pentru biopsie.

Solutii de tratament

Intrucat cazurile de esofag Barrett sunt o complicatie a bolii de reflux gastroesofagian, tratamentul celor doua probleme medicale poate fi similar. Acesta are scopul de a vindeca eroziunile de la nivelul mucoasei esofagiene si de a preveni raspandirea bolii. Pentru a urmari evolutia afectiunii, se poate recurge la monitorizarea frecventa prin endoscopii, pentru a se putea actiona din timp in caz de aparitie a cancerului esofagian.

Tratamentul pentru esofag Barrett depinde de gradul dezvoltarii anormale a celulelor din esofag si de starea generala de sanatate a pacientului.

1. Fara displazie

Medicul va recomanda probabil:

• endoscopie periodica pentru a monitoriza celulele din esofag. Daca biopsiile dumneavoastra nu prezinta o displazie, probabil ca veti repeta endoscopia o data pe an si apoi la fiecare 3 – 5 ani, daca nu apar modificari.
• tratament pentru boala de reflux gastroesofagian. Medicamentele si modificarea stilului de viata pot ameliora simptomele. Alte optiuni de tratament presupun procedura chirurgicala sau endoscopica, pentru a corecta o hernie hiatala sau pentru a micsora sfincterul esofagian inferior, care controleaza fluxul de acid din stomac.

2. Displazie de grad scazut

Displazia de grad scazut este considerata stadiul incipient al modificarilor precanceroase. Daca se depisteaza o displazie de grad scazut, aceasta ar trebui examinata de un patolog cu experienta. Medicul va poate recomanda sa repetati endoscopia dupa 6 luni, cu monitorizare suplimentara la fiecare 6 – 12 luni.

Dar, avand in vedere riscul de cancer esofagian, se va instaura deja un tratament. Optiunile de tratament preferate sunt:

• rezectia endoscopica – pe parcursul endoscopiei, sunt identificate si extirpate celulele deteriorate;
• ablatia cu radiofrecventa – aceasta procedura utilizeaza caldura pentru a indeparta tesutul anormal de la nivelul esofagului. Ablatia cu radiofrecventa poate fi recomandata dupa rezectia endoscopica.
• crioterapia – tot printr-un endoscop, se aplica pe celulele anormale din esofag un lichid sau gaz rece. Celulele sunt lasate sa se incalzeasca si apoi sunt criogenizate din nou. Ciclul de inghet si dezghetare dauneaza celulelor anormale.

Daca la endoscopia initiala se depisteaza o inflamatie semnificativa a esofagului, se efectueaza o alta endoscopie dupa ce pacientul urmeaza tratament timp de 3 – 4 luni, pentru a reduce aciditatea din stomac.

3. Displazie de grad inalt

Displazia de grad inalt este in general considerata a fi un precursor al cancerului esofagian. Din acest motiv, specialistul va poate recomanda rezectia endoscopica, ablatia cu radiofrecventa sau crioterapia. O alta optiune poate fi interventia chirurgicala, care presupune extirparea partii deteriorate a esofagului si apoi atasarea la stomac a portiunii ramase.

Este posibil ca pacientul sa se mai confrunte cu esofag Barrett dupa tratament. Daca tratamentul nu a constat intr-o interventie chirurgicala pentru indepartarea tesutului esofagian anormal, este posibil ca medicul sa-i recomande pacientului sa foloseasca medicamente pe tot parcursul vietii, pentru a reduce aciditatea si a ajuta esofagul sa se vindece.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14432-barretts-esophagus

https://www.webmd.com/heartburn-gerd/guide/barretts-esophagus-symptoms-causes-and-treatments

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/barretts-esophagus

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/barretts-esophagus/symptoms-causes/syc-20352841