Cum identificati anemia? Informatii analize anemie

2024-03-18 14:02:48 2024-04-08 12:10:36 Cum identificati anemia? Informatii analize anemie

Catena

Ultima actualizare: 8 aprilie 2024

Prin anemie se intelege o stare patologica ce descrie scaderea concentratiei hemoglobinei sau a hematocritului sau, in esenta, a numarului total de eritrocite (hematii). De obicei, se folosesc mai multe tipuri de analize pentru anemie, in vederea identificarii starii patologice, intrucat starea anemica este, de fapt, o prezentare a unei afectiuni subiacente. Anemia poate fi subdivizata in numeroase tipuri generale, incluzand forma macrocitara, microcitara sau normocitara. De asemenea, poate avea etiologie multifactoriala, de la procese hemolitice extra- si intravasculare, pana la diferite sindroame mielodisplazice, afectiuni hepatice, deficit nutritional (fier, acid folic, cobalamina).

Cuprins

1. Ce este anemia?

2. Anemie – cauze si factori de risc

3. Simptomele specifice anemiei

4. Cum se identifica anemia? Care sunt analizele recomandate in anemie?

Ce este anemia?

Foarte multe persoane sufera de anemie intr-un anumit grad. Patologia se defineste ca o scadere a numarului de eritrocite circulante sau a concentratiei hemoglobinei (componenta structurala, bogata in fier, a eritrocitelor, ce asigura transportul oxigenului). Deseori, prin analize de anemie se identifica specific starea anemica, dar nu si etiologia subiacenta. In mod obisnuit, anemia poate fi considerata un diagnostic independent, izolat, dar reprezinta, in cele din urma, semnul clinic al unei patologii subiacente. Starea anemica duce la perfuzarea deficitara cu oxigen a tesuturilor si, prin urmare, poate agrava si exacerba progresia anumitor afectiuni medicale coexistente.

Eritropoietina, produsa de catre rinichi, este principalul stimulator al hematopoiezei (biosinteza eritrocitelor). Hipoxia tisulara reprezinta principalul stimul care determina biosinteza ulterioara a eritropoietinei. Drept urmare, nivelurile de eritropoietina sunt in general invers proportionale cu concentratia de hemoglobina. O persoana anemica, cu hemoglobina scazuta, va avea niveluri ridicate de eritropoietina – totusi, desi ar putea fi integrata in protocolul relevant pentru analizele de anemie, rareori se recomanda dozarea nivelului de eritropoietina. In anemiile bolilor cronice si in alte stari patologice, nivelurile de eritropoietina sunt, totusi, in general crescute.

Anemie – cauze si factori de risc

O persoana poate suferi de anemie din mai multe cauze care, in general, pot duce la unul (sau chiar mai multe) dintre urmatoarele fenomene:

scaderea productiei de eritrocite: deoarece eritrocitele au o durata de viata limitata, cuprinsa intre 90 si 120 de zile, hematopoieza trebuie sa fie un proces continuu, pentru a tine pasul cu acest fenomen natural de uzura al eritrocitelor. Drept urmare, orice proces care are potential de a perturba hematopoieza fiziologica duce la pierderea neta a numarului de hematii, deci la starea anemica.
distrugerea exacerbata a eritrocitelor: orice proces care distruge eritrocitele (hemoliza) sau scurteaza durata de viata a acestora in asemenea ritm incat hematopoieza nu poate egala pierderile va duce la starea anemica;
pierderile de sange: orice pierdere de sange, micro- sau macroscopica (hemoragie), care va depasi viteza hematopoiezei, va duce in timp la anemie.

Din categoria de analize pentru anemie ar trebui sa faca parte, asadar, nu doar investigatiile importante in evaluarea parametrilor specifici (numar, concentratia hemoglobinei, raport plasmoglobular), ci si analizele pentru identificarea patologiei subiacente. Cateva cauze care pot descrie procesele mentionate mai sus sunt, fara insa a se limita la, urmatoarele:

traumatisme, cu hemoragii externe sau interne;
deficitul nutritional de fier, vitamina B12, acid folic;
bolile cronice si/sau inflamatia cronica: boala hepatica si renala cronica, infectia cronica si boli de colagen vasculare;
boli genetice: talasemie, hemoglobinopatii si enzimopatii, xerocitoza ereditara, anemie de tip Fanconi, abetalipoproteinemie;
etiologii infectioase: infectii bacteriene, virale, cu protozoare (malaria, spre exemplu, este o cauza infectioasa globala semnificativa a anemiei);
anemie indusa de medicamente: diuretice, agenti chimioterapeutici si hipoglicemianti, dar si antimicrobieni, antiretrovirali, anticonvulsivanti;
hemoliza extravasculara sau intravasculara (reactii transfuzionale, defecte genetice la nivel de eritrocite, venin de sarpe sau toxine);
suprimare medulara primara sau idiosincartica;
boli autoimune.

Acestea sunt principalele cauze care pot duce la anemie, mentionand insa ca starea anemica se poate manifesta usor diferit in functie de etiologia subiacenta. Din acest motiv, este recomandat sa se efectueze mai multe analize pentru anemie, dincolo de certificarea alterarilor specifice ce includ scaderea numarului de eritrocite, scaderea concentratiei hemoglobinei si a hematocritului.

Simptomele specifice anemiei

O problema in cazul anemiei, respectiv un motiv relevant al subdiagnosticarii acestei stari, este faptul ca simptomele sunt diverse, usor nespecifice. De asemenea, depind de gradul afectarii, deseori patologia fiind asimptomatica pana in punctul in care concentratia Hb scade sub valoarea de 7,0 g/dL. In acest context, pot aparea simptome precum:

oboseala si slabiciune generalizate;
letargie si intoleranta la efort;
ameteli;
dureri de cap;
tahicardie;
paloare;
dispnee, dificultati de respiratie;
extremitati distale reci;
claudicatie.

Deseori, simptomele pot fi specifice unui anumit tip de anemie, putand ghida practicianul spre recomandarea unor analize pentru anemie ale caror rezultate sa poata confirma etiologia bolii. De exemplu, glosita si cheilita sunt specifice anemiei cu deficit de fier sau acid folic, iar dozarea compusilor, cu identificarea scaderii lor, atesta cauzele de deficit nutritional ale starii anemice.

Cum se identifica anemia? Care sunt analizele recomandate in anemie?

Starea de anemie poate fi urmarea mai multor cauze. Din acest motiv, exista o serie specifica de analize pentru anemie care ar trebui facute pentru a identifica intocmai cauza de baza. Desi mai toate formele de anemie se manifesta asemanator, pot exista si forme mai specifice. Principalele analize anemie recomandate sunt urmatoarele:

Hemoleucograma completa

Numarul de eritrocite, concentratia hemoglobinei, volumul eritrocitar mediu, hemoglobina eritrocitara medie, concentratia medie a hemoglobinei corpusculare.

Numarul de reticulocite

Serveste ca o estimare a functiei eritropoietice a maduvei osoase.

Profilul fierului

Sideremia (concentratia fierului), feritina, capacitatea totala de legare a fierului.

Frotiul din sange periferic

Evaluarea microscopica a morfologiei eritrocitelor (observandu-se posibile anomalii).

Creatinina serica si eritropoietina

Evaluarea functiei renale.

Testarea functiei tiroidiene

Hipotiroidismul duce la anemie; tiroxina (T4), hormonul de stimulare tiroidiana (TSH).

Teste de coagulare

Timpul de tromboplastina partial activata, timpul de protrombina si trombina.

Testarea functiei hepatice

Bolile hepatice cronice se pot manifesta prin anemie. Din acest motiv, se recomanda teste care pot oferi o imagine fidela a functiei hepatice: LDH, gamma-glutamil-transferaza (GGT), 5-nucleotidaza, transaminazele, bilirubina, albumina, fosfataza-alcalina.

Testarea hemolizei

Din categoria de analize pentru anemie nu ar trebui sa lipseasca profilul hemolizei, care include o serie de analize ale haptoglobinei, LDH-ului si bilirubinei indirecte.

Profilul macrocitozei