La fel ca toti ceilalti nutrienti esentiali, vitamina D este indispensabila pentru buna functionare a organismului, fiind implicata in mai multe procese metabolice importante. Exista doua forme principale de vitamina D, dintre care cea mai cunoscuta este vitamina D3, datorita faptului ca poate fi sintetizata in organism prin piele, in conditiile expunerii la razele ultraviolete. Sunt necesare doar 10 minute de expunere la soare pentru a asigura organismului necesarul zilnic de vitamina D, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care copiii trebuie sa fie lasati sa se joace cat mai mult in aer liber.
Cealalta forma a acestui nutrient este vitamina D2, care se gaseste in surse alimentare precum pestele gras, ciupercile si ouale.
In ciuda usurintei cu care poate fi procurata, deficitul de vitamina D in randul copiilor este o problema destul de des intalnita, motiv pentru care am decis sa abordam si noi acest subiect.
Vitamina D la copii – rol si beneficii
Un aport optim de vitamina D in cazul copiilor este importat mai ales pentru dezvoltarea sistemului osos si a dintilor, precum si pentru intarirea imunitatii. Aceasta joaca un rol esential in cresterea si intarirea oaselor, contribuind totodata la activarea celulelor imune si la stimularea productiei de proteine antimicrobiene. Din aceste roluri rezulta o serie de beneficii pentru organismul copiilor, dupa cum urmeaza:
-
Dezvoltarea normala in perioada de crestere
Vitamina D ajuta copii sa se dezvolte normal in perioada de crestere, intrucat stimuleaza sinteza unei proteine numite osteocalcina, care este esentiala pentru formarea si dezvoltarea oaselor.
Astfel, sistemul osos se dezvolta in ritm normal in perioada copilariei, iar aportul optim de vitamina D previne deficientele de crestere sau anumite deficiente la nivelul sistemului osos.
-
Absorbtia fosforului si a calculului
Vitamina D contribuie la sanatatea sistemului osos si prin faptul ca faciliteaza absorbtia fosforului si a calciului din sistemul digestiv, in sange. In absenta vitaminei D, numai o cantitate infima din aceste minerale ar ajunge in sange, iar in acest caz ar fi afectate o serie de functii importante.
Mai exact, calciul este necesar pentru intarirea oaselor si dintilor, fiind implicat totodata si in procesul de coagulare a sangelui, transmiterea impulsurilor nervoase si in functionarea muschilor.
In acelasi timp, fosforul absorbit cu ajutorul vitaminei D contribuie la reglarea nivelului pH-ului din organism, stocarea si transferul energiei si sinteza proteinelor. Totodata, impreuna cu calciul, contribuie la dezvoltarea si intarirea sistemului osos.
-
Protectie impotriva infectiilor si inflamatiilor
Spuneam despre vitamina D ca are o contributie importanta si in ceea ce priveste functionarea sistemului imunitar. Aceasta stimuleaza activitatea limfocitelor din sange, precum si a altor celule imune, care joaca un rol-cheie in recunoasterea si distrugerea agentilor patogeni.
In acest fel, vitamina D creste eficienta sistemului imunitar, ceea ce inseamna si un grad mai mare de protectie a organismului impotriva agentilor patogeni care pot provoca infectii. In acelasi timp, daca aceste microorganisme patrund in organism, vitamina D contribuie la controlul inflamatiei, prevenind un raspuns inflamator exagerat al organismului, care poate slabi sistemul imunitar.
-
Imbunatatirea tonusului muscular
In afara faptului ca faciliteaza absorbtia calciului care este implicat in contractia musculara, vitamina D contribuie si la cresterea si dezvoltarea muschilor, imbunatatind tonusul muscular pe masura ce copiii cresc si devin tot mai activi.
De asemenea, influenteaza si sinteza proteinelor musculare, contribuind astfel la repararea si regenerarea tesuturilor musculare dupa efort fizic prelungit sau in urma unor leziuni ori traumatisme.
Impactul deficitului de vitamina D asupra cresterii si dezvoltarii copiilor
Deficitul de vitamina D are o incidenta mai mare decat s-ar crede la prima vedere, estimandu-se ca afecteaza aproximativ 35% dintre copiii de pana in 2 ani si pe cei cu varste cuprinse intre 3 si 4 ani, in timp ce in intervalul de varsta 2-3 ani, incidenta este de 17%. In randul copiilor mai mari si al adolescentilor, incidenta variaza intre 75% si 87%, in special pentru ca acestia petrec tot mai mult timp in spatii inchise, preferand activitatile sedentare in detrimentul celor in aer liber.
Riscurile asociate deficitului de vitamina D sunt urmatoarele:
Este vorba de o afectiune grava, ce afecteaza dezvoltarea sistemului osos la copii, ca urmare a deficitului de vitamina D asociat si cu un aport insuficient de calciu si fosfor.
Copiii cu rahitism au oasele moi si fragile, ceea ce duce de multe ori la deformarea acestora, in special la nivelul picioarelor si soldurilor. De asemenea, pot aparea deformari ale coloanei, intarzieri de crestere si dezvoltare, precum si intarzierea aparitiei dintilor de lapte sau a danturii permanente.
Chiar daca nu dezvolta rahitism, copiii cu deficit de vitamina D pot avea oasele slabe ca urmare a aportului scazut de calciu si fosfor. Din aceasta cauza, sunt predispusi unui risc sporit de a suferi fracturi, mai ales ca sunt la o varsta la care sunt foarte activi, alearga, se catara si se pot accidenta.
In general, accidentarile suferite la joaca sunt superficiale si se soldeaza in cel mai rau caz cu o julitura in cot sau genunchi, insa copiii cu deficit de vitamina D risca sa sufere fracturi chiar si dupa o cazatura usoara sau un traumatism minor.
Copiii cu deficit de vitamina D se imbolnavesc mai usor si totodata organismul lor are nevoie de mai mult timp pentru a se reface, chiar si dupa o simpla raceala. Explicatia sta in faptul ca aportul scazut din acest nutrient le afecteaza in mod negativ sistemul imunitar, scazand capacitatea organismului de a se proteja in fata agentilor patogeni.
Astfel, copiii sufera des infectii, iar riscul de a dezvolta complicatii este unul sporit, tot din cauza imunitatii scazute.
-
Intarzieri in dezvoltarea motorie
Spuneam ca vitamina D este implicata si in functionarea sistemului muscular, astfel ca un aport insuficient in perioada copilariei isi poate pune amprenta negativa pe dezvoltarea motorie. Mai precis, copiii cu deficit de vitamina D inca de la varste fragede vor avea mari dificultati sa inceapa sa se tarasca pe burta, sa mearga de-a busilea, sa se ridice in picioare si in final sa invete sa mearga. Aceasta problema apare pentru ca muschii nu se pot contracta eficient din cauza lipsei calciului, care nu este absorbit in cantitati corespunzatoare, in lipsa acestei vitamine. Totodata, deficitul de vitamina D intarzie dezvoltarea muschilor, care vor fi lipsiti de forta necesara pentru a face chiar si cele mai simple miscari.