Dr. Teodora Lupu, medic rezident gastroenterologie, Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”
Transaminazele fac parte din categoria enzimelor de citoliza hepatica si reliefeaza integritatea celulara hepatica.
In mod normal, la o persoana sanatoasa, nivelul seric (in sange) al transaminazelor este foarte mic.
Acestea sunt eliberate in sange in cantitati mari atunci cand apare o agresiune, preponderent la nivelul celulelor hepatice.
Cresterea transaminazelor serice poarta denumirea de sindrom de citoliza hepatica/ hepatocitoliza.
Valorile sale normale depind de intervalul de referinta folosit de diferitele laboratoare, dar de obicei o valoare cuprinsa intre 3-50 U/ L evidentiaza o valoare normala.
Cele doua enzime de citoliza hepatica sunt ALT/TGP si AST/TGO.
ALT (TGP), spre deosebire de AST (TGO), se regaseste in cantitati mici la nivel extrahepatic, avand astfel specificitate hepatica.
TGO se regaseste, in concentratii importante, si in alte tesuturi precum miocardul sau tesutul muscular neted, ceea ce explica de ce exista situatii cand cresterea transaminazelor reflecta afectarea altor organe.
Ce trebuie sa stim despre alaninaminotransferaza (ALT)/transaminaza glutamatpiruvica (TGP)
Alaninaminotransferaza (ALT) sau transaminaza glutamatpiruvica (TGP) este o enzima ce se gaseste preponderent in ficat. Orice agresiune produsa la nivelul celulei hepatice, fie ca este produsa de un virus (de exemplu virusurile hepatice B,D,C), fie ca este cauzata de un toxic (alcool, abuz de medicamente ce dau toxicitate hepatica – paracetamol) duce la cresterea permeabilitatii celulare cu cresterea nivelului seric al acestei enzime.
Alaninaminotransferaza (ALT)/transaminaza glutamatpiruvica (TGP) este cel mai bun indicator al suferintei hepatice, avand o specificitatea mai mare decat AST/TGO.
ALT/TGP este utilizat pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatice, biliare si pancreatice.
In general nivelul ALT evolueaza in paralel cu nivelul AST, exceptie facand consumul cronic de alcool, situatie in care TGO >TGP.
ALT seric crescut poate sugera: infectii cu virusuri hepatitice (A,B,D,C); hepatita cronica; ciroza hepatica; hepatocarcinom; infectii virale cu tropism hepatic (virusul Epstein Bar – mononucleoza infectiosa, cytomegalovirus, virusul urlian – oreion); hepatita toxica (alcool, medicamente); citoliza asociata unui icter mecanic (litiaza biliara, neoplasm de cap de pancreas) etc.
Aspartataminotransferaza (AST)/ transaminaza glutamat-oxaloacetat (TGO) reprezinta cea de a doua enzima de citoliza hepatica ce sugereaza injurie/afectare hepatocitara. Insa este un indicator mai putin specific decat ALT al functiei hepatice intrucat se gaseste in proportii mai mari si in alte organe (miocard, rinichi, muschi scheletici, pancreas, tesut cerebral).
La nivelul organismului uman sunt prezente 2 izoenzime: TGO 1 (in hematii si miocard - muschiul inimii) si TGO 2 in ficat. Cresterea valorilor TGO poate semnala atat afectiuni hepatice severe, cat si afectiuni cardiace (de exemplu infarctul miocardic).
AST seric crescut poate sugera: hepatita virala, hepatita toxica, ficat de staza, interventii chirurgicale pe cord, infarct miocardic acut, traumatisme hepatice, infarcte renale, splenice, intestinale, leziuni ale sistemului nervos central, astenie fizica etc.
Cum interpretam cresterea transaminazelor serice?
In primul rand este important de mentionat faptul ca nivelul transaminazelor serice nu se coreleaza cu prognosticul afectiunii hepatice. De exemplu, in hepatita acuta cu virus A nivelul transaminazelor poate fi de ordinul sutelor, insa boala este una autolimitata, deci cu prognostic favorabil. In ciroza hepatica, boala cu prognostic nefavorabil, de cele mai multe ori nivelul seric al transaminazelor poate fi normal sau usor peste valorile normale intrucat rezerva hepatica este deficitara.
De asemenea, cresterea transaminazelor poate fi tranzitorie (post consum de medicamente hepatotoxice/ingestie alcool/stari de astenie fizica) sau cronica.
De exemplu, putem avea transaminaze usor crescute dupa un abuz de alcool sau tratament de cateva zile cu paracetamol. In aceasta situatie se impune oprirea agentului toxic (alcool sau paracetamol) si repetarea transaminazelor peste 2-4 saptamani (cel mai probabil se normalizeaza).
Tratamentul sindromului de citoliza hepatica presupune diagnosticarea si tratarea cauzei ce a dus la aparitia acestuia. Primul pas ce trebuie facut in aceasta directie este prezentarea la medic (cel mai indicat la medicul de familie si ulterior, daca este cazul, indrumat de acesta catre medicul specialist).
Evitarea abuzului de medicamente hepatotoxice, a consumului excesiv de alcool si respectarea normelor de igiena reprezinta fundamentul preventiei aparitiei sindromului de hepatocitoliza.