Deshidratarea la bebelusi si copii – informatii, sfaturi, recomandari

Deshidratarea apare atunci cand organismul pierde mai multa apa fata de cat absoarbe, ceea ce duce la un deficit de lichide care afecteaza o serie de functii importante. Transpiratia, varsaturile, diareea excesiva si consumul insuficient de lichide sunt cele mai frecvente cauze care provoaca deshidratarea, ce poate aparea in diferite conditii. Deshidratarea la bebelusi si, in general, deshidratarea la copii constituie o problema care le da adesea batai de cap parintilor, pentru ca cei mici sunt mai predispusi la a pierde usor lichide. Mai exact, acestia contracteaza mai usor infectii digestive care cauzeaza diaree si varsaturi, ce constituie principalele cauze pentru deshidratarea la copii si, respectiv, deshidratarea la bebelusi.

Motivele de ingrijorare ale parintilor in astfel de situatii sunt intemeiate si de aceea am conceput acest articol cu informatii si sfaturi despre deshidratarea la copii, cu accent pe deshidratarea la bebelusi.

Cum se manifesta deshidratarea la bebelusi

Deshidratarea la bebelusi este de obicei urmarea unei pierderi rapide de lichide, ce nu lasa timp organismului sa absoarba o cantitate cel putin similara, pentru mentinerea echilibrului hidric. In primele luni de viata, sistemul imunitar si sistemul digestiv sunt inca insuficient dezvoltate si din aceasta cauza nou-nascutii sunt predispusi la infectii digestive. 

Acestea cauzeaza diaree si varsaturi prin care se pierd cantitati mari de lichide, fiind asociate si cu febra, care ii determina pe cei mici sa transpire abundent.

Astfel apare deshidratarea la bebelusi, care se manifesta in prima faza prin uscarea gurii si a mucoaselor, ingrosarea salivei si aparitia de crapaturi la nivelul buzelor si limbii. Un semn distinctiv pentru deshidratarea la bebelusi este fontanela adancita, care se explica prin scaderea cantitatii de lichid cefalorahidian din cutia craniana, ce face ca acea parte moale din crestetul capului sa coboare spre interior.

Deshidratarea la bebelusi mai poate fi recunoscuta prin lipsa lacrimilor cand copilul plange, reducerea frecventei urinarii si a cantitatii de urina eliminata, precum si prin modificarea aspectului acesteia.

In formele moderate si severe, deshidratarea la bebelusi determina modificari ale ritmului respiratiei si ale pulsului, stari de letargie si chiar lesin, afundarea ochilor in orbite si uscarea tegumentelor, care devin reci. De asemenea, deshidratarea la bebelusi poate provoca si convulsii, in cazurile grave.

Gatul larg al biberonului Adora permite umplerea usoara a acestuia, iar tetina cu valva anticolici amelioreaza simptomele colicilor. Forma biberonului contribuie la transformarea hranirii bebelusului intr-o experienta placuta atat pentru cel mic, cat si pentru adult.

Adora Biberon cu gat larg si tetina anticolici 0-3 luni X 150 ml

Vezi detalii

Cum sa recunoasteti deshidratarea la copii

Deshidratarea la copii poate aparea frecvent pe fondul problemelor digestive care provoca diaree si varsaturi. Pe langa infectiile de care am amintit, o alta cauza a acestor probleme pot fi alergiile si intolerantele alimentare, ce se manifesta odata cu diversificarea alimentatiei. De asemenea, copiii devin mai activi pe masura ce cresc si astfel transpira mai mult, iar daca nu sunt beau suficiente lichide se pot deshidrata usor.

Ca forme de manifestare, deshidratarea la copii seamana mult cu deshidratarea la bebelusi, cu cateva mici diferente. Primul semn al deshidratarii este senzatia de sete, iar daca aceasta este satisfacuta imediat nu exista niciun pericol. Deshidratarea la copii se mai manifesta prin uscarea gurii, aparitia de crapaturi pe buze si pe limba, reducerea secretiei salivare si stari de nervozitate. Scade si frecventa urinarilor, la un interval de cel putin 8 ore, iar urina este inchisa la culoare si redusa cantitativ.

Daca ajunge in stadii mai avansate, deshidratarea la copii cauzeaza uscarea pielii si aparitia de incretituri pe membre si abdomen, infundarea ochilor in orbite, stari de letargie sau somnolenta, modificarea frecventei respiratorii si a ritmului cardiac. In cazul copiilor de peste 2 ani nu se mai poate vorbi de fontanela adancita din cauza deshidratarii, pentru ca acea portiune moale din crestetul capului dispare la aceasta varsta, dupa ce oasele craniului se unesc.

Masuri recomandate impotriva deshidratarii

Deshidratarea usoara nu prezinta riscuri majore atat timp cat se intervine rapid pentru restabilirea echilibrului hidric. Cu cat organismul pierde mai multe lichide care nu sunt inlocuite, cu atat creste riscul unor complicatii majore, ajungandu-se chiar la deces.

Cea mai eficienta metoda de a combate deshidratarea la bebelusi este alaptarea, intrucat laptele matern constituie principala sursa de hidratare in cazul sugarilor. De asemenea, pentru restabilirea mai rapida a echilibrului hidric pot fi administrate si solutii de hidratare orala, care contin saruri numite electroliti. Acestia sunt substante solubile prezente in organism, unde indeplinesc diferite functii, iar odata cu pierderea de lichide se elimina si o cantitate importanta de electroliti, ceea ce explica simptomele asociate cu deshidratarea.

In ceea ce priveste deshidratarea la copii de varste mai mari, prima masura este administrarea de lichide, mai exact apa, ceai neindulcit, compot sau sucuri naturale. Si in acest caz pot fi administrate solutii cu electroliti care grabesc rehidratarea.

In formele severe, deshidratarea la copii si bebelusi necesita tratament de specialitate, pentru ca simpla administrare de lichide si solutii cu electroliti nu este eficienta pe cat s-ar dori. In astfel de situatii, parintii trebuie sa se prezinte de urgenta cu copilul la medic. Ca  prima masura, copilului i se vor administra solutii perfuzabile cu rol hidratant, iar dupa ce starea acestuia se stabilizeaza, se administreaza tratament si pentru eliminarea cauzelor care au determinat deshidratarea.

Cum sa preveniti deshidratarea la bebelusi si copii

Cea mai sigura masura pentru a preveni deshidratarea la bebelusi este alaptarea exclusiv la san cel putin in primele 6 luni de viata, intrucat laptele matern asigura integral necesarul de lichide si electroliti. De asemenea, nu ignorati problemele digestive manifestate prin diaree si varsaturi, iar daca aceste simptome persista, mergeti fara intarziere cu copilul la medic inainte de aparitia primelor semne ale deshidratarii. In cazul bebelusilor hraniti cu biberonul trebuie administrata doar formula de lapte recomandata de medic.

In ceea ce priveste deshidratarea la copiii de varste mai mari, masurile de prevenire incep din momentul diversificarii alimentatiei, cand trebuie evitate la inceput alimentele cu potential alergen si cele care contin substante ce pot sa nu fie tolerate de organism. Mai exact, se recomanda evitarea alunelor, arahidelor si nucilor, oualor si alimentelor care contin soia, deoarece acestea pot provoca alergii. De asemenea, nu se recomanda cerealele si alte alimente care contin gluten si nici lactatele, care contin lactoza. Atat glutenul, cat si lactoza pot sa nu fie bine tolerate de sistemul digestiv imatur al copilului, ceea ce va da nastere unor tulburari manifestate, printre altele, prin varsaturi si diaree, care favorizeaza deshidratarea la copii. Acelasi lucru se intampla si in cazul alergiilor alimentare si de aceea alimentele care contin alergeni trebuie evitate la inceput.

In zilele calduroase copilul trebuie sa poarte haine lejere, din materiale usoare si care permit pielii sa respire, astfel incat sa previna transpiratia excesiva. De asemenea, in aceeasi perioada aveti grija ca cei mici sa bea mai multe lichide si incurajati-i sa consume multe fructe, care contin apa si electroliti. Pe masura ce cresc, invatati-i pe copii sa spele bine aceste fructe inainte de a le consuma si totodata sa respecte celelalte reguli de igiena, pentru a preveni aparitia infectiilor digestive ce pot cauza deshidratare din cauza diareii si varsaturilor.

Nu in ultimul, rand este necesar sa le explicati copiilor o recomandare general valabila pentru a evita deshidratarea, si anume ca nu trebuie sa astepte sa li se faca sete pentru a bea apa, ci sa consume cantitati mici la intervale regulate, pentru ca astfel isi mentin organismul hidratat in permanenta.