Vitamina E este o vitamina liposolubila, alaturi de vitaminele A, D si K, care poate fi gasita in doua forme principale: tocoferoli si tocotrienoli. Fiecare dintre aceste forme are patru izomeri, si anume α-, β-, γ- si δ. Aportul alimentar de vitamina E este satisfacut de catre α-tocoferol, de altfel cea mai bine studiata si cunoscuta forma a vitaminei. Toate formele de vitamina E se pot absorbi la nivelul intestinului subtire, insa ficatul metabolizeaza doar α-tocoferolul. Alte forme ale vitaminei E sunt eliminate si excretate prin urina si materii fecale. Prin urmare, cu deficit de vitamina E se confrunta in speciale persoanele cu un aport alimentar deosebit de redus.
Deficit de vitamina E – cauze si factori de risc
In organism, vitamina E indeplineste trei functii majore, si anume:
1. Are efect antioxidant
Vitamina E previne oxidarea in lant a acizilor grasi din structura membranelor celulare. In egala masura, vitamina e previne modificarile oxidative ale colesterolului LDL („colesterolul rau”), care stau la baza aparitiei aterosclerozei, reducand astfel riscul de boli coronariene.
2. Are efect de modulare a imunitatii
Vitamina E reduce biosinteza de prostaglandine E2 (molecule proinflamatorii) si a peroxizilor lipidici (produsi rezultati in urma oxidarii fosfolipidelor si acizilor grasi polinesaturati), si astfel reduce riscul de ateroscleroza. De asemenea, sporeste proliferarea limfocitelor, celule implicate in imunitate.
3. Are efect antiagregant plachetar
Acest lucru inseamna ca vitamina E inhiba aderenta plachetelor sanguine (trombocite), printr-un proces care implica prevenirea oxidarii colesterolului LDL si reducerea sintezei prostaglandinei E2. Un alt efect este inhibarea protein-kinazei C, prevenind leziunile de la nivelul vaselor sanguine.
Clinic, foarte rar se poate observa o persoana cu deficit de vitamina E, intrucat aceasta poate fi gasita intr-o varietate de alimente, precum uleiurile vegetale, nucile, semintele, legumele cu frunze verzi si pestele gras. Totusi, diferite afectiuni sau comportamente specifice pot creste riscul ca o astfel de hipovitaminoza sa apara.
Iata care sunt principalele cauze care pot duce la deficit de vitamina E:
Malabsorbtia grasimilor
-
Afectiuni gastrointestinale cronice precum boala celiaca, pancreatita cronica, boala Crohn, fibroza chistica, sindromul intestinului scurt, intrucat reduc gradul de absorbtie a grasimilor si, astfel, a vitaminelor liposolubile, cum este si vitamina E.
Afectiuni genetice
-
Ataxia cu deficit izolat de vitamina E (AVED) este o afectiune autozomal recesiva care pare sa afecteze proteina implicata in transportul hepatic al α-tocoferolului. De obicei, persoana cu o astfel de afectiune se va confrunta cu deficit de vitamina E in jurul varstei de 5-15 ani.
-
O alta tulburare genetica, cauza pentru deficit de vitamina E, este abetalipoproteinemia.
Diete extrem de restrictive sau malnutritie severa
-
Reprezinta principala cauza pentru un posibil deficit de vitamina C. Este vorba atat despre aportul insuficient de alimente bogate in vitamina E, cat si despre aportul redus de grasimi.
Prematuritatea
-
Nou-nascutii prematuri sunt predispusi la deficit de vitamina E din cauza rezervelor reduse si a necesarului marit in perioada de crestere rapida (este vorba in special despre cei care la nastere au greutate mai mica de 1,5 kilograme).
In tarile in curs de dezvoltare, principala cauza care duce la deficit de vitamina E o reprezinta, dupa cum s-a mentionat, aportul alimentar inadecvat. Alti factori care cresc riscul deficitului si hipovitaminozei sunt:
-
alcoolismul cronic;
-
utilizarea prelungita a unor medicamente precum orlistatul sau colestiramina, care pot, intr-o masura, reduce absorbtia alimentara a grasimilor, creste riscul de deficit de vitamina E.
Asadar, persoanelor cu afectiuni gastrointestinale si malabsorbtie secundara le este recomandat sa isi dozeze regulat aceasta vitamina, intrucat sunt mult mai predispuse sa dezvolte deficit de vitamina E.
Deficit de vitamina E – simptome si manifestari
Simptomele lipsei vitaminei E variaza in functie de gradul carentei si, de asemenea, de durata acesteia. In general, au tendinta de a se exacerba pe masura ce o persoana se confrunta tot mai mult cu un deficit de vitamina E, fiind mai evidente in cazurile severe si prelungite. Principalele simptome asociate unui deficit de vitamina E sunt:
Simptome neurologice
-
Neuropatie periferica, ataxie cerebeloasa, reflexe osteotendinoase diminuate si tulburari de proprioceptie (diminuarea capacitatii de a simti vibratii tactile). In cazuri avansate de deficit de vitamina E, pot aparea miozita si pierderea coordonarii motorii.
Slabiciune musculara
-
In special la nivelul membrelor si trunchiului. De asemenea, persoanele cu hipovitaminoza E au o capacitate redusa de a privi in sus (fara a-si ridica si capul).
Manifestari oculare
-
Retinopatie pigmentara, scaderea acuitatii vizuale, ingustarea campului vizual. Persoanele care se confrunta cu deficit de vitamina E, in special sever, au un risc mai mare de a dezvolta probleme oculare.
Anemie hemolitica
-
Deficitul de vitamina E poate duce la distrugerea prematura a eritrocitelor, indusa mai ales de radicalii liberi, si astfel la anemie hemolitica si simptome asociate (slabiciune musculara, extremitati reci, paloare).
Intarzierea dezvoltarii
-
La nou-nascutii prematuri si copiii mici care se confrunta cu deficit de vitamina E, mai ales in forme severe, se poate ajunge la tulburari de crestere si dezvoltare neurologica.
Daca deficitul nu este tratat, simptomele se pot agrava. In schimb, odata diagnosticat deficitul, rezultatul terapeutic este foarte bun si simptomele se amelioreaza rapid. Pe masura ce deficitul devine mai pronuntat si se mentine pentru o perioada indelungata, tratamentul devine relativ mai dificil. Asa cum s-a mentionat, exista multe alimente care contin aceasta vitamina – asadar, cazurile in care persoanele se confrunta cu deficit de vitamina E (in special, sever) sunt deosebit de rare.
Deficit de vitamina E – efecte asupra sanatatii generale
In lipsa unui tratament rapid, starea de deficit de vitamina E poate evolua spre consecinte semnificative pe termen lung – in special asupra sistemului nervos, imunitar si cardiovascular. Cunoscandu-se aceste riscuri, este foarte important ca o persoana sa isi asigure aportul alimentar zilnic (sau prin suplimentare), pentru a evita riscul de a dezvolta deficit de vitamina E.
Efectele asupra sistemului nervos
-
Neuropatie senzoriala si motorie, mai ales la nivelul membrelor inferioare.
-
Pierderi de memorie si declin cognitiv, in special la persoanele in varsta.
-
Persoanele in varsta cu deficit de vitamina E au un risc mai mare de a dezvolta afectiuni de natura neurodegenerativa, cum ar fi Alzheimer.
Efectele asupra sistemului cardiovascular
-
Cresterea riscului de boli cardiovasculare, in special ateroscleroza.
-
Pierderea integritatii endoteliului (peretele vasului de sange) si inflamatie vasculara.
Efectele asupra sistemului imunitar
-
Scaderea capacitatii de aparare impotriva infectiilor.
-
Reducerea productiei de anticorpi si a activitatii limfocitelor T implicate in raspunsul imun.
Complicatii pediatrice
La sugarii nascuti prematur cu deficit de vitamina E, creste riscul de:
Vitamina E poate interactiona cu medicamentele anticoagulante si antiagregante. De asemenea, poate reduce eficienta tratamentului cu simvastatina si niacina (in vederea cresterii colesterolului HDL, care este benefic), intrucat reduce cantitatea de lipoproteine cu densitate mare.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519051/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4188222/
https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminE-HealthProfessional/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7971715/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3997530/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557737/