Catena
Ultima actualizare: 15 noiembrie 2024
Cele peste 80 de miliarde de neuroni din creier lucreaza in mod continuu impreuna, comunicand cu ajutorul neurotransmitatorilor, cunoscuti drept mesageri chimici. Acesti mesageri esentiali joaca un rol cheie in indeplinirea functiilor zilnice ale corpului, iar dintre acesti mesageri, dopamina este cea mai studiata.
Dopamina este responsabila pentru mai multe aspecte ale comportamentului uman si ale functiei creierului. De exemplu, sustine invatarea, miscarea, somnul odihnitor si, cel mai important, imbunatateste starea de fericire. Cu toate acestea, nivelurile prea ridicate sau prea scazute de dopamina sunt asociate cu unele probleme majore de sanatate, de la depresie si insomnie la schizofrenie si abuzul de droguri.
Dopamina este un neurotransmitator, fiind unul dintre “hormonii fericirii”, care trimite mesaje intre celulele nervoase din creier. Se leaga de receptorii din creier, facandu-i sa trimita semnale de la o celula la alta. Acest lucru provoaca modificari celulare care pot influenta bunastarea in mai multe moduri.
Cercetarile subliniaza, de asemenea, ca receptorii dopaminei se gasesc si in rinichi, pancreas, plamani si vasele de sange din afara sistemului nervos central.
Pentru a produce dopamina, un aminoacid numit tirozina se transforma in precursor dopa, un compus care se gaseste in tesutul nervos, si apoi in dopamina. Este produsa in trei parti ale creierului: substanta neagra, regiunea tegmentala ventrala si hipotalamus.
Dopamina este un neurotransmitator produs in creier. Practic, actioneaza ca un mesager chimic intre neuroni. Dopamina este eliberata atunci cand creierul asteapta o recompensa.
Cand ajungeti sa asociati o anumita activitate cu senzatia de placere, simpla anticipare poate fi suficienta pentru ca nivelul de dopamina sa creasca. Ar putea fi vorba de un anumit preparat, sex, cumparaturi sau orice altceva care va provoaca placere.
De exemplu, sa presupunem ca mancarea care va ofera o stare de bine este prajitura de ciocolata. Creierul poate creste nivelul de dopamina atunci cand ii simtiti mirosul sau cand vedeti prajitura iesind din cuptor. In momentul in care mancati, apare un “potop” de dopamina care actioneaza pentru a intari aceasta pofta.
Acum imaginati-va ca ati tanjit dupa acea prajitura toata ziua, insa colegii de munca le-au terminat in timp ce erati intr-o conferinta telefonica. Dezamagirea v-ar putea reduce nivelul de dopamina si v-ar putea afecta starea de spirit. In plus, ar putea sa va intensifice pofta de prajituri, facandu-va sa le vreti si mai mult.
Multe persoane se intreaba care este diferenta dintre serotonina si dopamina. Ambele sunt neurotransmitatori, insa serotonina are rolul de a regla dispozitia, in timp ce dopamina este conectata la “centrul placerii”.
In momentele de placere si recompensa, corpul primeste un val de dopamina, iar cand nivelul este prea scazut, oamenii se confrunta cu lipsa de motivatie si sentimente de neputinta.
Sistemul de recompensa al creierului este strans legat de dopamina. Acest neurotransmitator stimuleaza senzatia de placere, ceea ce duce la motivatie.
Se crede ca dopamina joaca un rol in multe functii importante din corp, in principal cele care se ocupa de psihic, raspunsul emotional si reactiile fizice. Printre acestea se numara:
De cele mai multe ori, atunci cand starea de spirit nu este cea mai buna, inseamna ca aveti un nivel scazut de dopamina. Din aceasta cauza, v-ati putea confrunta cu:
Un nivel scazut de dopamina poate provoca somnolenta, insa si lipsa somnului poate reduce nivelul dopaminei.
Un mic studiu realizat in 2012 sugereaza ca privarea de somn poate provoca o reducere vizibila a disponibilitatii receptorilor dopaminergici dimineata.
Anumite afectiuni pot fi asociate cu un nivel scazut de dopamina:
Nivelurile foarte ridicate de dopamina pot provoca o stare incredibila de euforie, cel putin pentru o perioada. Excesul de dopamina poate fi un factor care contribuie la aparitia:
Prea multa dopamina poate juca un rol in instalarea:
Anumite substante pot interactiona cu dopamina, provocand dependenta. Nicotina, alcoolul sau alte droguri care creeaza dependenta activeaza ciclul dopaminei. Aceste substante pot provoca o eliberare mai rapida de dopamina si o stare mult mai intensa decat ati obtine daca ati manca o prajitura dubla cu ciocolata. Nevoia este atat de puternica incat va doriti mai mult - si cat mai repede.
Pe masura ce se formeaza un obicei, creierul raspunde prin reducerea nivelului de dopamina. Drept raspuns, incepeti sa luati o cantitate si mai mare de substanta pentru a atinge acelasi nivel de placere.
Supraactivarea afecteaza, de asemenea, receptorii de dopamina, facandu-va sa va pierdeti interesul pentru alte lucruri. Din aceasta cauza, puteti incepe sa actionati mai compulsiv si sa fiti din ce in ce mai putin capabili sa rezistati utilizarii acestor substante.
In momentul in care devine mai mult o nevoie decat o dorinta, apare dependenta. Daca incercati sa va opriti, v-ati putea confrunta cu semne si simptome fizice si emotionale de sevraj.
Chiar daca ati incetat sa mai utilizati acea substanta pentru o perioada lunga de timp, expunerea la substanta poate declansa din nou dorinta de a consuma si va poate expune riscului de recidiva.
Cu toate acestea, dopamina nu este exclusiv responsabila pentru instalarea dependentei. Alte lucruri, cum ar fi genetica si factorii de mediu, joaca un rol important.
Dopamina interactioneaza si cu alti neurotransmitatori si hormoni. De exemplu, glutamatul este un neurotransmitator implicat in ciclul placerii si recompensei din creier.
Un studiu din 2014 a analizat modul in care stresul si hormonii sexuali afecteaza neurotransmisia dopaminei in timpul adolescentei. Cercetatorii au observat ca testosteronul, estrogenul si glucocorticoizii interactioneaza intre ei si influenteaza nivelul de dopamina. Acest lucru poate afecta maturizarea creierului si functia cognitiva in adolescenta si la varsta adulta.
Un studiu din 2015 a remarcat ca neurotransmitatorii sunt afectati de multe lucruri. Cercetatorii au descoperit ca hormonii sexuali sunt “foarte impletiti” cu:
Aceste interactiuni sunt complicate si nu sunt pe deplin intelese. De aceea, sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege pe deplin modul in care dopamina interactioneaza cu alti neurotransmitatori si hormoni.
Exista mai multe metode prin care puteti creste in mod natural nivelul dopaminei. Sunt necesare cercetari suplimentare cu privire la efectele alimentelor asupra neurotransmitatorilor precum dopamina.
Acestea sunt elementele de baza ale productiei de dopamina. Tirozina este un aminoacid care este absorbit in corp si care ajunge apoi la creier, unde este transformat in dopamina. Printre alimentele care pot creste nivelul dopaminei se numara puiul, migdalele, merele, avocado, bananele, ciocolata, legumele cu frunze verzi, ceaiul verde, fasolea, fulgii de ovaz, portocalele, mazarea, semintele de susan si dovleac, rosiile, turmericul, pepenele rosu si germenii de grau.
De exemplu, puteti face exercitii fizice, meditatie, yoga, masaj, va puteti juca cu un animal de companie, puteti face plimbari in natura sau puteti citi o carte.
Un somn suficient ajuta creierul sa regleze productia de dopamina. Dimineata, nivelul de dopamina creste in mod natural, permitandu-va sa va treziti si sa va incepeti activitatile. Seara, nivelul dopaminei scade, iar activitatea creierului se reduce pentru a va pregati de somn.
Pentru ca organismul sa produca un nivel optim de dopamina este recomandat sa stabiliti si sa respectati ora de culcare in fiecare noapte si ora de trezire in fiecare dimineata.
Nu exista suplimente cu dopamina, insa exista suplimente care pot ajuta la cresterea nivelului in mod natural. Cele mai bune suplimente care pot creste nivelul acestui hormon sunt vitamina D, probioticele si curcumina.
Referinte:
https://draxe.com/health/dopamine/
https://www.verywellhealth.com/dopamine-5086831
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/22581-dopamine
Autor: Andrei Radu
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2024,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook