Durere de sinusuri: cauze, simptome si tratamente

De cele mai multe ori, o durere de sinusuri apare din cauza sinuzitei, adica a inflamatiei acestora pe fond infectiei sau alergiilor. Anual, sinuzita afecteaza milioane de persoane la nivel mondial, cu incidenta maxima in lunile de iarna, ceea ce este in acord cu incidenta infectiilor respiratorii. De asemenea, persoanele se confrunta deseori cu durere de sinusuri si cand incepe sezonul tipic alergiilor, cum ar fi primavara sau toamna. In vederea initierii unui tratament, este important in prima instanta sa se diferentieze intre tipurile clinice de sinuzita – acuta sau cronica –, respectiv care sunt sinusurile afectate. Tratamentul se individualizeaza, bineinteles, in functie de cauza.

Ce sunt sinusurile si care este rolul lor?

Sinusurile paranazale sunt cavitati aeriene pereche situate la nivelul oaselor fetei si ale craniului captusite cu o mucoasa care contine celule secretoare de mucus si tapetata cu cili. Cilii au rolul de a asigura drenajul secretiilor, de a impiedica particulele straine si de a incalzi aerul inspirat. Exista patru perechi de sinusuri paranazale:

1. sinusurile frontale: situate in osul frontal, deasupra ochilor;
2. sinusurile maxilare: situate in osul maxilar, sub orbite;
3. sinusurile etmoidale: situate intre ochi si nas, in partea inferioara a orbitelor;
4. sinusurile sfenoidale: situate in profunzime, la baza craniului.

O durere de sinusuri isi poate avea origina in oricare dintre acestia, desi de obicei sunt afectate sinusurile maxilare. Sinuzita sfenoidala este cea mai rara forma. Dat fiind faptul ca sunt cavitati pline cu aer, sinusurile usureaza greutatea craniului. De asemenea, au rolul de a incalzi si de a umezi aerul inspirat, de a proteja impotriva particulelor straine si infectiilor prin producerea de mucus. Un alt rol este de a contribui la rezonanta vocala.

Farmacistii Catena recomanda Assista Aquamare spray nazal hipertonic, un spray nazal recomandat atat pentru adulti cat si pentru copii, inca din primul an de viata. Assiste Aquamare spray nazal hipertonic pentru copii si adulti contine apa de mare bogata in minerale, colectata din adancurile Oceanului Atlantic.

 

Assista Aquamare spray nazal hipertonic X 100 ml

Vezi detalii

Durere de sinusuri (sinuzitele) – ce sunt si cum apar?

O durere de sinusuri apare in principal in contextul inflamatiei acestora, afectiune cunoscuta si sub denumirea de „sinuzita”. Inflamatia poate fi determinata de infectii bacteriene si virale, rar de infectii fungice (in special la pacienti imunocompromisi – HIV/SIDA, diabet, tratamente cu corticosteroizi, pacienti oncologici), dar se poate asocia si alergiilor sau expunerii la factori cu potential iritant, cum ar fi fumul de tigara, substantele chimice volatile. Mecanismele prin care apare o durere de sinusuri implica:

• obstructia orificiilor sinusale prin care se elimina mucusul, cu scaderea drenajului de mucus si acumularea acestuia la nivelul sinusurilor;
• acumularea secretiilor favorizeaza colonizarea bacteriana;
• colonizarea bacteriana duce la inflamatia mucoasei, cu edem, hiperemie, durere de sinusuri localizata la nivelul sinusurilor afectate.

In general, o persoana se va confrunta cu un singur tip de sinuzita, dar nu este neobisnuit ca, in cazul unui sistem imunitar deprimat, sa aiba loc concomitent infectia mai multor sinusuri.

Tipuri de sinuzita

Sinuzitele pot fi clasificate in functie de durata simptomelor si de sinusurile afectate:

Clasificare in functie de durata

• sinuzita acuta (≤4 saptamani): cel mai frecvent cauzata de infectii virale;
• sinuzita subacuta (4-12 saptamani): simptome prelungite, dar fara cronicizare;
• sinuzita cronica (>12 saptamani): inflamatie persistenta, o astfel de durere de sinusuri avand la baza etiologie alergica sau infectia fungica;
• sinuzita recurenta: episoade multiple de sinuzita acuta intr-un an.

Clasificare in functie de localizare

• sinuzita maxilara: durere si presiune sub ochi, in obraji;
• sinuzita frontala: durere de cap frontala, accentuata dimineata;
• sinuzita etmoidala: senzatie de presiune intre ochi, rinoree, durere de sinusuri;
• sinuzita sfenoidala: durere profunda in regiunea occipitala si vertex (varful craniului).

Durere de sinusuri – cauze si factori de risc

Dupa cum s-a mentionat, principala cauza care duce la durere de sinusuri este sinuzita. Intrucat deseori sinuzita este insotita si de rinita (inflamatia mucoasei nazale), este de preferat folosirea termenului de „rinosinuzita”. Sinuzita, care se prezinta cu durere de sinusuri, este cauzata de:

• infectii virale: rinovirus, adenovirus, virusul gripal, coronavirus (cauza principala a formei acute);
• infectii bacteriene: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella, insa si Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes (streptococul β-hemolitic de grup A);
• infectii fungice: specii de Aspergillus (provoaca sinuzita si durere de sinusuri la persoanele imunocompromise).

Farmacistii Catena recomanda Nebulizatorul cu compresor ASSISTA, un dispozitiv medical eficient pentru administrarea tratamentelor sub forma de aerosoli. Acesta este ideal pentru persoanele care sufera de afectiuni respiratorii precum astm, bronsita cronica, alergii sau alte probleme ale aparatului respirator. Datorita tehnologiei cu compresor, nebulizatorul transforma medicamentele lichide in particule fine, asigurand o inhalare usoara si o absorbtie optima la nivelul cailor respiratorii. Este usor de utilizat, potrivit pentru toate varstele si ofera un tratament rapid si eficient in confortul propriei locuinte.

 

Nebulizator cu compresor, ASSISTA

Vezi detalii

Cu durere de sinusuri se confrunta si persoanele cu alergii si rinita alergica, din cauza edemului mucoasei nazale si obstructiei sinusale secundare. Exista mai multi factori care cresc riscul ca o persoana sa dezvolte sinuzita si durere de sinusuri, cum ar fi:

• deviatia de sept, polipii nazali, hiperpneumatizarea cornetelor nazale medii;
• fibroza chistica, diskinezia ciliara;
• statutul imunodepreisv (HIV/SIDA, chimioterapie, diabet, tratament cu corticosteroizi);
• rinita medicamentoasa, toxica, folosirea substantelor ilicite cu administrare nazala;
• purtarea sondelor nazogastrice sau nazotraheale;
• ventilatia mecanica prelungita;
• mentinerea pozitiei de decubit dorsal (pe spate) pentru perioade lungi de timp (in special la pacientii internati la ATI), ca urmare a afectarii functiei cililor.

O durere de sinusuri maxilare poate avea la baza si cauze odontogene, cum ar fi anumite tipuri de interventii stomatologice. De altfel, chiar exista si termenul de „sinuzita odontogena” folosit pentru a individualiza astfel de cazuri in care persoana se confrunta cu durere de sinusuri dupa o interventie stomatologica specifica.

Durere de sinusuri – simptome si manifestari asociate

O persoana cu sinuzita, pe langa durere de sinusuri, se confrunta si cu:

• senzatia de presiune si plenitudine faciala (in functie de sinusurile afectate);
• cefalee sinusala (mai intensa dimineata);
• congestie nazala;
• rinita;
• secretii nazale purulente;
• febra (in special in contextul infectiilor bacteriene).

Multe persoane se confrunta si cu tuse nocturna, din cauza drenajului postnazal care are loc in momentul adoptarii pozitiei de decubit dorsal, halitoza (miros neplacut al respiratiei). Oboseala apare din cauza faptului ca, de cele mai multe ori, o durere de sinusuri afecteaza atat calitatea, cat si durata somnului.

Alternative de tratament pentru durere de sinusuri

Alternativele de tratament in caz de durere de sinusuri se individualizeaza in functie de cauza, mizand pe:

Tratament simptomatic pentru durere de sinusuri

• analgezice si antipiretice (paracetamol, ibuprofen), pentru a ameliora febra si durerea;
• decongestionante nazale (oximetazolina, pseudoefedrina) care reduc congestia nazala, insa utilizarea >3 zile creste riscul de rinita medicamentoasa;
• lavaj nazal cu solutie salina;
• consumul de lichide si ceaiuri pentru a ajuta la fluidizarea mucusului;
• aplicarea compreselor calde la nivelul sinusurilor;
• inhalatii cu aburi calzi;
• folosirea unui umidificator pentru a mentine aerul curat si o umiditate potrivita, aerul uscat afectand si mai mult mucoasa nazala.

Tratament antibiotic pentru durere de sinusuri

• indicat doar in cazurile in care o persoana se confrunta cu durere de sinusuri din cauza unei infectii bacteriene confirmate (simptome care persista >10 zile, febra);
• tratamentul de prima linie este reprezentat de amoxiciclina/clavulanat;
• alternativ, se pot folosi macrolide (azitromicina) sau cefalosporine.

Tratamentul chirurgical pentru durere de sinusuri

• este recomandat doar in sinuzitele cronice refractare la tratament;
• tehnicile includ, printre altele, sinusotomia endoscopica pentru imbunatatirea drenajului;
• tratamentul chirurgical poate presupune si corectarea, spre exemplu, a deviatiei de sept.

In contextul in care sinuzita se asociaza cu o alergie, este recomandat sa se evite, pe cat posibil, factorii declansator. Alergiile dispun de o alternativa terapeutica speciala – asa-zisa „terapie de desensibilizare”, prin care expunerea treptata si controlata la factorul alergogen poate ajuta ca, in timp, sa nu mai existe reactii exacerbate la contactul cu acesta. Totusi, o astfel de alternativa terapeutica are rezultatele vizibile in cativa ani si, de fapt, nu intotdeauna se dovedeste eficienta in totalitate.

Durere de sinusuri – sfaturi pentru preventie

Pentru a reduce riscul de a dezvolta sinuzita si durere de sinusuri, se recomanda urmatoarele:

• evitarea si limitarea expunerii la potentiali alergeni (praf, polen, fum de tigara), mai ales in contextul existentei unor alergii cunoscute;
• hidratarea optima, deoarece ajuta la mentinerea umiditatii mucoasei nazale;
• utilizarea umidificatoarelor cu aer pentru a preveni uscarea mucoasei;
• folosirea unui spray nazal si a irigatoarelor nazale pentru eliminarea secretiilor;
• vaccinarea impotriva gripei si infectiei pneumococice;
• evitarea utilizarii excesive a decongestionantelor nazale;
• tratarea deviatiei de sept si a polipilor nazal.

Durerea de sinusuri – sinuzita – este o problema foarte comuna in practica medicala, avand la baza o gama variata de cauze. Riscul de complicatii este destul de mic, insa acesta creste atunci cand nu se intervine in timp util cu tratament sau daca simptomele nu sunt corespunzator tinute sub control. Preventia, in principal prin controlul factorilor de risc, joaca un rol foarte important in reducerea riscului de recurenta.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470383/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1800997/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547701/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279485/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441934/